Romanulu, aprilie 1866 (Anul 10)

1866-04-22

arbitru pentru proprietatea Buda, se zice că locurile concedate locuitorilor­ suntu în depărtare de comună numai cu căte-va minute , căndă în realitate a­­cele locuri suntu în depărtare aprópe de uă­postă. B) In anul­ 1865 d. Corlătescu Su­­per-arbitru merge la proprietatea Cher­­nogi, pronunță decisiunea sa, dar prin ce împrejurări nu stiu, acea decisiune se face nevăduvă și după unu inter­vale de ună, la 3, Aprile curentă mer­ge din noă în faț­a locului și închee­mă altă decisiune. C) La 26, Aprile 1865,, se alege ca super-arbitru pentru proprietatea hota­rului Mitropolit d. membru Nae Dă­ră­­scu, iar la 3 Mai, același ană se a­­lege ca super-arbitru pentru uă altă proprietate, Hotaru-Herăști, d. mem­bru Alecu Corlătescu și acestă din ur­mă îndeplinește și lucrarea d-lui Dă­­răscu, care se­căndă a voită se pro­­cădă în facia locului găsește decisiu­nea pronunțată de colegială seă adusă la îndeplinire. La 15 Octombre 1865 Consiliul­ ju­­dețiană adunănduse In sesiunea sea or­dinară în locă se cerceteze cu matu­ritate tote lucrările comitetului, din care ar fi constatată tote aceste aba­teri și altele mai multe co s’ară mai putea găsi prin dosarie, urmate de Man­datarii soi, membrii comitetului porma­­j iejilu, au trecută cu ușurință peste tote acestea,au în­trYiin tot­­i arbitrarele d-soră lucrări și au aprobată și cheltuelile fă­cute în prejudiciulu casei județului. Dar pe căndă s’au făcută tóte aces­tea județiană și țara se afla sub pre­siunea guvernului trecută, care patrona asemenea desordini și ilegalități, pre­siune care aă împiedicată póte pe căți­­căți­ va onorabili cetățiăni care, luaă parte în consiliul­ județiană ca să le urmărască și să le dea pe față ; astă­­ji însă căndă­lăria se află în deplină li­bertate, socotă că ași comite uă crimă, după ce m­­amă încredințată însumi de­spre nisce asemenea flagrante călcări de lege, să le trecă cu vederea. Așa­dar le supună cu onore cunosciinței domnii-vóstre și vă rog respectos să bine­voiți, domnule Ministru, a dispune de Urgență cele de cuviință pentru disol­­varea consiliului acestui județă și co­mitetului permamentă precum­ și con­vocarea colegiului electorale spre a procede la alegerea altui consiliulă ca­rele, uă dată constituită se rămîe în urmă în sesiunea estra­ordinară spre a controla tóte lucrările comitetului per­manentă, ca în consecința constatări­­­i d­a ce se vor­ face, se se dea judecă­ții cel ce voră fi adusă prejudicii ca­sei județului. Priimițî ve rogă domnule Ministru, etc. etc. Prefectă E. Crețulescu. ROMANULU 22 APRILIU. Domnule Redactare. Amă luată parte la alegerea deputa­­ților a districtului Vlașca pentru Con­stituantă. Ilegalitățile săvărșite în acestă ale­gere sunt­ cele urmatore: 1. Alegătorii direcți au fostă adu­nați, prin ordine verbale, la comuna Frățescu, proprietate­a D. George M. Ghica, umilă dintre candidații impuși de Prefectură, la care proprietate alegă­torii au fostă obligați se scadă pînă’n diminața alegerii. 2. Prefectură, sub—prefecții cu aju­­tor d­e loră, directorele prefecturii cu uă mulțime de impiegați, au asistată la alegere făcăndă toți aceștia feluri de amenințări alegătorilor, care ar cuteza sa dea votulă altoră persone de cătă aceloră desemnate în faia oficială. Desbaterile. 3. Biuroule definitivă nu a fostă alesă, conformă legii cu votă secretă. Căndă era a se proceda la alegerea biuroului, căți-va alegători au pretinsă se remăie totă celă provisoriă. La pro­testările mai unanime ale alegători­lor­, care cereau schimbarea biuroului și alegerea unui altul, în conformitate cu legea, s’aă ncodată aceștia de tur­burători și s’a făcută amenințări că se va cere intervenirea forței armate. Ast­­­felă alegătorii au fost­ constrinși se îngăduie ca biuroulu providor să se ter­mine operațiunea alegerii. 4. Președintele biuroului care era numită de Prefectă, nu dintre cei mai bătrâni, după cumă dictddă legea, dară dintre cei m­a­­ai daci, n’a îngăduitu ca alegătorii care nu ști­u carte se'șt a­­roigă scriitorii, între alegători, pe a­­cela în care ară avea incredere, ci ’t-a mărginită a’și alege scriitori­ numai din plasa loră, ca cumă toți alegătorii din tote plășile nu formaă unu singură co­legiu, fără distincțiune de plasă. Acesta mesură s’a luată de preșe­dintele biuroului, pentru că alegătorii, în adunarea pregutitore ce au avută mai ’nainte d’a procede la alegere, a­­leseseră dour scrisori de încredere, care amenduoi se întîmplase a fi din plasa Căluiști. Acestă mesură a avută de resultatu că alegători aă rel­asă imărmuruțl căndă la terminarea depunlmentului , din­uă sută nouă-deci și șase de alegă­tori care aclamaseră pe deputații lor­ , noă-deci patru de voturi numai s’aă găsită esprimate în conformitate cu de­cisiunea luată. Mai întăre amă credută de prisosă a protesta contra acestora flagrante călcări de lege . Avăndă in vedere că mai în lata Ro­mânia, nu s’aă alesă alte persone de­­cătă acele ce s’aă fi dsată pentru fie­care districtă,, de către fóia oficiosă . Desbaterile. Avăndă în vedere că personele im­puse de către acastă fóie oficiosfi aă eșită chiară acolo unde comitetele e­­lectorale locale se pronunțaseră con­tra candidature­­lor­ ; și acesta fără a se putea presupune măcară că numele aceloră persone au putută ajunge pînă la auitură tuturoru­­legătorilor­­terani, prin altă modă, de câtă acela ar fi mi­jlocirea prefecturii, care au impusă ale­gerea loră, de­ore­ce foaia Desbate­­rile cupringatore acelei liste de can­didați, nici fusese vețtată de veri u­­nulă dintre alegători, după mărturirea loră. Avăndu în vedere tóte acestea amă fostă în dreptă a crede și credă încă că uă măsură ma î­naltă a fostă luată pentru tota România, ca cu vorî-ce preță și în verî-ce modă, personele de­semnate de fóia Desbaterile se fie a­­lese, astă-felă precumă s’aă veijută cla­sate, și prin urmare, credâmă dădăr­­niciă veri-ce protestațiune. Astăzi insă, căndă Romănulu ne dă speranță că acele alegeri care se voru fi făcută in modulă și după tipicul­ a­­legerilor­ de sub Ministrul­ Cogălni­­ceau aă să fie anulate de către con­stituantă, m­amă credută datoră, în in­­teresul­ dreptății, să arătă călcările de lege prin care administrațiunea a fostă nevoită să treca ca să isbutască a se alege, sau mai bine, cu mă­­ fic0țî d-vó­­stră, altă dată, a se numi deputați per­sonele impuse de fóta oficiosă Desba­terile. Priimițî domnule Redactare, încre­dințarea deosebitei mele considerațiunî. Pavelu P. Pereții, întrerumpe darea acestui fiam­ă, se bine­voiască a grăbi reînoiereă abonării d-loră, căci acestă faie va înceta pentru cei din Capitală la 20, și pentru cei din dis­tricte la 25 Apriliű. Gr. P. S e r r ii r i e. Domnului Redactorii ahi Românului. Domnule Redactare! In­­ Jiariulu d -vóstre din 19 Aprilie, a apărută uă scris0riă a d-lui Băldă­­nescu. N’amu­onarea a cunosce nici chiară din vedere pe onor. d-nu Băldănescu. Dară fiindă­ că d-sa face mențiune de­spre m­ă „prescripții“ ală meă, contra d-sale, me găsescă datoră a respunde, asupra acestui punctă, că se inșălă for­te multă. Acelă procesă verbale (sau prescript«, cumă îlă numesce d-sa), nu era ală meă ci ală „comisiunei de an­chetă asupra vămilor­,“ deci române constată că era „m­ă aclă oficiale.“ Trebue se adaogă încă că în acelă pro­­cesu-verbale ală „com­isiunei“ nu se pomenesce nici ună nume, pentru că comisiunea nu s’a preocupată de locă, de persone, ci numai de faptele func­­ționariloru vamali, și îmi pare forte reu că d. Băldănescu a fostă din acei funcționari, despre cami a vorbită „co­misiunea.“ Priimiț’, ve­rogu, d-le Redactore etc. G. T. Ghika. ADMINISTRAȚIUNEA Z­IARIULUI. Se face cunoscută tutuloru domniloră foști abonaț pentru 6 luni, la suprima­­tulii fiaru CONSCUNJA NAȚIONALE, ș­'ale căr­oră abonamente au fostă ser­vite cu fiam­ură SENTINELA ROMÂNĂ, și cu acestă fiam­ă că la 16 Apriliu curentă, espiră abonamentele d-l oră, și suntu rugați ca, căți voescă a nu li se 215 După o mai corectă combinare, făcută la sta­­tulü-m­ajorit alü garde!, companiele Colore­t de Verde, publicate Mercur­ la 20 Aprile, în „Ro­­mănulă“ și Monitorul» Oficială,“ s’au­ regulații în modulă următori: Compania I. Délulű-Spireí....................185 Compania II. Parte din DelulO—Spirei despre Biserica Albă și Antimă .... 75 Parte din Biserica Albă și parte din Antimă............................110 Compania III. Parte din Antimă și parte din Bi­serica Albă.............................59 Arhimandritulă..................120 Compania IV. Compania VI. Compania ViI. 190 179 Mihai Vodă.......................110 Isvorulă.............................54 Parte din St. Ilie despre taveră 36 200 Compania V. St. Lefterie...................................60 St. Costantint­..............................76 Parte din Sf. Ilie despre Sf. Cons. 62 198 Brezoianu și Stejarulă ... 71 Manea Brutarulă..........................95 Parte din Schitulă-Măgugureanu despre Stejară....................................32 198 Parte din Schitule-Magurenu des­pre Popa-Tatu..............................20 Popa-Tatu..................................154 Parte din S-t. Ștefană despre Popa-Tatu.......................................26 200 Compania Vili. Parte din St. Ștefană și despre Sânta Vineri ....... 20 Sânta Vineri și Sânții Voivod­ . 176 196 Inspector« generală ală gardei Orășenesc!, Colonelă G. Adriană BIBILIOGRAFIE. A EȘITU DE Süß TIPABÜ MANUALULU GUARDULUI ORĂȘENES­C. Coprindênda: Totu cea-a ce trebuie se soia fie-care cetățesm Spre a deveni una bunai soldata PRELUCRAȚII de­­ n­. Ch­. Manolescu. Locotenentă în Stată majoră de gem­ă. Prețulu 3 sfanți. De vănijare la tote librăriile și la Adminis­­trațiune acestui b­iamtă. CODICILE CIVILE explicată PRIN MOTIVELE SALE, PRIN EXEMPLE ȘI PRIN JURISPRUDINȚIA după Mai mulți com­entatorî și explicatorî ai codicelui Napoleone Francesi și Belgi­evândă sub fie­care articol și lămurirea greutăți­lor și deslegarea pricipatelor chestiui de drept, precum­ și citări din decisiunile­ Principii date, în diferite cazuri, de Magistraturele Franceză, Belgiană și Romană, de I. C. CODRESCU Avocat, Directorele Cancelariei Adunării Legislative. Făscișara l-a a­rșită de sub țioară, și cu­­prinde Art. 1 . 301. Deposită, pentru vînzarea și abonamentă, la Li­brăria Socecă et C­ nne. CASELE No. 2, Strada Chcelară, Suburbia Radu-Vodă. Valorea 1000 galbeni. PREȚUL UNUI BILET UN GALBEN. Cu tote invitațiunile făcute personelor­, ce aă bine-voită a se însercina cu desfacerea bileteloră loteriei caselor­ mele, nu cunoscă nici pînă astă­zi resultatul­ aceloră bilete în numeră de peste 500, d’aceia tragerea loteriei neputîndu-se face la Sf. George, 23 Aprile, se amână pentru ț­IOA S. S. CONSTANTIN ȘI ELENA, LA 21 MAIU. Personele, în a cărora posesiune s’află acele bilete, suntu rugate, se bine­voiască a’mî comu­nica, fără mai multă întărziere, resultatulă, tri­­mețindu’mî banii pentru biletele vîndute și înapo­­indu’mî cele ne-vîndute. Asemene suntu rugați acei, cari n’amî plătită âncă biletele poprite de dînșiî, a’mî trimite costului soră, cunoscândă că biletele, neplătite pînă în ajunula tragere! loterie! se voră considera ca perdute și nu se voru pune în urna. Astă­ felă, ori­care va fi resultatuiu, tragere! loteriei va avea locă negreșitu. LA 21 MAIU 1866 Bilete pentru acestă loterie se află de vînstare cu prețu­i d’ună galbenă, la Administrațiunea fa­rului „Românulă“, la Librăria D-loră Socecii și Comp. și la locuința subscrisului, suburbia Radu- Vodă, strada Ch­eloră No. 2. E. WINTERHALDER. JT­E VÎND­ARE. O poliță de una sută franc! ®­^p­r­o­testată încă de mai multe luni, sub­­scrisă de D. STEFANESCU: procurore de la Tribunalului Comerciale de aici, în ordinul D-lui Chauvin, de la Paris. A se adresa podu de pă­­mint No. 155, No. 216. 2<j. ■^E INCHIRIATŰ, 2 odă­ roșii, ân curte, se­­-o dă cu chirie pe viitorii doritori să se adre­­să de la D. D. Nicholae Iliescu, An mahalaua Curtea vechie, ân prăvăliea D-lui, suptă No. 3. Strada moșilor». No. 213. 3 — 2<1.­­TgE ÎNCHIRIATU. Pe șoseaua Mărcuți aprope *-^de Tărguță Oborului, un stabilimentă complectă pentru creșterea Găndaciloră de mătase, a văndu 320 paturi cu tóle ale loru, și vr’o 600 durlî mari de peste 30 anî, casă de locuită etc. Ama­tori­ sunt­ invitați a vedea în fața locului cele espuse, și ia urmă a se ințelege pentru preță cu proprietarul­. No. 137. 4—2Ș. D'VE ÎNCHIRIATU. Casele din podu Mogoșoe *­^No. 61, vis-a-vis de d. generală B. Vlădoernu. Doritori se voră adresa chiară in aceste case. No. 149. * 3—2 Ș. J VE ÎNCHIRIATU. Prăvălia din strada Șelari “-­lîngă Cocoșă. Doritori spre a se înțelege chiar la Hăinăria de dame, din colță. V~fcE ÎNCHIRIAT. Un salon și patru odăi d­­e"‘200 paturi, precum și frunza a 1000. DmJ pentru creșterea viermiloră de Mătase la Moșii­le Popești lingă Argeș, depărtare doă ore. Dori­tori să se adreseze la Luptă­ semnatură Strada Neguțători No. 1. George C. Tătăranu. No. 111.________ _______ 3 — 6$. ||E ÎNCHIRIAT. Pe unulți sau mai mulți ani “­^casele No. 48 din calica Mogoșei peste drum de passagiu la Română grajdă și șoprană, de a­­cumă sau de la Sf. Gheorghe viitor. A se a­­dressa la proprietară ce locuește într’însele. No. 106. 6$. D­E ÎNCHIRIEATU. De la Sf. Gheorghe 1 pră­vălie în casa Sporer în dosa Barației No. 9 A se adresa totă în acestă casă. No. 172. 3—2$. D­E INCIN­RIATII. De la sfîntulă george vii­tor, în totală stă în parte, doue apartamente de căte doue odăi fie­care, și o odaie pentru ser­vitorii. Acestea alături cu casa sub-scrisului din strada none, No. 6, colorea roșie. Dimitrie Boreas. No. 200.­3—2$. E VÎNZARE. Casa cu curte, grădină, uă ș întinsă dependință, înlesnire pentru plată. Ca­lea Belvedere (podu de p&mântfi). No. 155. No. 165.­­ 16 — 3$. D­E VÎNZ­ARE. Ună locă, strada Tîrgovești No. 139, vis-a-vis de grădina reposatului Nat Philimonă. Acestă rocă are lungime de 140 stin­jeni și lățimea, fața în stradă, de 73 stînjeni are pe dînsulă și uă căsuță cu 2 camere. Do­ritorii de a’lă cumpăra se vom adresa în Buzei la D-nulă Ingineră Em. M. Mehtupei, proprieta­rulă lui­­eră în Bucurescî la D-nulă Ionă Du­mitrescu, in curtea Biserici Domna Bălașa. No. 125­ 3­2$. D­E VÎNDUT SAU DE ÎNCHIRIATU. De­­s St. George casele din ulița Amziî, No. 1. No. 83­15$. D­E VÎNZARE. Moșia Vitănești din Județul­ Oltu cu moară pe apa ve$să pădure și apropi de 1000, pogoane pămîntă de muncă, ce să di la vecini plugariă cu dișmă din patru una, netă$ uă vînză cu preță moderată în banii saă îl schimbă cu vreo propietate din capitală sau dis­prejuru capitalieî. Doritori se voră adresa la sub însemnatul­ui capitală. Ion G. Palada. No. 215, 3—6$. IMPIEGAREA Cea mai avantagiosă de capitala. Imprumutulă (Stern Brothers) ală Principate­­lor­­ Unite­ Rom­ăne care a fostă emisă cu prețulă de 88 °/n și dobânda de 7 °/C se pate aquista acumă la Londra cu prețulă forte avantagiosă. de 63 % Ordinea pentru cumpărare se priimeșce și se efectuază cu promptitudine de către casa­­ de Ban­că și Comisione. R­E ZEHENDER et C­ie No. 50 calea Moșilor, piața Sf. Gheorghe la Bucuresci, unde se póte avea și tote informațiu­­nile necesarie. No. 217. 2—2<1. I­M­FOHIA BISERICII CREȚIULESCILOR. Li­­­icitația pentru venȘarea Codrurilor­ de pădure dupe locurile cedate foștilor­ clăcașî în Moșia Cio­­raniî de sus județulă Prahova lîngă Gherghița, ș’a­­mânată în Șiua de Sfintulu Gheorghe 23 ale cu­rentei. Doritorii voră veni se concureze în lo­­calulă din curtea Bisericii Crețulescu pe calea Mo­­goșei lîngă Paiață, iară cărei din doritori nu se voră înlesni se vie la Bucuresci, voră putea de­pune ofertele D-loră în Ploești la d. Poteca Di­­restorală Prefecture!, de unde se voru trimite în Bucuresci ca se-și­ ia resultatulă în Șiua licitației. No. 186. ^ 3 — 3Ș. F­OSTA CALE A Domnei Bănesc Zinca Văcă­­rescă, strada Cosma No. 5, se închiriază de la Sf. Gheorghe viitorii înainte. Doritorii se potă adresa la sub­semnatură, ce locuesce în Șisa casa Iorgu Vălenu. D­E VÎND­ARE ȘI DE ÎNCHIRIAT. O vie pe șoseaua Pantelimonului dincoace de Mărcuța de 20 pogoane lucrate, cu livede de fină, cu 300 duljii, cu 700 pomi roditori, cramă, și cele trebumicoase ale viei, și de închiriată o magazie de bucate de 400 chile, 2 perechi case, grajdă și șoprană, și frunză de ciudă la 300 arbori, cine va fi doritoră de a cumpăra sau a închiria, să se adreseze pe strada Sfinților, casa Nr. 83 peste dramă de Biserica cu Sfinții. Nr. 179. 3—zis. D­E ARENDATU. Moșia Roșu, în depărtare ju­­metate oră de capitală, avîndă cîmpă întinsă, pe semn proprietăți și livezi de fînă, doue mori cu șapte rate, din care 3 pentru făină nemțescă. Doritorii potă avea acestă moșie, în totală sen­dorile separate, și suntă rugați a se adresa la Domni soeec et C-nie librari, calea Mogoșei No. 7, pentru deslușire mai de aprope. No. 185. 3—2$. I ^STE DE INCIRIATU. De la Sf. Gheorghe­­^viitorii, țină Magasină din strada Lipscani, No. 60, vis-a-vis de D. Cristofor Stoianovici. Dori­torii, se voră adresa la D. Nicolae H. Angelo, strada Gabroveni No. 27, No. 169. 7—3$. r­E VÎNZARE CU GARANȚIA. O oca de “-a frumósa și bună semânță de gîndaci de mă­tase de Japonia, cu coconi albi, pentru întâia data crescuți în Moldova că cea mai mare îngrijire și de abia pentru a patra oră reproduși în Europa. A se adresa la D. Sandu Micl eseu proprietarii la Șerbești, districtulă Vasluiului. No. 157. 12—2$. §8`®^ 1'|E VÎNZARE ÎN TOTALU, sau de ^ÎNCHIRIATU. Două apartamen­te din casele du pe strada Gabroveni No. 47 se dă cu chirie de la Sf. George viitoră. Doritorii se voră înțelege cu porprietarul ă ce șade întrinsese. Eliza Năcescu, No. 114. 3 — 10$. ^IRIULU GHIRCA DE SAMÎNȚA. La moșia ^­"Dridu districtu Ilfovă, plasa Mostiștea, mai suntă 15 chile Ghircă care se póte semăna și pînă la 15 Aprilie. Cine are trebuință să gră­­besca a veni să­ să cumpere în fața locului. Se găsesce cu înlesnire și cărăuși de transportată. loan Marghiloman. No. 135, 3—2$. I­­ anulă 1864 luna lui Masă s’a trasă loteriă pentru Șaluri la redacția Romănulă. Din nu­­merile care au câștigată, trei numere: No. 1, 6 și 8 nu s’aă presintată încă spre a-și lua o­­biectele câștigate. Se face cunoscută acelora ce posedă aceste numere, ca să se presinte la redac­ția Romanului în timpă de șase septemăni spre a+și lua obiectele castigate. In urma acestui ter­­men, obiectele se vor­ da în profitură nenoroci­­țiloră- D. Gen­ea. Bucuresci, 1866 Aprilie 12. No. 199­­3—2$. L­A PROPRIETATEA MEA. Fărcașă de süsii din Romanați lingă Caracală amă o pepenieră însemnată de duzii cei mai aleși și bine culti­vați. Domni amatori ce voră voi se cumpere se se înțeleagă cu sub­semnatură aei la Caracală sau la arătata moșie, iaru în lipsamu cu îngri­­jitorii ce amă acolo. C. Vlădăianu. a rv­u­r*k­­ ■ u ** ■

Next