Romanulu, august 1866 (Anul 10)

1866-08-05

religinți, cu ministrî onești și patrioți, nu ne indouima că aceste semînță nu va produce în­ sutitu și în­ miitu. Totuși credemă de a nóstre datoriă Spre Incuragearea dómneloru directrice a scóleloru publice de fete, spra în­demnare chiaru e—și face și pe fiiioră datoria D-Ioru in consolință, a se aduce mulțumiri căldurose, cari unite cu bine­cuvințările atâtora părinți și cu recu­noștința viitormiă a copileloră, voră resplăti uă mică parte a osteneliloru și sacrificeloră ce facă astă­zi pentru societate. Mulțumimu mai cu osebire D­ loru, Fotescu, Zehărescu și Pașianu, care au ințelesit și mai bine misiunea D-loru și care au prevăzută că pen­tru nnsoo fete ai cărora părinți nu se bucură de posițiuni mari materiale in societate, lucrul­ de menagiu e celă mai trebuinciosă dacătă or­ie­ care al­­tulă, dupe cum­u fie­care a putută con­stata în anului acesta, in salonulă Mi­­nisteriului Cultelor­, unde lucrulu co­pileloru de sub direcțiunea d-loru a fostă publică. espusă la vederea și judecata M. F. D. In Romăniță din 30 kiliă s’a publi­cată oă protestare a d-lui Anastasie Gudin. După datoriă publicămă intim­­pinarea acestei protestări ce ne o tri­mite d. sub-Prefectu de Oltenița. Ooptă după Not» sub-Prefecturi de Oltenița cu No. «532, de la 1 Augustă, către d. Primü Procu­rorii d­îi Trib. de Ilfovfi. Prin­­ jiatulă Română No. 1, din 30 *­ă­nspiratei luni iuliu, se vede publi­cată ună articolă contra sub-semnatu­­lui de către d. Anastase Gudin că du­pă cererea mea ar fi fostă adusă din Brăila, și arestată șapte ijile fără a fi cercetată sau a i se arăta crima, li­­berănduse apoi fără nici uă formă. Uă a­­seminea calomnie, d-le Procurore, ne­­­ Utindu-o lăsa da o crede publiculă adevărată, mă grăbescă a vă pune în vedere catrulă curnn­d. Gudiu a deve­nită se fifi adusă din Brăila fără a sta cu uă­­­i saă vă oră arestată. Acestă individă, d­­e Procuroră, ap­lănduse ca servitoru (iară nu corver­­santă cumă arată) ală d-Iui Lázár Șer­­besca din Comuna Budești, în ziua de 13 Iulie, amă întâmpinată din parte! suplica No. 38, anunță idre, că făcănd încărcare din productele sale de po­rumbă prin schela Olteniță pentru Brăi­la adresată d-lui Costandin Huila co­­misionerulu ce avea acolo, totă în a­­cea z­i­a întâmpinată și telegrama d-lui Halla anunțătoare că numitulă Gudin a­­rătănduse în secretă la dinsulă că ce­rută aî­respunde pre țulă acelui porumb descărcată la magasiă, în după basti­mente fără se aibă vre-uă autorizație a d-lui Șorbeică sau celă puțină se fi 8ciută despre plecarea lui acolo. Sub-Prefectura însă prin telegrama No. 7707, din aceiași anunciăndă faptală d-lui prefectă ală orașului Brăi­la (unde numitulă dosise­­ră și cerută pe de o parte trimiterea lui aici spre și ași preda socotelile către stăpînulu seu, banii, și pe de alta se arate d-lui Halla a nu respunde nici o para căci va fi răspunzătoră, iar despre a­­restare nu i s’a făcută nici o asusiune. La 20 lotu ale luni iuliu cu ordi­­nulă d-lui Prefectă de Ilfovă No. 8741, priminduse dositură la momeală amă și ținută m­ă diară coprinzătoră chiaru așa „fiind­că d-nu Lazăr Sabeica lip­­seșce acumă la Budescu unde se află domiciliată se va invita prin întrudins că la 21 curentă se vie la sub-Pre­­fectură spre ași susține legalimente cele reclamate, iar d. Năstase Gudin, ca se nu stea arestată­­ sau liberată pe garanța d-lui Teodor German, sub­­scriindă și d. Gudin că va fi următor 14 și astă-felă îndată au și fostă liberală, in adjistare Insă de a se presenti» a doua—4^ muniții spre înfucișare, neară­­tînduse nici unulu și nici dovadă de primirea sorocirei de către d. Sabeica, nu amă priimitu de la colegulă m­ică de Negoesci la nota cu care i s’a tri­misă sub No. 7897. Spre a îndeplini procedura prescrisă de lege în acelă procesă a trebuită negreșită se­amănă cercetarea pentru 24 totă ale luni iu­lie, a­le căroră sorociri trimițăndule, cea către d. Godin prin Poliția ora­­șiului și aceia către d-na Sabeica prin sub-Prefectură de Nogoesco, pentru cea din urmă amă întâmpinată răspunsură sub No. 39 că primindă amă odupă che­mările ce i s’a făcută nu se pare pre­senti spre înfățișare cu servitorulă săă fiîndă ocupată de alte interese mai grave, cerendă că pe călă­rmă în ve­dere cea dinții suplică a d-sab­ se­ră și obligă la predarea socoteliloră, a baniloră, și produc feloră ce aă primită, și călă pentru străgănire se i să adu­ce își voră căuta în urmă, prin canalu de judecată, argumente care pe lîngă nota No. 8735 s’a și pusă in vederea lui Gudin, dară pe căndă Ilă adă stămă cu socotelile, d-nn Polițai pe lîngă notile cu No. 1708 și 1717, îmi îma­­podtja șitătă pe acea de care se face mențiune, cumă și sorocirea cu care era chemată pentru 24 Iuliă, cu încre­dințare că numitulă Gnd>nu lipsesce din orașiă. . Despre tóte aceste deslușiri ve pu­teți încredința mai clară, d­i o Procu­­roră, chiar din originalele acte, ce pe lîngă reportulă No. 8532, se­amă îna­intată la aprecierea d-lui Prefectă ca șefilă meu­, totă ce ve rogă ește, se bine-voiți a observa mai­­ mlără cumă d. Gudin a putută fi arestată de mine șdple «sile căndă posedă pentru din­sulă o garanță în tote regula cu data chiară din Z*oa­iu care au fostă prin méți aici cu ordinul­ d-lui Prefectă, ba încă iată ce este mai vi­zibilă dacă ar fi adevărate cele ce d-sa arată în acelă art. din­­ ț'oră, prin ce mijj­locă sau putută afla la Bucuresci chiar de la 22 iuliu unde se găsesce și astăzi, fără ași preda socotelile și bani, pe căndă d-lui era chiămală cu sorocire. Dacă amă pretinsă aducerea din Brăi­la spre asigurare averi reclamantului, Constituțiunea nu este nici camă ata­cată, și din contra crez]u că m­i-amu făcutu o datorie de funcționară fidelă prevădute la art. 4, 5 și 14 din Pro­cedura codului Penală, a nu da ocaziă d. Sebeica de ași pretinde de la mine datiiile despre care s’ară fi putută rea­liza din partea servitorului seu Gudin la cază căndă m’așî fi arătată cu ne­păsare. Ve rogă acumă, d­­e Procurorii, se bine-voiți a decide de cele ce veți cre­de convenabile între satisfacerea ono­rei mele, spre a nu crede publiculă că d. Gudin și-au făcută ună actă da jus­tificare către acea ce nu are cunos­­cința despre urmarea d-sele. Primiți ve­regii, d-le Procuroră, în­credințarea prea osebitei mele consi­dera­țiunî. (Semnată) Sub-Prefectură de Olte­nița, G. Tîmpeanu.­lui că D. Fetu, după invitațiunea ce i s’a adresat în urmarea votului de eri ală consiliului, a venită la primărie, și propune a i se face înscrisă întreba­rea, daca i sa cere se respungă vse­­mea înscrisă, în privința contractului pentru canalisarea și pavarea cu petre cubice a căei Mogoș­ei și stradei Ca­rol I. D. Lapati admite a se adresa numi­tului acesta întrebare în scrisă în ter­menii propuși de d-sa în ședinți» de eli. D. Liliov ori admite și d-lul acesta; adaogă însă ca responsură ce va da d. Fotu să se trimită unei comisiuni nu­mită de consiliu, care să esamine d’a­­própe cestiunea, și după a cărei re- Iațiune, să se fa­că decisiune definitivă. Consiliulu încuviințară a se face d. Fétu et Comp. uă invitațiune așa cum a propusă d. Lapati. D. Primară arată că a priimită­uă pozițione din partea unoră­ameni ce facă și vîndă bucate pe piața 24 Ia­­nuarie, cerîndă a fi îngăduiți să stea pe acea piață fără plată de chiria, și în s­trăbă pe consiliu daca le admite ce­rerea. Consiliulu chibzuesce a se face cu­noscută petiționarilor, că mai suntă îngăduiți să stea In zisa piață pînă la noua reglementare a piețelor, de care consiliulă se ocupă acumă, și să nu plătăscă nici uă chirie. D. Primară comunică consiliului du­­rerosa nuvelă priimită ieri în capitală cumă că Înălțimea Sa regale principe­le Anton de Hohenzollern, fratele Măriei Sale Domnului nostru, a înce­tată din viață, în urma unor­ plage ce­a avută în lupta armatei prusiane la Konigsgratz. Membrii consiliului află cu mare în­tristare acestă nuvelă, și declară că ia dolință pentru uă săptămână în o­­norea junelui martiră reposată. In același timp, membrii consiliului rugă pe d. primară să anunțe orașiului acestă ne­norocire printr’uă proclamațiune tipă­rită in mai multe sute de eonm­plare. Se pune în vederea Consiliului ra­­portulă d-lui Louis Keller, însărcina­­­tură provisoriă cu direcțiunea stabili­mentului fontăneloru, prin care arată că, spre a putea ține într’unu modă convenabilă și postulă seă de șefă me­canică și pe acela ce i s’a­rată pro­­visoriă, i-a fostă de trebuință a adăugi ună lucrătoră pentru machine cu sala­­riă mensuală de lei 150, și cere a se plăti acestui lucrătoră din suma desti­nată pentru întreținerea fontăneloru re­­tribuțiunea sa pe curenta lună și pe totă timpulă călă va ține d. Keller pro­visoriă postulă de direeloră. Consiliulu, considerăndă că d.Keller nu era în dreptă se tocmescá ună­omü în servițiul­ comunei fără se fi cerută și obținută pentru acesta uă prealabile autorisațiune a Municipalității, nu ad­mite propunerea d-sele de câtă pen­tru timpul­ de aslă­di înainte pănă când va înceta interimulă cu care este în­sărcinată numitulă, și decide ca lucră­­torulu tocmită de d-sa se fiă plătită cu începută numai din Ziua de 27 Iu­­lie cu cei 150 pe lună, cari se va da din suma ce remăne economiă din re­­tribuțiunea postului d-lui Keller, care priimește pe jumătate apartamentele postului de directoră. Se pune în vederea Consiliului re­­clamațiunea d-loră N. Călinescu și d. Boreas, proprietari și locuitorii pe stra­da Nouă, petițiune trimisă primăriei în originală cu adresa d-lui prefectă ală poliției No. 15,238, și prin care nu­niții arată că s’a lăsată în desuetudine ordinile date pentru oprirea vecinului d-lorit de peste drum­ă, d. Naie Pan­­telimonescu, de a expune vederii pu­blicului sicrie și totă felulă de obiecte trebuinciuse la pompe funebre precum și carulă mortuară ce are și pe care îlă ține in stradă, și se rogă acești domni se nu se mai îngăduie în cen­­trulă orașiului asemenea întreprinderi ce în tóte orașiele din lume, dică d­­loră, n’au locă de călă la cimitiriu și aprópe de dînsele. Consiliul­, considerăndă că, în a­­devăr­, expunerea de aseminea obiecte la vederea ómenilorü presenză ună as­­pectă pe care cei mai mulți nu’Iu potă suferi, considerăndă că pentru locuitorii prin strada unde se află deposite de a­­sem­enea obiecte, aspectulă soru fiindó permanentă, este uă causă necontenită de uróre, și póte se le aducă mari rele morale, și apoi și phisice. Consili­ulu chipzuiesce a se opri cu totulă și în totă întinderea orașiului exposițiu­­nea de obiecte destinate exclusivă pen­tru îmmormântări cu mă, sicrie, respe­­tie și altele asemene,­ precumă și sta­ționarea pe strade a careloră funebre. Comercianții de asemenea obiecte se fiă însciințați că și le pot fi ține închise în magazii situate în întrula curților, fără vedere în stradă. Pentru acesta Consiliu să găsesce cu care a se adăogi ună articolă în re­­gulamentul­ de polițiă comunale votată și adoptată de dênsulü într’una din șe­dințele trecute. D. Primară propune a se mai adăogi în innsală regulamentă ună duuă arti­colu prin care se se oblige toți aceia ce transportă pe stradele orașiului ob­­iecte cu mirosă grea, scârbase saă de ună aspectu urîtu, precumă și cenușă, pe­ și carne din vite tăiate, a avea a­ceste obiecte învelite cu pînză sau mușama pusă pe d’asupra trăsurei. Trăsurele cu cari se transportă bă­­ligarulă, să aibă paturile și loitrele bine închieiate și se fiă bine înfundate, în formă de ladă, ca se nu curgă băli­­garului pe strade. Consiliulu încuviițază propunerea. Se pune în vederea Consiliului pe­­tițiunea d­lui doctoră Hirsch prin care cere a i se respunde fără întârziere dobînda de 10% pentru trecutul­ se­mestru pînă la 30 luni, la capetele de lei 120 mii ce are dați cu imprumutare comunol, și a i se înapoia a­­oi și ca­petele în rânduri cu procentele lorö. D. Iatropolu susține cererea. D. Lapati zice că D. Hirsch pentru trecută n’are dreptă la o dobîndă mai mare decătu cea stipulată prin actulă Municipalității ce i s'a dată pentru a­­cesti bani, adică de 9%, iară nu de 10% câtă cere. D. Iatropolu observa că term­inulă actului de împrumutare fiindu expirată la 30 Decembriu anulă trecută și Mu­nicipalitatea neputându plăti capetele atunci, de la acesta dată înainte banii d-lui Hirsch au fostă lăs­iși de d-sa totă la comună fără ea se se fi de­terminată procentulu. Pentru acestă cas, Zice D. Iatropolu articolulă 1589 din Codicele civilă prescrie ca dobînda se fiă de 1076 (Cilesee acestă articolă.) D. Lapati e de opiniune contrariă. Articolulă din lege citată de D. Ia­tropolu, Zice d-luî, se ocupă de casulă cândă dobîndă nu e fixată; apoitu cas inse nu există în cessiunea ce se află în desbatere; căci dobînda e olărită prin actdilfi ce posede D. Hirsch din partea comunei, și dacă terminală acelui notă e expirată fară ca actulă se fiă re­­’noită se înțelege că s’a făcut uă în­­voiala tacită între d-lui și Municipa­litate a se urma condițiuniloră ace­lui actu prin ce se va face uă nuoă învoidlă între părți. D Lapati dară dice încă vă dată că pînă la uă ase­menea nuoă învoiéla, împrumutătorulu n’are dreptă la­uă dobênda mai mare decâtă cea de 9 °/o stipulată prin în­suși acelă actu în temeiulâ căruia nu­­mmitulă este considerată de creditoră ală comunei. Consiliulu se unesce cu opiniunea d-lui Lapati. D. Iatropolu votéza contra. Ședința se aidică la 5­/1 ore. comunală, licitațiune, prin oferte sigi­late, pentru cumpărătorea a 254 stîn­­gini lemne de ceru de bună qualitate necesarii pentru încalditură încăperi­­lor, hospelului comunale și p­atru lo­calele scólelorü primărie de băie­ți și de fete din capitală, în cursulă iernei viitóre a anului 1866 —1867, adecă: 70 Stînginî lemne pentru hospolulă comunale, 174 idemă pentru sculele de băieți și de fete, și 10 idhemă pentru scóla de comerciu, considerăndu-se între sculele de băieți. 254 peste totă. Doritorii d’a se angajea cu preda­rea acestei quantități de lemne, sunt­ invitați se viiă la primărie în zi­ua ară­tată mai susă, pregătiți cu garanții în regulă, spre a se face licitațiune și adjudecațiunea după regulă. Condițiunile după cari se vor­ în­cheia contractă pentru predarea ace­stora semne suntă cele publicate mai josă. p. Primară S. Mihilescu, No. 8457, 1866, Augustă 3. Uă pereche case cu doue etajuri ce posedă Comuna In­dosulă Theatrului națională, s’a luată decisiune a se în­chiria din nou pe termină de trei ani cu începută de la data încheerei Con­tractului înainte. Pentru acesta închiriere se va ține licitațiune la Primărie în d­ca 20 Augustă corentu. Doritorii d’o lua cu chirie aceste case, suntă invitați se vie la hospe­ Iulă comunale in di ° a arătată mai susă la 12 ore la amiazî spre a se face licitațiunea și adjudecațiunea după re­gulă. p. Primară S. Mihalescu. No. 8452. 1866, Augustă 3. Pentru reparațiunea podului de pes­te Dîmbovița din dreptulu Bisericii Sf. Vie din Gorgani, fiindu a se ține lici­tație in Sala Ședințelor» Consiliului Comunale la 19 din curenta lună, supt­­scrisulu publică acésta spre solința tu­­tuioru ca, doritorii d’a se angaja cu expusa lucrare, conformă devisului dată de D. Architectu ală Capitalii, se viă la Primărie în aretela de 12 ore pre­gătiți cu garanții valabili pentru con­curență. No. 8408, Augustă 2. PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNALE. Ședința XLVIII, Mercuri 21 iuliu. Presențî:D. Dimitrie Brătianu, primarul, — Simion Mihalescu, — Corniliu Lapati, — doctorul Iatropolu, — C. Panaiot, — Dim. Culoglu, —­ Gr. Lahovari, — Gr. Serzurie, — B. Toncovicenu, Absenți, — Gr. Cantacuzin, în concediu, — Anton Arion, — Pană Buescu, — Radu Ionescu, ocupată ca delegată ală primarului într’uă comu­­nicațiune la prefectura Poliției. Ședința se deschide la 1 V1 ore după amezi. D. Primar în cunosciințdZă consiliu­ ROMANULU­I AUGUSTU. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI La 22 din curenta lună Augustă se va ține în sala ședințeloru Consiliului 518 CONDIȚIUNI. Pen­tru cumpărătorea a 70 stingini lemne trebuinciose pentru incălzitulă încăperilor­ Ospețului Municipală în cursul ă iernei viitóre a anului 1836—67 I. Lemnele vor­ fi de ceră de o gro­sime de roiZîlocîi drepte fără crăci și nu uscate. II. Predarea lerii se va face la ma­­gasia Municipalității de la cazarma ve­chie, așezate în stiijini numai co­uă legătură. III. Acestă predare se va termina pentru totă suma de șapte­zeci stii­jini celă multă pănă la 15 Septembre viitoră 1866. IV. După predare, antreprenorulă va vâsli pe Municipalitate ca se vadă prin­­tr’unulă din membrii sei, lemnele adu­se și fiindu după aceste condițiuni se i se chea­m­ă certificată In basa căruia se reclame plata. V. Plata lemnelorti se va face în rânduri după suma de stînjeni adusă, s’aă în totală după predarea întregei cătățimi. VI. Tu casă căndă antreprenorulă se va abate din aceste condiția»!. Muni­cipalitatea va putea cumpăra "de la al­­toilă lemnele trebuinciose cu ori­ce preță in­complusă D-lui s’aă a garan­tului ce e datoră a da. p. Primară S. MirăUsiu. Condițiunile după care se vor­ lua crito­ lilte semne, se vor fi publica mb.ua.

Next