Romanulu, august 1866 (Anul 10)
1866-08-05
religinți, cu ministrî onești și patrioți, nu ne indouima că aceste semînță nu va produce în sutitu și în miitu. Totuși credemă de a nóstre datoriă Spre Incuragearea dómneloru directrice a scóleloru publice de fete, spra îndemnare chiaru e—și face și pe fiiioră datoria D-Ioru in consolință, a se aduce mulțumiri căldurose, cari unite cu binecuvințările atâtora părinți și cu recunoștința viitormiă a copileloră, voră resplăti uă mică parte a osteneliloru și sacrificeloră ce facă astăzi pentru societate. Mulțumimu mai cu osebire D loru, Fotescu, Zehărescu și Pașianu, care au ințelesit și mai bine misiunea D-loru și care au prevăzută că pentru nnsoo fete ai cărora părinți nu se bucură de posițiuni mari materiale in societate, lucrul de menagiu e celă mai trebuinciosă dacătă orie care altulă, dupe cumu fiecare a putută constata în anului acesta, in salonulă Ministeriului Cultelor, unde lucrulu copileloru de sub direcțiunea d-loru a fostă publică. espusă la vederea și judecata M. F. D. In Romăniță din 30 kiliă s’a publicată oă protestare a d-lui Anastasie Gudin. După datoriă publicămă intimpinarea acestei protestări ce ne o trimite d. sub-Prefectu de Oltenița. Ooptă după Not» sub-Prefecturi de Oltenița cu No. «532, de la 1 Augustă, către d. Primü Procurorii dîi Trib. de Ilfovfi. Prin jiatulă Română No. 1, din 30 *ănspiratei luni iuliu, se vede publicată ună articolă contra sub-semnatului de către d. Anastase Gudin că după cererea mea ar fi fostă adusă din Brăila, și arestată șapte ijile fără a fi cercetată sau a i se arăta crima, liberănduse apoi fără nici uă formă. Uă aseminea calomnie, d-le Procurore, ne Utindu-o lăsa da o crede publiculă adevărată, mă grăbescă a vă pune în vedere catrulă curnnd. Gudiu a devenită se fifi adusă din Brăila fără a sta cu uăi saă vă oră arestată. Acestă individă, de Procuroră, aplănduse ca servitoru (iară nu corversantă cumă arată) ală d-Iui Lázár Șerbesca din Comuna Budești, în ziua de 13 Iulie, amă întâmpinată din parte! suplica No. 38, anunță idre, că făcănd încărcare din productele sale de porumbă prin schela Olteniță pentru Brăila adresată d-lui Costandin Huila comisionerulu ce avea acolo, totă în acea zia întâmpinată și telegrama d-lui Halla anunțătoare că numitulă Gudin arătănduse în secretă la dinsulă că cerută aîrespunde pre țulă acelui porumb descărcată la magasiă, în după bastimente fără se aibă vre-uă autorizație a d-lui Șorbeică sau celă puțină se fi 8ciută despre plecarea lui acolo. Sub-Prefectura însă prin telegrama No. 7707, din aceiași anunciăndă faptală d-lui prefectă ală orașului Brăila (unde numitulă dosiseră și cerută pe de o parte trimiterea lui aici spre și ași preda socotelile către stăpînulu seu, banii, și pe de alta se arate d-lui Halla a nu respunde nici o para căci va fi răspunzătoră, iar despre arestare nu i s’a făcută nici o asusiune. La 20 lotu ale luni iuliu cu ordinulă d-lui Prefectă de Ilfovă No. 8741, priminduse dositură la momeală amă și ținută mă diară coprinzătoră chiaru așa „fiindcă d-nu Lazăr Sabeica lipseșce acumă la Budescu unde se află domiciliată se va invita prin întrudins că la 21 curentă se vie la sub-Prefectură spre ași susține legalimente cele reclamate, iar d. Năstase Gudin, ca se nu stea arestată sau liberată pe garanța d-lui Teodor German, subscriindă și d. Gudin că va fi următor 14 și astă-felă îndată au și fostă liberală, in adjistare Insă de a se presenti» a doua—4^ muniții spre înfucișare, nearătînduse nici unulu și nici dovadă de primirea sorocirei de către d. Sabeica, nu amă priimitu de la colegulă mică de Negoesci la nota cu care i s’a trimisă sub No. 7897. Spre a îndeplini procedura prescrisă de lege în acelă procesă a trebuită negreșită seamănă cercetarea pentru 24 totă ale luni iulie, ale căroră sorociri trimițăndule, cea către d. Godin prin Poliția orașiului și aceia către d-na Sabeica prin sub-Prefectură de Nogoesco, pentru cea din urmă amă întâmpinată răspunsură sub No. 39 că primindă amă odupă chemările ce i s’a făcută nu se pare presenti spre înfățișare cu servitorulă săă fiîndă ocupată de alte interese mai grave, cerendă că pe călărmă în vedere cea dinții suplică a d-sab seră și obligă la predarea socoteliloră, a baniloră, și produc feloră ce aă primită, și călă pentru străgănire se i să aduce își voră căuta în urmă, prin canalu de judecată, argumente care pe lîngă nota No. 8735 s’a și pusă in vederea lui Gudin, dară pe căndă Ilă adă stămă cu socotelile, d-nn Polițai pe lîngă notile cu No. 1708 și 1717, îmi îmapodtja șitătă pe acea de care se face mențiune, cumă și sorocirea cu care era chemată pentru 24 Iuliă, cu încredințare că numitulă Gnd>nu lipsesce din orașiă. . Despre tóte aceste deslușiri ve puteți încredința mai clară, di o Procuroră, chiar din originalele acte, ce pe lîngă reportulă No. 8532, seamă înaintată la aprecierea d-lui Prefectă ca șefilă meu, totă ce ve rogă ește, se bine-voiți a observa mai mlără cumă d. Gudin a putută fi arestată de mine șdple «sile căndă posedă pentru dinsulă o garanță în tote regula cu data chiară din Z*oaiu care au fostă prin méți aici cu ordinul d-lui Prefectă, ba încă iată ce este mai vizibilă dacă ar fi adevărate cele ce d-sa arată în acelă art. din ț'oră, prin ce mijjlocă sau putută afla la Bucuresci chiar de la 22 iuliu unde se găsesce și astăzi, fără ași preda socotelile și bani, pe căndă d-lui era chiămală cu sorocire. Dacă amă pretinsă aducerea din Brăila spre asigurare averi reclamantului, Constituțiunea nu este nici camă atacată, și din contra crez]u că mi-amu făcutu o datorie de funcționară fidelă prevădute la art. 4, 5 și 14 din Procedura codului Penală, a nu da ocaziă d. Sebeica de ași pretinde de la mine datiiile despre care s’ară fi putută realiza din partea servitorului seu Gudin la cază căndă m’așî fi arătată cu nepăsare. Ve rogă acumă, de Procurorii, se bine-voiți a decide de cele ce veți crede convenabile între satisfacerea onorei mele, spre a nu crede publiculă că d. Gudin și-au făcută ună actă da justificare către acea ce nu are cunoscința despre urmarea d-sele. Primiți veregii, d-le Procuroră, încredințarea prea osebitei mele considerațiunî. (Semnată) Sub-Prefectură de Oltenița, G. Tîmpeanu.lui că D. Fetu, după invitațiunea ce i s’a adresat în urmarea votului de eri ală consiliului, a venită la primărie, și propune a i se face înscrisă întrebarea, daca i sa cere se respungă vsemea înscrisă, în privința contractului pentru canalisarea și pavarea cu petre cubice a căei Mogoșei și stradei Carol I. D. Lapati admite a se adresa numitului acesta întrebare în scrisă în termenii propuși de d-sa în ședinți» de eli. D. Liliov ori admite și d-lul acesta; adaogă însă ca responsură ce va da d. Fotu să se trimită unei comisiuni numită de consiliu, care să esamine d’aprópe cestiunea, și după a cărei re- Iațiune, să se facă decisiune definitivă. Consiliulu încuviințară a se face d. Fétu et Comp. uă invitațiune așa cum a propusă d. Lapati. D. Primară arată că a priimităuă pozițione din partea unorăameni ce facă și vîndă bucate pe piața 24 Ianuarie, cerîndă a fi îngăduiți să stea pe acea piață fără plată de chiria, și în străbă pe consiliu daca le admite cererea. Consiliulu chibzuesce a se face cunoscută petiționarilor, că mai suntă îngăduiți să stea In zisa piață pînă la noua reglementare a piețelor, de care consiliulă se ocupă acumă, și să nu plătăscă nici uă chirie. D. Primară comunică consiliului durerosa nuvelă priimită ieri în capitală cumă că Înălțimea Sa regale principele Anton de Hohenzollern, fratele Măriei Sale Domnului nostru, a încetată din viață, în urma unor plage cea avută în lupta armatei prusiane la Konigsgratz. Membrii consiliului află cu mare întristare acestă nuvelă, și declară că ia dolință pentru uă săptămână în onorea junelui martiră reposată. In același timp, membrii consiliului rugă pe d. primară să anunțe orașiului acestă nenorocire printr’uă proclamațiune tipărită in mai multe sute de eonmplare. Se pune în vederea Consiliului raportulă d-lui Louis Keller, însărcinatură provisoriă cu direcțiunea stabilimentului fontăneloru, prin care arată că, spre a putea ține într’unu modă convenabilă și postulă seă de șefă mecanică și pe acela ce i s’arată provisoriă, i-a fostă de trebuință a adăugi ună lucrătoră pentru machine cu salariă mensuală de lei 150, și cere a se plăti acestui lucrătoră din suma destinată pentru întreținerea fontăneloru retribuțiunea sa pe curenta lună și pe totă timpulă călă va ține d. Keller provisoriă postulă de direeloră. Consiliulu, considerăndă că d.Keller nu era în dreptă se tocmescá unăomü în servițiul comunei fără se fi cerută și obținută pentru acesta uă prealabile autorisațiune a Municipalității, nu admite propunerea d-sele de câtă pentru timpul de aslădi înainte pănă când va înceta interimulă cu care este însărcinată numitulă, și decide ca lucrătorulu tocmită de d-sa se fiă plătită cu începută numai din Ziua de 27 Iulie cu cei 150 pe lună, cari se va da din suma ce remăne economiă din retribuțiunea postului d-lui Keller, care priimește pe jumătate apartamentele postului de directoră. Se pune în vederea Consiliului reclamațiunea d-loră N. Călinescu și d. Boreas, proprietari și locuitorii pe strada Nouă, petițiune trimisă primăriei în originală cu adresa d-lui prefectă ală poliției No. 15,238, și prin care nuniții arată că s’a lăsată în desuetudine ordinile date pentru oprirea vecinului d-lorit de peste drumă, d. Naie Pantelimonescu, de a expune vederii publicului sicrie și totă felulă de obiecte trebuinciuse la pompe funebre precum și carulă mortuară ce are și pe care îlă ține in stradă, și se rogă acești domni se nu se mai îngăduie în centrulă orașiului asemenea întreprinderi ce în tóte orașiele din lume, dică dloră, n’au locă de călă la cimitiriu și aprópe de dînsele. Consiliul, considerăndă că, în adevăr, expunerea de aseminea obiecte la vederea ómenilorü presenză ună aspectă pe care cei mai mulți nu’Iu potă suferi, considerăndă că pentru locuitorii prin strada unde se află deposite de asemenea obiecte, aspectulă soru fiindó permanentă, este uă causă necontenită de uróre, și póte se le aducă mari rele morale, și apoi și phisice. Consiliulu chipzuiesce a se opri cu totulă și în totă întinderea orașiului exposițiunea de obiecte destinate exclusivă pentru îmmormântări cu mă, sicrie, respetie și altele asemene, precumă și staționarea pe strade a careloră funebre. Comercianții de asemenea obiecte se fiă însciințați că și le pot fi ține închise în magazii situate în întrula curților, fără vedere în stradă. Pentru acesta Consiliu să găsesce cu care a se adăogi ună articolă în regulamentul de polițiă comunale votată și adoptată de dênsulü într’una din ședințele trecute. D. Primară propune a se mai adăogi în innsală regulamentă ună duuă articolu prin care se se oblige toți aceia ce transportă pe stradele orașiului obiecte cu mirosă grea, scârbase saă de ună aspectu urîtu, precumă și cenușă, pe și carne din vite tăiate, a avea aceste obiecte învelite cu pînză sau mușama pusă pe d’asupra trăsurei. Trăsurele cu cari se transportă băligarulă, să aibă paturile și loitrele bine închieiate și se fiă bine înfundate, în formă de ladă, ca se nu curgă băligarului pe strade. Consiliulu încuviițază propunerea. Se pune în vederea Consiliului petițiunea dlui doctoră Hirsch prin care cere a i se respunde fără întârziere dobînda de 10% pentru trecutul semestru pînă la 30 luni, la capetele de lei 120 mii ce are dați cu imprumutare comunol, și a i se înapoia aoi și capetele în rânduri cu procentele lorö. D. Iatropolu susține cererea. D. Lapati zice că D. Hirsch pentru trecută n’are dreptă la o dobîndă mai mare decătu cea stipulată prin actulă Municipalității ce i s'a dată pentru acesti bani, adică de 9%, iară nu de 10% câtă cere. D. Iatropolu observa că terminulă actului de împrumutare fiindu expirată la 30 Decembriu anulă trecută și Municipalitatea neputându plăti capetele atunci, de la acesta dată înainte banii d-lui Hirsch au fostă lăsiși de d-sa totă la comună fără ea se se fi determinată procentulu. Pentru acestă cas, Zice D. Iatropolu articolulă 1589 din Codicele civilă prescrie ca dobînda se fiă de 1076 (Cilesee acestă articolă.) D. Lapati e de opiniune contrariă. Articolulă din lege citată de D. Iatropolu, Zice d-luî, se ocupă de casulă cândă dobîndă nu e fixată; apoitu cas inse nu există în cessiunea ce se află în desbatere; căci dobînda e olărită prin actdilfi ce posede D. Hirsch din partea comunei, și dacă terminală acelui notă e expirată fară ca actulă se fiă re’noită se înțelege că s’a făcut uă învoiala tacită între d-lui și Municipalitate a se urma condițiuniloră acelui actu prin ce se va face uă nuoă învoidlă între părți. D Lapati dară dice încă vă dată că pînă la uă asemenea nuoă învoiéla, împrumutătorulu n’are dreptă lauă dobênda mai mare decâtă cea de 9 °/o stipulată prin însuși acelă actu în temeiulâ căruia nummitulă este considerată de creditoră ală comunei. Consiliulu se unesce cu opiniunea d-lui Lapati. D. Iatropolu votéza contra. Ședința se aidică la 5/1 ore. comunală, licitațiune, prin oferte sigilate, pentru cumpărătorea a 254 stîngini lemne de ceru de bună qualitate necesarii pentru încalditură încăperilor, hospelului comunale și patru localele scólelorü primărie de băieți și de fete din capitală, în cursulă iernei viitóre a anului 1866 —1867, adecă: 70 Stînginî lemne pentru hospolulă comunale, 174 idemă pentru sculele de băieți și de fete, și 10 idhemă pentru scóla de comerciu, considerăndu-se între sculele de băieți. 254 peste totă. Doritorii d’a se angajea cu predarea acestei quantități de lemne, sunt invitați se viiă la primărie în ziua arătată mai susă, pregătiți cu garanții în regulă, spre a se face licitațiune și adjudecațiunea după regulă. Condițiunile după cari se vor încheia contractă pentru predarea acestora semne suntă cele publicate mai josă. p. Primară S. Mihilescu, No. 8457, 1866, Augustă 3. Uă pereche case cu doue etajuri ce posedă Comuna Indosulă Theatrului națională, s’a luată decisiune a se închiria din nou pe termină de trei ani cu începută de la data încheerei Contractului înainte. Pentru acesta închiriere se va ține licitațiune la Primărie în dca 20 Augustă corentu. Doritorii d’o lua cu chirie aceste case, suntă invitați se vie la hospe Iulă comunale in di ° a arătată mai susă la 12 ore la amiazî spre a se face licitațiunea și adjudecațiunea după regulă. p. Primară S. Mihalescu. No. 8452. 1866, Augustă 3. Pentru reparațiunea podului de peste Dîmbovița din dreptulu Bisericii Sf. Vie din Gorgani, fiindu a se ține licitație in Sala Ședințelor» Consiliului Comunale la 19 din curenta lună, suptscrisulu publică acésta spre solința tutuioru ca, doritorii d’a se angaja cu expusa lucrare, conformă devisului dată de D. Architectu ală Capitalii, se viă la Primărie în aretela de 12 ore pregătiți cu garanții valabili pentru concurență. No. 8408, Augustă 2. PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNALE. Ședința XLVIII, Mercuri 21 iuliu. Presențî:D. Dimitrie Brătianu, primarul, — Simion Mihalescu, — Corniliu Lapati, — doctorul Iatropolu, — C. Panaiot, — Dim. Culoglu, — Gr. Lahovari, — Gr. Serzurie, — B. Toncovicenu, Absenți, — Gr. Cantacuzin, în concediu, — Anton Arion, — Pană Buescu, — Radu Ionescu, ocupată ca delegată ală primarului într’uă comunicațiune la prefectura Poliției. Ședința se deschide la 1 V1 ore după amezi. D. Primar în cunosciințdZă consiliu ROMANULUI AUGUSTU. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI La 22 din curenta lună Augustă se va ține în sala ședințeloru Consiliului 518 CONDIȚIUNI. Pentru cumpărătorea a 70 stingini lemne trebuinciose pentru incălzitulă încăperilor Ospețului Municipală în cursul ă iernei viitóre a anului 1836—67 I. Lemnele vor fi de ceră de o grosime de roiZîlocîi drepte fără crăci și nu uscate. II. Predarea lerii se va face la magasia Municipalității de la cazarma vechie, așezate în stiijini numai couă legătură. III. Acestă predare se va termina pentru totă suma de șaptezeci stiijini celă multă pănă la 15 Septembre viitoră 1866. IV. După predare, antreprenorulă va vâsli pe Municipalitate ca se vadă printr’unulă din membrii sei, lemnele aduse și fiindu după aceste condițiuni se i se cheamă certificată In basa căruia se reclame plata. V. Plata lemnelorti se va face în rânduri după suma de stînjeni adusă, s’aă în totală după predarea întregei cătățimi. VI. Tu casă căndă antreprenorulă se va abate din aceste condiția»!. Municipalitatea va putea cumpăra "de la altoilă lemnele trebuinciose cu orice preță incomplusă D-lui s’aă a garantului ce e datoră a da. p. Primară S. MirăUsiu. Condițiunile după care se vor lua crito lilte semne, se vor fi publica mb.ua.