Romanulu, aprilie 1866 (Anul 10)
1866-04-01
Primimü urmatórea depeștă asupra caria atragemü atențiunea guvernului. DEPEȘE TELEGRAFICA. Pitești 12 Aprilie. Amu dori se cunosceme daca procurorul d’aici are osebite instrucțiuni a popri libertatea intruniloră pe strade. N. Slăvescu. Iași 12 Aprilie 1866. Domnule Redactare! Astă d’ s’a unitü întrega partidă Naționale din Iași și a proclamatö în entusiasmulu tutuloru că dorinția Romăniloru este Unirea cu Principe Străină de viță latină. Acesta s’a aclamată în palatulă Universitățeî de mai multe sute de cetățeni Romăni și s’a sub-scrisă adusă confirmată. Biuroulu Comitetului naționale din Iași: V. Pogor, Tăcu, Maiorescu, Iași 12 Aprilie. Bucuria la culme! Partidele de domnii străinii și de domnii pămînteanu, asură funcționară astfelu. Unirea pînă la morte! Principe străină de rasă latină! Persone oficiale rusești, conducă fățișă clubulă străino-separatistă. Moruzi care lucreză suptă numele cumnatului seă Rosnovenu, în clubulă separatiștiloră amenințară pe miștî că la ăncâială seă știeră Rușii vor fi a;Ci. Avisă pentru toți. Tîrgu-Jiulă 12 Aprilie. în seara de 30 Martie alegetori Gorjani adunănduse în ședința publică aă alesă comitetul lor electorale în personele urmatore : D. Athanasie Mosbuna, Grigorie R. Bostieceanu, D. Costandin Stanciovici, loan Zamfir Broșteanu, Grigorie Săftoiă, Grigorie Mihuleță, loan Bossianu, Ghiță Magheru, Grigorie G. Mongesculă. Matei Paunovici. Stan Gheorghiu. Nicolae Barbovici. Demetriu Mihail. Matei Danaricul. Nicolae Popovici. Rugămă comitetulă Centrale a se pune în corespondință cu celă de aici. Bucurescî U Uă mare satisfacere s’a dată opt— piniunii publice, simțimîntului generale alu națiunii. Monitorulu de astățji publică darea în judecată a Miniștrilorü ce au fostu acuzați de violatori ai Iegiloru de complici ai tutorii faptelor și cari au adusa țera în starea în care a găsitu-o Revoluțiunea din 11/13 Fevruarie. Acei ce au datu concesiunile împovărătore și ilegali, acei ce au contribuită la îndatorirea țerei cu mai multe sute de milione, acei ce au violatü constituțiunea și legile financiare și budgetarie, risipindu banii publici, vor a merge a da semă înaintea Curții de Galațjjune de administrarea lora. Guvernul a voise a lăsa camerei desființate inițiativa acestui act de dreptate. A lovi p’acei ce au calcatu ar fi fostu pentru dînsa, care trecuse cu buretele peste acele călcări, uă ocasiune d’a se reabilita precumu în opiniunea publică. Darű conștiința autorității morale îi lipsea, ea se simpția slabă, și d’acea a n’a avutu curagiu lü a respunde la cererea mai unanimă a opiniunii publice. Majoritatea cerută de lege pentru darea în judecată a miniștrilor nu s’a putut fi forma. Camera a fost disolută. Și astăzii Guvernul a vine éla, puterea esecutivă, a luat hotărîre care, deși este și în atribuțiunile sele, arareori s-a vedut o purcesă de la Guvernu, și mai totu de una de la Adunări. Nu vom fi noi cari î vomü face să crime din acesta. Din contra îlu putemu asigura că acesta fapta îi va fi ținută in semă de opiniunea publică, și că va cântări multü în cumpenă unde se mesera conduita lui de la u.. Fe 23 vruarie, și în care lipsa de energiă, de prevedere, de acțiune ține una așia de mare locu. Fiă ca de astăzi înainte Monitoriulu se ne anunțe pe fiă-care ți acte cari se ne arete aceaașî energiă, aceaași otărîre, aceaași voințță d’a rupe cu mișeliele trecutului. Căte-va acte bărbătesc, afirmatorie de vieță, de tăină, și totu va porni spre bine; împrumuturu naționale va fi coperita în căte-va zlile; intrigele străinului vor fi spulberate, nimicite. Aceste-a le-amai sisit și te-ama repetitu necontenită. Sperinția a aretatu, credemu, cătă dreptate aveamu. Doui din membri înaltei Locotenințe domnesci au plecată în inspecțiunea mai multora districte ale României. Președința lor în localitățile cari au suferitu mai multu de consecințele regimului de arbitrariu și de bunii plăcu ar fi guvernului trecutu,otărîrea d’a pune capü tutori abuzurilor, despre cari vomu întâmpina plângeri, voru produce, avemu convingerea, cele mai bune efecte. Puindu-se în contactă directu cu omenii pe cari Revoluțiunea i-a pusu în capulű țerei spre a lucra pentru realisarea tutorii dorințelor sele; găsindO într’ânșiî dreptatea, imparțialitatea, voinția nestrămutată și sinceră d’i face binele, poporulu va simți că unu viitoriu mai fericită se deschide înaintea lui, va înțelege că trebue se de concursulu activu, necontenitu, pentru crearea acelui viitoriu, pentru întemeierea lui. Cu acestă credințiă ne felicitamu de călătoria înalților locoteninți, și era de doritO ca acestă ideiă se fi fostă mai de timpuriu pusă în lucrare. Oricumu, timpulu nu este ăncă de totu perduta. Se profitamü dată mai cu activitate de dênsulu, și se recâștigăm pe celű ce au trecutu. Uă a treia sorie bună, ce ne dă Monitoriulu de astăzii este desființarea paspórteloru. Astă mesură s’a luatu deja de mai tóte statele civilisate. Pretutindine s’a ințeles că formalitatea pasporturiloru este numai uă șicană pentru omenii onești, căci acei interesați a înșela autoritățile sunt mai totude una proveduți de căte trei și patru feluri de pasporturî. Engliteza, Elveția, Italia, au data cele d’ăntîiă exemplu, care a fost și apoi urmată de Francia, Austria, etc, pentru desființiarea acestei șicane. După ce însemnarăm pe cele bune, fiă-ne permisu a ne opri unu momentu și la cele ce nu prea suntu bine vedute de publică. Se asigură că mutarea D-lui I. Arionu de la Teleormană la Vlașca ar fi unit faptu positiva. Noi o negămu, pînă ce Monitoriulu va veni a ne dauă desmințire. Este cu neputințiă ca D. Dimitru Ghica se facă uă asemene inconsecință, ca se nu țliceam uă asta de misiune. Căci ce ar semena, în adeverü, destituirea ca reO a unui funcționariu de la unu locu și numirea lui ca buna aiurea. Ori e bunű, ori e rea. De e bunu, o repesima, pentru ce a-lți destitui? — Ce ereu, ce însemneză numirea sea la altă poștă?— Lumea vorbesce multe, spune multe. Și, ca amici ai guvernului, ceremű se se desmință ori ce șiepte, prin uă declarațiune netedă, curată, care va spune tuturor că nu este și nu pate fi in ideia guvernului a comite asemini greșele, a căde în răzecirile ce au adusu descreditarea regimeim trecutu. Asteptamu daru ca Monitoriulu se publice séu desmințirea numirii D-lui I. Arion la Giurgiu, seu resultatulu descuipătoriă alu cercetării făcute și, în în acestă casă, restituirea celui calomniată în foncțiunile sale, și darea în judecată a calomniatoriloru. Dreptatea o reclamă, onórea guvernului i-o impune. Citima în Monitoriu. Fălticeni 29 Martie. Pretutindenea proprietarii țerani și posesorii doresc și ceru reînființarea pătulelor de reservă. Trebue erede sa se ia mosuri din vreme pentru construirea loru, căci cele ce esistă sunt și ruinate; lemnele unora dintr’însele au serviră la facerea caseloră de la poștă. Starea sanitară a populațiunilor de la Dorohoiu la Fălticeni este forte bună. Pretutindenea proprietarii cei mari, ca d Vîrnav, Litenu, Moruzi, aă împărțită hrană și semânță și celă din urmă a construită cuptórende se face pâne pentru văduve și cea absolută săraci. Miseria acea mare este în moșiile Statului și ale Sf. Spiridon. D. Iancu Docan a pusă cai de poștă în tóte direcțiunile și chiară afară din drumurile poștale în disposiția mea, fără să voiească a priimi foe peștale. Binevoiți a’i mulțumi. Davila. Gitimă în L'avenir Naional. Nu știmă încă dacă Prusia a respinsă la nota dată de ambassadorele Austriei, dară chiară de astăzi putemă prevedea cumă va fi acestă respinsă. Corespondițiiia provinciale, chiară ministeriale, redactată, se póte dice, în biuioulă D-lui Bismark, declară curată că declarațiunea pacifică, făcută în numele Austriei de D. Karolyi, nu Indestuleza guvernulă Prussiană, și că el va continua înarmările sale. Căci dacă Austria chiară, uitându'și demnitatea sa, ar consimți a cede assupra cesiunii Ducatelor, la foranțiunile D-ivî de Bismark, acesta n’ar fi încă destulă. Ce voiește Prusia, ce declară fiarb tare că voiește, este uă reformă fiberale, nu în una sensu democratică, dară uă reformă ce-i va da uă autoritate absolută asupra Sfaturiloră mice, și-l va asigura că supremația necontestabile în confederațiune. Pentru a acentua sensulu în care Prusia voiește se respundă pactului federale, este îndeajunsă de a însemna că, corespondința provinciale, proclamă urgința astei mesuje basîndu-se, ,,pe respunsurile puicinii satisfaculare ce Sfaturile cele mici, aă făcută la nota circulariă a ministrului Berliniese.“ .,Prusia nu provdcă clară numai pe Austria, dară încă și Confederațiunea Intrega. Aflarea ducateloră Elbei, nu este decâtă ună protestă. Ambițiunea lui Frederic Wilhem, nu se mulțămeșce numai cu arătă. Elă voiește astă ii ceva mai multă. A mediatisa Germania de la Nordă. Acesta este noua programă cu insolență afișiată de Prusia. „Sfaturile mici sunt asta de amenințate de Prusia încătă înarmată. După Bavaria secă Wurtemberg, care se pune pe picioră de resbelă: „Este învederată că guvernulă prusiană nu s’ar înainta cu a tăta sumeția, dacă nu s’ar simți sprijinită. Alianța Italiană n’ar fi de ajunsă pentru a explica fanfaronadele Berlinesí. D. de Bismarck trebue se se rachime pe ceva mai multă decâtă asta. Se sperămu însă că, își face socotela fără ospetatură seă. „La London, alarmarea a luată locuiii siguranțe, ce se stabilise de câteva zile. Ca totădeauna, excesulă încrederii este urmată de uă reacțiune desordinată. Se prevede nu numai resbelă între Prussia și Italia două parte, cu Austria de ceal altă, dară se vorbesce chiară de intrarea în resbelă a Franciei. — Despre Italia alte prevederi pară a fi drepte. Iiariele ne aducă noutăți cu totul resbelice. Trupele se concentră: la Bologne, 80,000 omeni sunt gătiți, înarmați, gata de a intra în campaniă. Drumurile de seră transportă munițiuni, merinde, și totă materialul de resbelă. La Florența, se anuncă întrunirea generalilor principali. In fine, flota italiană se dirige spre Adriatica. In ultimul momentă primimă vă depeștă ce ne aduce responsură făcută de ministrul de la Hesse-Darmstad la nota prusiană Guvernul de la Hesse- Darmstad a declarată că va intra în campaniă contra puterii ce va turbura antéia pacea federale. Citimă în Independința belgică. Amă anunțată deja înturnarea baronului Saillard, însărcinată cu u misiune de guvernulű francese lăngă guvernul mexicană. Monitorul Universale ne spune astăi de diminuță că negocierile au ajunsă lară înțelegere, după care corpulă espediționariă din Mexică va reintra în Francia în trei detașamente cari voră veni treptată din șase în șase lune. Anteia plecare va ave loc în luna lui Noembre viitoria și evacuarea Mesicului va fi complectă în Noembre 1867. Mai remăne încă mă pun lă capitale de regulată, adică acela de a substitui stipulăriloră finanțiarie ale tractatului de Miramară noile condițiuni care se puta asigura credințeloru guvernului și intereselor france și angagiate în înprumuturile mesicane garanție seriose. Acestă cestiune face obiectul negocierilor ce se urmărescă acum între Francia și Messică. LOCOTENENȚA DOMNEASCA a Principatelor-Unite Române. La toți de față și viitori sănetare: Fiindăcădouă Locoteninți și anume: DD. Lascar Catargiu și generalul Nicolae Golescu, se ducă spre a visita mai multe județe ale României. Amă decretată și decretămu: Art. 1. Miniștrii sub președința d-lui Locotenență Domnescă Colonelă Nicolae Haralambie, voră espectui lucrările guvernului; iară la cașuri urgente voră refera prin telegrafă, și primindă consimțimântulă și celorualți doui Locotenenți voră lua mesurile trebuinciose. Art. 2 Consiliul Miniștrilorü este însărcinată cu esecutarea decretului de față. Dată în Bucuresci la 30 Martie, anulă 1866. Generală Nicolae Golescu, L. Catargiu, N. Haralambie. Miniștri: Ion Ghica, Dimitrie Ghica, Ion Cantacusin, D. Sturza, Maioră D. Leca, C. A. Rosetti, P. Mavrogheni. LOCOTENENȚA DOMNEASQA a Principatelor A Unite Române. La toți de faciă și viitori sănetate; Domnulă Dimitrie Sturza, Ministru al Lucrărilor Publice, avendu a lipsi de la poștă în congediă. Amă decretată și decretămu ce urmeza: Art. 1. Domnulă Ministru din afară este însărcinată cu interimulă Ministerului Lucrărilor Publice, pînă la întorcerea d-lui Dimitrie Sturza la poștă. Art. 2. Domnulă Ministru Președinte este însărcinată cu aducerea la îndeplinire a acestui Decret. Dat în Bucuresci, la 31 Martie, anulă 1866. Generală Nicolae Golescu, L. Catargiu, N. Haralambie. Ministru Președinte Ion Ghica. înaltă Resoluție „Se aprobă: „IV. Haralambie. „IV. Golescu. „L. Catargiu Raportul Consiliului Miniștrilor”. ÎNALTA LOCOTENENTA DOMNEASCA. Evenimentele de la 11 Fevruarie au fostă consecința inevitabile a indignării generale în contra unei sisteme de călcări de legi, de arbitrariă și de corupțiune, care a sdruncinată adâncă temeliile societății nóutre, și a pusă în pericolu și simțul legalității și consciința pentru bunele publică. Aceste călcări de legi chiamă imperiosă respunderea acelora cari adusese țara până la marginea petrei. Subscrișii găsesc o horă de a Ioră datorie, a veni înaintea înaltei Locotenințe DomnescI și a propune darea în judecată a Ministerului fostului Domnitor din 14 iunie 1865, și anume a d-soră: Nicolae Crețulescu, generală Ion Fiorescu, Nicolae Rosetti Bălănescu, generală Savel Manu și Dimitrie Cariagdi. 1. Pentru violarea constituțiunei țerei, însușindu-și puterea executivă, drepturi ale puterii legislative;2. Pentru călcarea de legi, era mai alesă a legii oră financiarie, creândă o datorie flotantă în bonuri ale tesaurului, dăndu concesiuni și făcândă chieltueli în contra legei comptibilității generale a Statului și a legei budgetare și alte asemenea; 3. Pentru risipire de sume însemnate de bani publici. Procurorură generală pe lângă înalta Curte de Justiție și de Casațiune se fie invitată a desvolta capii acusațiuni. Sintemă cu celii mai profundă respectă al înaltei Locotenințe Domnesc!, Miniștrii Secretari de Stată: Ion Ghica, Dimitrie Chica, C. A. Rosetti, I. Sturza, I. Cantacusin, Maioră I. Leca, P. Mavrogheni. No. 767 Martie 29. LOCOTENENTA domneasca a Principatelor Ut-Unite Române. La toți de față și viitori sănătate: Vedândă voturile Senatului și Adunărei din sesiunea trecută, privitore la diferite acte neconstituționale și călcări de legi ale Ministerului fostului Domnitor din 14 iunie 1865. Veddndă raportulă Consiliului de Miniștri, din 29 Martin a. c. No. 767. In virtutea art. 15 din Convențiune. Amu decretată și decretămă: Art. 1. Trimitemă în judecata înaltei Curți de Justiție și de Casațiune, pentru violări de constituțiune și de legi, și pentru risipă de bani publici, pe Ministerul fostului Domnitor din 14 Iunie 1865, și anume: pe domnii Nicolae Crețulescu, generală Ion Fiorescu, Nicolae Rosetti Bălănescu, generalulă Savel Manu și Dimitrie Cariagdi. Art. 2. Procurorulă generală de lingă înalta Curte de Justiție și de Casațiune va proceda conformă legei. Art. 3 și cele din urmă. Domnul, Ministru Secretară de Stat la Departamentul de Justiție, este însărcinată cu aducerea la îndeplinire a acestui decret. Dată în Bucuresci, la 29 Martie 1866. Generală, N. Golescu, L. Catargiu, N. Haralambie, Ion Ghica, Dimitrie Ghica, C. A. Rosetti, D. Sturza, I. Cantacusin, Maioră D. Leca, P. Mavrogheni. No. 558. TELEGRAMA. ALEGERILE CONSTITUANTE! COMITATELE ELECTORALI Guvernului făcută apelă la națiune spre a alege uă constituante, care se visă a pune bașile nouei Constituțiuni a României. Avîndă a vota în deplină libertate, a purta prin urmare tótu respunderea votului loru și a consecințeloră ce va are pentru țară, alegătorii din tóte părțile au simțită trebuința d’a se consulta, d’a se înțelege, d’a se constitui astăfel că încătă se potă fi uă direcțiune, vă acțiune permanente in alegeri. Spre acestă scopă ună comitetă centrale s’a numită în adunări numeróse, la Bucuresci. Elă publică astăzi unu apelă că-