Romanulu, februarie 1866 (Anul 10)
1866-02-25
AWLIZ ALU ZECELEA VOIESCE ȘI VEI PUTIN Pe ană — — Pe șdse im»î — Pe trei luni — Pe aă lună — Cap. Dist. lem 128 — 152. „ 64 — 76. „ 32 — 38. „ 11 - -Una exemplară 24 par. Pentru Parisii pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10-v.a. administrațiunea, pasâgeru Românu nr. 1. VINERI, SAMBETA, 15, 26 FEBRUARIE 1866. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI FI Abonamentală în Bucuresci, Parigială Romănu No. 1. —In districte la corespondinții Jianului și prin poștă la Paris, la D. Hallegrain, rue de l’anciene Comedie, Nr. 5, Administratorea (Jianului D. Gr. Serurie, AJÍTJÍ CIURX J-E liniă de 30 litere — 1 — loc. Inserțiunî și reclame, lit. 5 — „ Redacțiunea, Strada Academiei No. 22. — Articlele trimise și nepublicate se voi arde. — Gerante respunnsetoriă LAZAR VLAȘCEANU. lWilipcpî ^ ^urar“DUl/Altpil 9 Mărțișoră. Cele mai multe din foile străine, reproducânduse una pe alte, spunu câ Cornițele de Flandra ar fi refusatu positive. Una comunicată în Monitoru, ale guvernului nostru, ne spune că acestă positivă afirmare nu este adevărată. Și noi, în No trecute, ama făcută cunoscută că, dupe scări positive că avemu, Cornițele de Flandra n’a refusatu positive, precumu nici n’a declaratu positivă că priimesce, căci, dupe cumú amu demonstratu, avendu unu frate pe tronulu Belgiei, îi era peste putință a declara că priimesce positiva. Ilustrul său tată, era unu particulară, ca se sliceme astefelu, cându ’i s'a oferită tronulu Belgiei, și cu tóte aceste, a zisă deputațiunii că nu póte deciara positive că va primi, până ce nu se va pronunția Congresulu. Comă dară fiulă, aflendu-se într’uă positiune multă mai gingașia, ar fi putută deciara positivă că priimesce, mai nainte d’a se fi pronunțiatu Congresulă? In privința Congresului, asemene spirite ce conțină foile străine suntu asemene greșite. Avemă vă depeștă de erí, din Paris, de la unulți din amicii noștrii, ce este pusă în posițiune d’a fi fórte bine informată, prin care ne spune că s’a părită positivă. Conferințele la Paris, și că se voră deschide in curendu. Și mai avemă încă uă scrie telegrafică positivă și fericită a comunica Româniloră. în Camera Comuneloru, Ministrul Enghterei, bărbatulă celă mai însemnată din Ministeriă, și totă d’uădată celui căruia Românii n’au uitată câtă o datorimă, D. Gladstone, a declarat că „Guvernulu doresce a se ține sema de voința Româniloră.“ E mă dară că, cei mai necredetori în destinările cele bune ale națiunii nóstre, precum și cei mai nerăbdători d’a eși c’uă oră mai nainte dintr’uă stare profestină, câră se fiă mulțumiți, cu aceste doue fericite scrie. Neintervenirea ne este asigurată. Engliteza, dedicară prin ministeriului ei, că trebue se ție semă de dorințele Românilor, și conferințele se deschidă la Paris d 'nevrându. Nu mai remăne dară acumă, de câtă se ne grăbimă, națiune și guvernă, a face fapte d’acelea cari se ne ridice din ce în ce în ochii națiunilor, cari se ne atragă stima și simpatia loru ș’a guverneloru, și se pledesc prin ele ânșile naintea aeropagiului europeană în favorea nóstru. Intre aceste fapte, surită liniștea și demnitatea, cu care s’arată națiunea de la 1/13 Fevruarie și pîn’acume, și din care avemu a asigura că nu se va ameți spre a se depărta d’uă singură linie, ori câtă de ațițătorie și molipsitorie ar fi gurile ce s’aă încercată se sufle asupra spiriteloră. Dup’acesta, vină fapte mai positive, adică acoperirea grabnică a împrumutului naționale. Homăniî sciu că elocinta cea mare o are astă-ți banulă; se vorbescă daru și banule, s’afirme și elă că Românii sunt și viui, și Puterile garanți voru sancționa faptulă loră, și Romănia va fi, și d’astă dată, pentru totădauna. *) Mai trebue iise, spre a dobândi simpatia, stima și susținerea națiuniloră, s’arătămă nu numai că suntemă, și că nu vomă cruța nici unu sacrificiu spre a susține faptulă nostru, dară ăncă că voime se simți uă națiune liberă, eră nu unu corpă ce se înfășoară elă ânsuși în lanțuri, și dă apoi căpătâiele în 1.) Se se véisa mai la vale unu Insemnatu articlu, celu reproducemü dupe noua foie cea apărută erí la noi, suptă titlu Desbaterile, măna unui omă. Nu suntă stimate și ascultate națiunile cari facă uă revolutiune, spre a resturna uni omn, ci cele cari resturna sistemele sugrumatorie, ucidetorie și dovedesc, îndată că s’fă folosită de suferințele trecutului, spre a pune, în temelia noului edificiu, libertatea și dreptatea. Convențiunea conține principii de la 89. Acesta dovedesce că puterile garanți n’au crezută că ne putemu consolida naționalitatea nóstrá, de câtă numai asiedendă Statulă Romănă p’acele principie. Gumă dară nie va susține din nou astăz^Și, cându ar vede că nici acumă nu punemă principii de la 89 în pratică, că mănținemă zidirea cea vechiă ce era pusă pe nisipă, adică pe despotismă, pe autocrația unui omă, și că, prin urmare, mine, ca și ieri, vomă presinta Europei că națiune abătută, slabă, mortă, și cestiunea Oriintelui va remănea, ca și pîn’acumă, în periclu? Sciința politică, și în sfârșită tóte epistolele ce priimimă de la străinii mai devotați amici ai României, ne spune mereu că „ceaa ce trebue mai ales va ave, este uă atitudine d’unu popor» ce se scie guverna in libertate, care are maturitatea politică. De la voi, Români, Va atârna totă, unirea și tăria acolo, va impune voturile aci.“ Vă altă epistolă, ce priimimă astăzii de la unul din francesii cei mai însemnați, nu mai zice între altele: ,,Francia și guvernului ei suntuotoriți a ve da totă concursul, dacă înțelegerea și buna ordine va domni în guvernă și nu societate, și dacă se va procede seriosú spre victoriă prin mesaje liberale și prin reforme folositorie. Uă constituțiune bine cumpănită și largă, este miijiloculö celă mai sigură pentru acesta.“ Gu emulă actuale, deși, dupe noi, camă maie, totă înse a luată inițiativa reformelor« ce le reclamă, cecele mai vitabile interese ale țerei, ș’a dată în consiliul ă de Stută mă proiectă pentru uă constituțiune, care se conție chieze și ele cele mai temeinice, despre libertățile publici’ *). Ce face iiso consiliulă de Stată, și mai cu semă ce va face Camera cu noua Constituțiune? Face-va óre ca cu legea gardei cetățiănesci, s’o ție să septemănă în desbatere, ș’apoi s’o strimptese și p’acea a mai multu decâtu legea presintată de guvernă, mai multă de cătăcere interesulă generale? Se speramă că cu acestă mare cestiune, guvernulă și Camera voră merge în unire, repede și bine. Cum e, în adevĕru, Camera nu ’nțelege că datoria iei este se fiă înțeleptă, daru nu antiliberală, și c’ară fi de datorie se fie în permanență, ca se țiceau asia , pănă ce va aștepa Statul Roromânii pe basele cele mari, largi și eterne ale libertății, până ce nu va da pe facă jafurile cele uriașie, deplina ruină în care sistema trecută a adusă țera, și nu va trimite astă- feră ’naintea congresului de la Paris uă movilă de acte, cari, tóte împreună și fiăcare in parte, se susțiă dreptul și voința națiunii? Noi credem că nu buna-voință lipsesce Adunării, ci speranța despre modulă curau Guvernul și Adunarea ca să se lucreze in epocele de creațiune, și că chiară slaba invocare ce-o facemă în acestă mo A se vede mai la vale în privința acestoră libertăți, darea de semn ce facemă despre principii emișî, de foia nostră cea nouă Desbaterile, și cari suntu ș’ale nóstre, și credemu că, trebue se fiă ș’a națiunii, mente, șiei, și guvernului, va fi dejunsu ca se se facă deplina lumină în jurulű tuirora. Guvernă și Cameră, voră fi, trebue se fiă la înălțimea falitului de la 23 Fev., căci astafele cere imperiosa situațiunea, națiunea și Europa intrega. Comisiunea Adunării n’a sfirșită nici era proiectului de gvarda cetățiănescă, ș’astă felu, abia [măne se va desbate în Adunare acestă instituțiune apărătorie a libertățiloru. Rugămu numai pe Adunare, a nu restrînge pré multă aceste precumă rupămă, pe guvernă proiectă, și pe Adunare, a nu lăsa se trecă multe țileancă, fără a a transforma în faptă împlinită constituțiunea cu principii de la 89, milițiele, reducându, trupe noi, serviciului soldatului în armata permanente la doni ani, seucera mai multă la 5 ani. Trompeta, in numerasă seă trecută, cerea punerea în lucrare a dării la semnă. Acésta cerere este romănescă, și-o facemă și noi guvernului și d-loră Miniștrii competing. Aflămă că d. Ministru din întru va înfuțișea, mâne pole. Adunări unu proedă de lege, prin care cere desființarea legei de presă și punerea iei suptă legea comună, și fără altă judicatoriă de câtă națiunea însăși, adică jurații. Dacă acésta scrie este adevărată, n’avemu de câtă a felicita pe d. Ministru din întru, pentru acestă frumusă inițativâ ș’alu rugarii pe dormiasa și Adunarea, a o face de urgințâ. Găndu este vorba de libertate, fiăcare minută ce se perde, este unu pecatu ce se comfte. De la frumosă se trecemă la urîtu, și se facemă cunoscută guvernului că inimicii din afară nu dormu. Scriau c’aă venită în țară aginți secreți cu misiunea d’a se’ncerca a turbura spiritele și liniștea Nu vomă numi aci fruntariele , publică, dară vomă reproduce pentru serviciulu națiunii căți-va articii din instrucțiunile secrete ce au aceștiagini"„Art. 1. Se vor a sili a câșciga derüle, asigurându-i reintrarea imediată în posesiunea bunuriloru ce li s’a luată. Art. 2. A face propaganda cea mai activă în privința Principelui străină, silinduse a dovedi că elu se va sili a prigoni clerulă și chiară cultură. Art. 3. A promite călugâ-ilorăși popilară folose materiale, in proporțiunea serviciiloră ce voru face. Personele cari au dreptulu a aspira la înalte funcțiuni eclesiastice, trebuescâ ațîțate în zelulu și ’n devotamentulö soră prin făgăduințe, flă câtă de positive, că ’ndată ce féra va fi ocupată, vor fi fi chiămate a lua loculö acoloră cari le ocupă acumu. Aci trebue ca lucrarea se fiă condusâ cu cea mai mare prudință și circumspecțiune. Astăferă, aceleași funcțiani, acelea-ași demnități, potă fi făgăduite la mai mulți, ca să-i facă se ’ndrepteze silințele loră spră același scapă și se pregatescă astufe la calea definitive incorporat a principateloră. Art. 4. A asigura pe proprietarii fonsiari că li se va intorce daca și tote cele lalte monopoluri. Se li se ție același limba giă in privința principelui Catolică. Art. 5. Spre resplată, se li se ceră inscitutâri amănunte asupra resurselor terei și date statistice cari ar putea ave un mare înrîurire asupra viitorelor operațiuni. Art. 6. Proprietarilorű celor mari se li se promită folese materiali; se li se spue că copii lor voră fi educați cu cheltuiala guvernului, etc. etc. Art. 7. Sătianilor o să li se spue că guvernulu actuale ală țerei alegendă uă principe străină voes ce se schimbe legea. Art. 8. Se li se spue că Se va repune claca și tóte potve^ile. Prin aaceste se va slăbi și guvernulu, lumea va crede că elu va cadé în curênda ș’atunci isbenda este asigurată.“ Mai suntu și alți articlii, dară credemă c’atâtă este d’ajunsu spre a descepta chiaru pe cei mai adormiți ș’a ’nțelege că veghiândă toți și mergendă pe calea cea drepta vomă fi tari. Intre scompte d’asemene natura chiară aici s’afisă că vine mă Paștă turcă. Români! Fiți cuminte, dară totă d’uă dată energici, și fiți șicum că tóte intrigele se voru spulbera la piciorele vóstre și că ’neurende vomă fi uă Națiune recunoscută de totá Europa ca autonomă, tare și demnă de Mamia lei Patria și de protecțiunea ce ne a acordată și ne acordă Francia și Napoleoné III, IMPRUMUTULU DE 30,000,000 intr’un țară câtu de puțină organisată, nemicit nare mai mare înrîurire asupra afaceritorii generali, de câtu starea financelară guvernului. Avuția naționale este totădeuna strînsă legată cu sistemulö impositelară și cu buna loră administrare. Guvernuluriuntă a scăpată din vedere principiele elementarii de bună economie; chieltuielele n’au fostă cumpănite cu veniturile; tóte capitalele disponibili în țară, le-a atrasă la tesaurîi, și le-a imobilisatű prin suspendarea plățitoră. O asemenea stare de lucruri a adusă cea mai mare perturbare în industria țerei, lipsindu-o de capitale și provocându discredituli, într’unu momentu cândunóte puterile trebuiau se fie aplicate, spre a trece cu liniș ce reforma cea mai grea și seriosa, aplicarea legii rurale. Guvernulu actuale vrendű a pune ună sfârșită la starea anormale a finanțeloră și vrendü a restabili circularea capitaleloră, a promulgată în Monitorul de la 22 Februarie corinte, vă lege pentru mă împrumută de treizeci de milione, destinată la lichidarea datoriilor flotante ale tesaurului. Suma împrumutului cu tote că este minimă, efectul însă ce va produce va fi prea mare. Tesaurul va putea plăti bonurile și mandatele în suferință. Particularii redobândindă-și capitalele, la rîndul lor le voră pune în circulare, și mășiră de afaceri voru fi lichidate cu cea mai mare înlesnire. Titlurile împrumutului acesta fiindă priimite cu plata impositeloră, voră fi căutate și voră circula ca și banii, avendu și avantagiulu de a produce dobândă, care e destul de însemnată, fiindă că minimumă dobândei este 12 °/0 cum se pate oricine încredința prin socotela următore: Cumpărătorulă de ună titlu de 3000 lei, nu va debursa la sfârșitul lui Marte de câtă suma de lei . . 2400 — Dobânda de 12 ° C pînă la sfirșitul lui Marte 67, face 288 — Capitolulú cu dobenda la sfârșitul lui Marte 867, valoresce...................................... 2688 __ care în procente represintă un fraciune de sutimi. Dacă vomă luamn considerațiune articolulu 9 din lege, care acordă facultatea de a plăti impositele dupe 30 septemire, ale fiecăruia ani , în obligațiuni, a căroră scadență va fi la Martie, dobânda de care se voră folosi și posesorii titlurilor, se póte urca până a 16Ya la sută, cumă se dovedesce din socotelele urmatorii. Remâne ună deficitu în povara imprumutătorului de 3 lei , male 34, care în procente reprezintă oă fracțiine de sutimi. Avantagiulu pentru suprescriptorii împrumutului de 30,000, OuO sunt învederate, fiindăcă asigură o dobândă de la 12 până la 16 % la sută, avându în mână unu titlu care va putea circula cu banii. Daca tesaurulă, s’aotărît a se facă ună sacrificiu atâtă de mare în dobândă, nu e altă decâtt folosulă generale care va resulta din punerea în circulare a unui capitală, care până acumă a fostă mortă din pricina discredtului. Paul Iacovenco. Plata caștiului anleră Valorea titlului la sfârși. 1000 — tul lui Martin 1867 . . 1688 — Dobânda 120 0 până la sfirșitul lui Martin 1868. 202 22 Capitalul cu dobínda la sfirșitul lui Martin. 1868, valoresce................................ 1890 22 Plata câștiului 2-lea, la sfârșitulu lui Martin 1868. 1000 __ Visarea titlului la sfârșitul lui Martin 1868 . . 890 22 Dobînda 12 °/C până la sfârșitul lui Martin 1869. 106 54 Capitilul cu dobânda 12 °/C la sfârșitul lui Martie 869 valoresă................................ 997 16 Plata căștiului al 3-lea, la sfârșitul lui Martin 1869. 1000 — Rămâne unu escedinte în favorea sea de ... . 224 Capitalulu debursată pentru obligațiunea de 300 lei. 2400 — Dobânda 16 J/? la sută pe șese lune, până la sfârșitulu lui Septembre 1866 198 — Valorea capetelor și dobándei la sfârșitul lui Septemre anulă cuvinte . 2598 __ Incăluirea prin plata impositeloră la sfârșitul Septembre 1866 .... 1000 — Valorea la sfârșitulu lui Septembre 1866 . . 1598 — Dobânda 161/.. °/0 până la sfârșitul lui Sept. 1867. 263 27 Valorea capetelorü cu dobânda 16% la sfârșitul lui Septembre 1867 . . 1861 27 Incăsuiri prin plata impositeloră la sfârșitul lui Septembre 1867 .... 1000 — Valorea la sfârșitul lui Septembre 1868 . . 861 27 Dobânda 16 Va °/* la sfârșitul Sept. 1868 . 1427 Valorea capetelor cu dobânda 16% la sfârșitul lui Septembre 1868 . . 1003 34 Incăluirea prin plata impositeloră la sfârșitulă Septembre 1868 .... 1000 —