Romanulu, februarie 1866 (Anul 10)

1866-02-25

AWLIZ ALU ZECELEA VOIESCE ȘI VEI PUTIN Pe ană — — Pe șdse im»î — Pe trei luni — Pe aă lună — Cap. Dist. lem 128 — 152. „ 64 — 76. „ 32 — 38. „ 11 - -Una exemplară 24 par. Pentru Parisii pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10-v.a. administrațiunea, pasâgeru Ro­mânu nr. 1. VINERI, SAMBETA, 15, 26 FEBRUARIE 1866. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI FI Abonamentală în Bucuresci, Pa­rigială Romănu No. 1. —­In districte la cores­­pondinții­­ Jianului și prin poștă la Paris, la D. Hallegrain, rue de l’anciene Comedie, Nr. 5, Administratorea (Jianului D. Gr. Se­­rurie, AJÍTJ­Í CIURX J-E liniă de 30 litere — 1 — loc. Inserțiunî și reclame, lit. 5 — „ Redacțiunea, Strada Academiei No. 22. — Articlele trimise și nepublicate se voi­ arde. — Gerante respunnsetoriă LAZAR VLAȘCEANU. lWilipcpî ^ ^urar“­DUl/Altpil 9 Mărțișoră. Cele mai multe din foile străine, reproducânduse una pe alte, spunu câ Cornițele de Flandra ar fi refusatu po­­sitive. Una comunicată în Monitoru, ale guvernului nostru, ne spune că acestă positivă afirmare nu este adevărată. Și noi, în No­ trecute, ama făcută cu­noscută că, dupe scări positive că a­­vemu, Cornițele de Flandra n’a refu­­satu positive, precumu nici n’a dec­la­­ratu positivă că priimesce, căci, dupe cumú amu demonstratu, avendu unu frate pe tronulu Belgiei, îi era peste putință a dec­lara că priimesce positiva. Ilustrul­ său tată, era unu particu­lară, ca se­­ sliceme aste­felu, cându ’i s'a oferită tronulu Belgiei, și cu tóte aceste, a zisă deputațiunii că nu póte dec­iara positive că va primi, până ce nu se va pronunția Congresulu. Comă dară fiulă, aflendu-se într’uă positiune multă mai gingașia, ar fi putută de­c­iara positivă că priimesce, mai nainte d’a se fi pronunțiatu Congresulă? In privința Congresului, asemene spi­rite ce conțină foile străine suntu a­­semene greșite. Avemă vă depeștă de erí, din Paris, de la unulți din amicii noștrii, ce este pusă în posițiune d’a fi fórte bine informată, prin care ne spune că s’a p­ărită positivă. Conferințele la Paris, și că se voră deschide in cu­­rendu. Și mai avemă încă uă scrie te­legrafică positivă și fericită a comu­nica Româniloră. în Camera Comuneloru, Ministrul­ Engh­terei, bărbatulă celă mai însemnată din Ministeriă, și totă d’uădată celui cărui­a Românii n’au uitată câtă o datorimă, D. Gladstone, a dec­larat­ că „Guvernulu doresce a se ține sema de voința Româniloră.“ E mă dară că, cei mai necred­etori în destinările cele bune ale națiunii nós­­tre, precum­ și cei mai nerăbdători d’a eși c’uă oră mai nainte dintr’uă stare profestină, câră se fiă mulțumiți, cu aceste doue fericite scrie. Neinterve­­nirea ne este asigurată. Engliteza, de­­dicară prin ministeriulu­i ei, că trebue se ție semă de dorințele Românilor­, și conferințele se deschidă la Paris d 'nevrându. Nu mai remăne dară acumă, de câtă se ne grăbimă, națiune și gu­vernă, a face fapte d’acelea cari se ne ridice din ce în ce în ochii națiunilor, cari se ne atragă stima și simpatia loru ș’a gu­­verneloru, și se pledesc prin ele ânșile naintea aeropagiului europeană în favo­­rea nóstru. Intre aceste fapte, surită li­­niștea și demnitatea, cu care s’arată națiunea de la 1/13 Fevruarie și pîn’a­­cume, și din care avemu a asigura că nu se va ameți spre a se depărta d’uă singură linie, ori câtă de ațițătorie și molipsitorie ar fi gurile ce s’aă în­cercată se sufle asupra spiriteloră. Dup’a­­cest­a, vină fapte mai positive, adică a­­coperirea grabnică a împrumutului na­ționale. Homăniî sciu că elocinta cea mare o are astă-ț­i banulă; se vor­­bescă daru și banule, s’afirme și elă că Românii sunt și viui, și Puterile ga­ranți voru sancționa faptulă loră, și Ro­mănia va fi, și d’astă dată, pentru totă­dauna. *) Mai trebue iise, spre a dobândi simpatia, stima și susținerea națiuniloră, s’arătămă nu numai că suntemă, și că nu vomă cruța nici unu sacrificiu spre a susține faptulă nostru, dară ăncă că voime se simți uă națiune liberă, eră nu unu corpă ce se înfășoară elă ânsu­și în lanțuri, și dă apoi căpătâiele în 1.) Se se véisa mai la vale unu Insemnatu articlu, ce­lu reproducemü dupe noua foie ce­a apărută erí la noi, suptă titlu Desbaterile, măna unui omă. Nu suntă stimate și as­cultate națiunile cari facă uă revolu­­tiune, spre a resturna uni­ omn, ci cele cari resturna sistemele sugrumatorie, ucidetorie și dovedesc, îndată că s’fă folosită de suferințele trecutului, spre a pune, în temelia noului edificiu, li­bertatea și dreptatea. Convențiunea con­ține principii de la 89. Acesta dove­­desce că puterile garanți n’au crezută că ne putemu consolida naționalitatea nóstrá, de câtă numai asied­endă Sta­­tulă Romănă p’acele principie. Gumă dară nie va susține din nou astăz^Și, cându ar vede că nici acumă nu punemă principii de la 89 în pratică, că măn­­ținemă zidirea cea vechiă ce era pusă pe nisipă, adică pe despotismă, pe au­tocrația unui omă, și că, prin urmare, mine, ca și ieri, vomă presinta Euro­pei că națiune abătută, slabă, mortă, și cestiunea Oriintelui va remănea, ca și pîn’acumă, în periclu? Sciința politică, și în sfârșită tóte epistolele ce priimimă de la străinii mai devotați a­­mici ai României, ne spune mereu că „cea­a ce trebue mai ales v­a ave, este uă atitudine d’unu popor» ce se scie guverna in libertate, care are maturi­tatea politică. De la voi, Români, Va atârna totă, unirea și tăria acolo, va impune voturile aci.“ Vă altă epistolă, ce priimimă astă­zii de la unul­ din francesii cei mai în­semnați, nu mai zice între altele: ,,Francia și guvernulu­i ei suntu­o­­toriți a ve da totă concursul­, dacă în­țelegerea și buna ordine va domni în guvernă și nu­ societate, și dacă se va procede seriosú spre victoriă prin me­­saje liberale și prin reforme folositorie. Uă constituțiune bine cumpănită și lar­gă, este miijiloculö celă mai sigură pen­tru acesta.“ Gu emulă actuale, de­și, dupe noi, camă maie, totă înse a luată iniția­­tiva reformelor« ce le reclamă, ce­­cele mai vitabile interese ale țerei, ș’a dată în consiliul ă de Stută m­ă pro­iectă pentru uă constituțiune, care se conție chieze și ele cele mai temeinice, despre libertățile publici’ *). Ce face iiso consiliulă de Stată, și mai cu semă ce va face Camera cu noua Con­­stituțiune? Face-va óre ca cu legea gardei cetățiănesci, s’o ție să septe­­mănă în desbatere, ș’apoi s’o strimp­­tese și p’acea­ a mai multu de­câtu legea presintată de guvernă, mai multă de cătă­cere interesulă generale? Se speramă că cu acestă mare cestiune, guvernulă și Camera voră merge în unire, repede și bine. Cum e, în ade­­vĕru, Camera nu ’nțelege că datoria iei este se fiă înțeleptă, daru nu anti­­liberală, și c’ară fi de datorie se fie în permanență, ca se ț­iceau asia , pănă ce va aștepa Statul­ Ro­­românii pe basele cele mari, largi și eterne ale libertății, până ce nu va da pe fac­ă jafurile cele uriașie, de­plina ruină în care sistema trecută a adusă țera, și nu va trimite astă- feră ’naintea congresului de la Paris uă movilă de acte, cari, tóte împreună și fiă­care in parte, se susțiă dreptul­ și voința națiunii? Noi credem­ că nu buna-voință lipsesce Adunării, ci spe­­ra­nța despre modulă curau Guvernul­ și Adunarea ca să se lucreze in epo­­cele de creațiune, și că chiară slaba invocare ce-o facemă în acestă mo­­­ A se vede mai la vale în privința acestoră libertăți, darea de semn ce facemă despre principii emișî, de foia nostră cea nouă Des­baterile, și cari suntu ș’ale nóstre, și cre­demu că, trebue se fiă ș’a națiunii, mente, ș­­iei, și guvernului, va fi de­­junsu ca se se facă deplina lumină în jurulű tu­irora. Guvernă și Cameră, voră fi, trebue se fiă la înălțimea fali­tului de la 23 Fev., căci asta­fele cere imperiosa situațiunea, națiunea și Eu­ropa intrega. Comisiunea Adunării n’a sfirșită nici era proiectului de gvarda cetățiănescă, ș’astă­ felu, abia [măne se va desbate în Adunare acestă instituțiune apără­­torie a libertățiloru. Rugămu numai pe Adunare, a nu restrînge pré multă aceste precumă rupămă, pe guvernă proiectă, și pe Adunare, a nu lăsa se trecă multe ț­ile­ancă, fără a a transforma în faptă îm­plinită constituțiunea cu principii de la 89, milițiele, reducându, trupe noi, serviciulu­i soldatului în armata perma­­nente la doni ani, seu­cera mai multă la 5 ani. Trompeta, in numerasă seă tre­cută, cerea punerea în lucrare a dării la semnă. Acésta cerere este romă­­nescă, și-o facemă și noi guvernului și d-loră Miniștrii competing. Aflămă că d. Ministru din întru va înfuțișea, mâne pole. Adunări unu pro­­ed­ă de lege, prin care cere desfiin­țarea legei de presă și punerea iei suptă legea comună, și fără altă ju­­dicatoriă de câtă națiunea însă­și, adică jurații. Dacă acésta scrie este adevă­rată, n’avemu de câtă a felicita pe d. Ministru din întru, pentru acestă fru­­musă inițativâ ș’alu rugari­i pe dormia­­sa și Adunarea, a o face de ur­­gințâ. Găndu este vorba de libertate, fiă­care minută ce se perde, este unu pe­­catu ce se comfte. De la frumosă se trecemă la urîtu, și se facemă cunoscută guvernului că inimicii din afară nu dormu. Scriau c’aă venită în țară aginți secreți cu misiunea d’a se’ncerca a turbura spiritele și liniștea Nu vomă numi aci fruntariele , publică, dară vomă reproduce pentru serviciulu na­țiunii căți-va articii din instrucțiunile secrete ce au acești­agin­i"­„Art. 1. Se vor a sili a câșciga de­rüle, asigurându-i reintrarea imediată în posesiunea bunuriloru ce li s’a luată. Art. 2. A face propaganda cea mai activă în privința Principelui străină, silinduse a dovedi că elu se va sili a prigoni clerulă și chiară cultură. Art. 3. A promite călugâ-ilorăși popi­­lară folose materiale, in proporțiunea ser­­viciiloră ce voru face. Personele cari au dreptulu a aspira la înalte func­țiuni eclesiastice, trebuescâ ațîțate în zelulu și ’n devotamentulö soră prin făgăduințe, flă câtă de positive, că ’n­­dată ce féra va fi ocupată, vor fi fi chiămate a lua loculö acoloră cari le ocupă acumu. Aci trebue ca lucrarea se fiă condusâ cu cea mai mare pru­­dință și circumspecțiune. Astă­feră, a­­celea­și funcțiani, acelea-a­și demnități, potă fi făgăduite la mai mulți, ca să-i facă se ’ndrepteze silințele loră spră acela­și scapă și se pregatescă astufe la calea definitive­ incorpora­t a princi­­pateloră. Art. 4. A asigura pe proprietarii fonsiari că li se va intorce d­aca și tote cele­ lalte monopoluri. Se li se ție același limba giă in privința principelui Catolică. Art. 5. Spre resplată, se li se ceră inscitutâri amănunte asupra resurselor­ terei și date statistice cari ar putea ave un mare înrîurire asupra viitorelor­ o­­perațiuni. Art. 6. Proprietarilorű celor­ mari se li se promită folese materiali; se li se spue că copii lor­ voră fi educați cu cheltuiala guvernului, etc. etc. Art. 7. Sătianilor o să li se spue că guvernulu actuale ală țerei alegendă u­ă principe străină voes ce se schimbe legea. Art. 8. Se li se spue că Se va re­pune claca și tóte potve^ile. Prin a­­aceste se va slăbi și guvernulu, lumea va crede că elu va cadé în curênda ș’atunci isbenda este asigurată.“ Mai suntu și alți articlii, dară cre­­demă c’atâtă este d’ajunsu spre a des­­cepta chiaru pe cei mai adormiți ș’a ’nțelege că veghiândă toți și mergendă pe calea cea drepta vomă fi tari. Intre scompte d’asemene natura chiară aici s’a­­fisă că vine m­ă Paștă turcă. Români! Fiți cuminte, dară totă d’uă dată energici, și fiți șicum­ că tóte in­­trigele se voru spulbera la piciorele vóstre și că ’n­eurende vomă fi uă Națiune recunoscută de totá Europa ca autonomă, tare și demnă de Mamia lei Patria și de protecțiunea ce ne a acordată și ne acordă Francia și Na­poleoné III, IMPRUMUTULU DE 30,000,000 intr’un țară câtu de puțină organi­­sată, nem­icit nare mai mare înrîurire asupra afaceritorii generali, de câtu starea financelară guvernului. Avuția naționale este totă­de­una strînsă le­gată cu sistemulö impositelară și cu buna loră administrare. Guvernulu­riuntă a scăpată din vedere principiele elemen­tarii de bună economie; chieltuielele n’au fostă cumpănite cu veniturile; tóte capitalele disponibili în țară, le-a atrasă la tesaurîi, și le-a imobilisatű prin sus­pendarea plățitoră. O asemenea stare de lucruri a adusă cea mai mare pertur­bare în industria țerei, lipsindu-o de capitale și provocându discredituli, în­­tr’unu momentu cându­nóte puterile trebuiau se fie aplicate, spre a trece cu liniș ce reforma cea mai grea și seriosa, aplicarea legii rurale. Guvernulu actuale vrendű a pune ună sfârșită la starea anormale a finanțe­­loră și vrendü a restabili circularea ca­­pitaleloră, a promulgată în Monito­rul­ de la 22 Februarie corinte, vă lege pentru m­ă împrumută de trei­zeci de milione, destinată la lichidarea datoriilor­ flotante ale tesaurului. Suma împrumutului cu tote că este minimă, efectul­ însă ce va produce va fi prea mare. Tesaurul­ va putea plăti bonu­rile și mandatele în suferință. Particu­larii redobândindă-și capitalele, la rîn­­dul­ lor le voră pune în circulare, și m­ă­șiră de afaceri voru fi lichidate cu cea mai mare înlesnire. Titlurile împrumutului acesta fiindă priimite cu plata impositeloră, voră fi căutate și voră circula ca și banii, a­­vendu și avantagiulu de a produce do­bândă, care e destul­ de însemnată, fiindă că minimumă dobând­ei este 12 °/0 cum se pate ori­cine încredința prin socotela următore: Cumpărătorulă de ună titlu de 3000 lei, nu va debursa la sfârșitul­ lui Marte de câtă suma de lei . . 2400 — Dobânda de 12 °­ C pînă la sfirșitul­ lui Marte 67, face 288 — Capitolulú cu dobenda la sfârșitul­ lui Marte 867, va­loresce...................................... 2688 __ care în procente represintă un frac­­iune de sutimi. Dacă vomă lua­mn considerațiune ar­­ticolulu 9 din lege, care acordă facultatea de a plăti impositele dupe 30 septem­­ire, ale fie­căruia ani , în obligațiuni, a căr­oră scadență va fi la Martie, do­­bânda de care se voră folosi și po­sesorii titlurilor­, se póte urca până a 16Ya la sută, cumă se dovedesce din socotelele urmatorii. Remâne ună deficitu în povara im­­­prumutătorului de 3 lei , male 34, care în procente reprezintă oă fracțiine de sutimi. Avantagiulu pentru supre­scriptorii împrumutului de 30,000, OuO sunt­ învederate, fiindă­că asigură o dobân­dă de la 12 până la 16 % la sută, avându în mână unu titlu care va pu­tea circula cu banii. Daca tesaurulă, s’a­otărît a se facă ună sacrificiu atâtă de mare în dobândă, nu e altă de­câtt folosulă generale care va resulta din punerea în circu­lare a unui capitală, care până acumă a fostă mortă din pricina discred­tului. Paul Iacovenco. Plata caștiului anleră Valorea titlului la sfârși­. 1000 — tul lui Martin 1867 . . 1688 — Dobânda 120­ 0 până la sfirșitul­ lui Martin 1868. 202 22 Capitalul­ cu dobínda la sfirșitul­ lui Martin. 1868, valoresce................................ 1890 22 Plata câștiului 2-lea, la sfârșitulu lui Martin 1868. 1000 __ Visarea titlului la sfârși­­tul­ lui Martin 1868 . . 890 22 Dobînda 12 °/C până la sfârșitul­ lui Martin 1869. 106 54 Capiti­lul­ cu dobânda 12 °/C la sfârșitul lui M­artie 869 valoresă................................ 997 16 Plata căștiului al­ 3-lea, la sfârșitul­ lui Martin 1869. 1000 — Rămâne unu escedinte în favorea sea de ... . 2­24 Capitalulu debursată pen­tru obligațiunea de 300 lei. 2400 — Dobânda 16 J/? la sută pe șese lune, până la sfâr­­șitulu lui Septembre 1866 198 — Valorea capetelor­ și do­bándei la sfârșitul­ lui Sep­temre anulă cuvinte . 2598 __ Incăluirea prin plata im­positeloră la sfârșitul­ Sep­­tembre 1866 .... 1000 — Valorea la sfârșitulu lui Septembre 1866 . . 1598 — Dobânda 161/.. °/0 până la sfârșitul­ lui Sept. 1867. 263 27 Valorea capetelorü cu do­bânda 16% la sfârșitul­ lui Septembre 1867 . . 1861 27 Incăsuiri prin plata impo­siteloră la sfârșitul­ lui Sep­tembre 1867 .... 1000 — Valorea la sfârșitul­ lui Septembre 1868 . . 861 27 Dobânda 16 Va °/* la sfârșitul­ Sept. 1868 . 142­7 Valorea capetelor­ cu do­bânda 16% la sfârșitul­ lui Septembre 1868 . . 1003 34 Incăluirea prin plata im­positeloră la sfârșitulă Sep­tembre 1868 .... 1000 —

Next