Romanulu, septembrie 1866 (Anul 10)

1866-09-15

642 ---------5-IS Gâgsen-------- ROMANULU 16 SEPTEMBRE. A fi cineva indulginte în relațiunile vieței private, acesta se pote sensa și de filosofia și de caritatea creștină; daru, căndu este vorba de principie, căndu este vorba de viituri care amenință ruinarea unei societăți, indulgința nu mai își are locu, slăbiciunea este neiertată. In locö d’a scula daru slăbiciunea acelora care sacrifică totu pentru a-șî pute procura, la 20 de ani, plăceri de bătrăni, a juca roluri de eleganți și a atrage stupida admirațiune a curtesanilor, se-i inferămu mai bine cu desprețulu publicu. — Da, desprețulu publicu era nu toleranța, d-ro Gosta- Foru, se cuvine unoru asemene omeni. Cu cătu mă despartă de d-vóstru căndu, în asemene materiă, manifestați slăbiciune pentru cei slabi, cu atătu de bucură căndu ve veiju felicităndu pe cei tari, adică acesta micu numerű de tineri pe cari nimici n a pututu a-i face se se alăture cătu și de puțind din drumulu principieloru și alți onorii, nu suntu de cătu uă mână de ómeni astâ-tli, daru vor deveni, suntu sigurii, în curându uă adeverată putere împregiurulu căriia se vor ii strîrge cei noui veniți, cumu se strîngfi intr’uă bataliă soldații împregiurulu drapelului. — Unore lord voru ave a combate corupțiunea ș’a o surmina. Pe cănd timpu asemeni nobili ănime voru bate la noi, nimicul nu-i va fi permisu a despera de Patriă. Nu simpatisezi mai puținii cu d-v. căndu sperați, pentru îmbunătățirea moravurilorű nóstre, în ínaltuia esemplu dato cu totă autoritatea nascerii, a educațiunii și a rangului seu, de cătră Principele Domnitorii, care s’a devotată cu atâta generositate pentru fericirea României. Dacă acesta esemplu nu a pututu produce ăncă totu efectulu dorită, dacă atâtu hoitele private cătu și cele publice nu suntu multu mai puținu numerose de cătu înainte de 11 Fevr., decă luxulă umblă totu cu capulu susu și cu obrasulu spoitö ca în trecutu, dacă toaletele n’au perdute nimicii din eleganța lorii fantastică, nici echipagiele din insolința lorii, dacă corupțiunea este totu atâta de generale, de îndrăsneță și de desfrînata, causa este că e mai lesne de a căde în zen de cătu a se întorce la bine, că pudurea se urcă anevoiă pe fruntea aceluia care a perdute obiceiulu de a roși, că onestitatea intră cu greu în inima care a sdrobitö terraometrulu consolipței sale. Impresiunea necesariă s’a produs, însă, alarma s’a dații în cămpul corupfiuriei ș’a numerosului seu cortegiu. Se țiră bine Domnitorului nostru, se rămănă neclintită în regalea nobileță a caracterului seu, se întindă peste totuși pretutindeni patetica sa inițiativă, și monstrulu pe care la combatemu va fi desicuru invinse. Se dă Dumnezeu se dă că tu mai curânduî căci, cumva fjisit Napoleone III, „a sosită in fine timpulu se se adune cei buni și se tremure cei rei.u Ilfovescu, de cătu la gurele dunărei — ni se pare că traescu lumea albă........— și acuma se apucară cu tótă bărbăția și puterea a desarma. Nu înțelegemă acésta procedură. Posta, 7 Viniceriu, 19 Septembre 1866. (D.) Po căndu popórele Europei se incordă și agită, pe cându sângele a cursă și începe a curge din nou pentru uă ideiă subiime, săntă, pentru ideia naționalității, carea singura contiene mediumü radicale de pace, întărire și prosperare: pe atunci națiunile monarhiei austriace nu rechiamă pentru sine de cătu ,,egalea îndreptățire.k* Timpul privilegieloră a trecutu și noi asceptämu și dorimu din tóta inima triumfulu egalei îndreptățiri în Austria, o dorimu acésta în interesulu păcii, bunei stări, întărirei monarhieî și a prosperării popóreloru ei; și credemu că egalea îndreptățire încă ’și va ave Solferinulü și Königgreitulüsen. Bach și Schmerling orbiți de ideia unei Germanie mari, călăriră programulü lorii — programă prin care se susinea internațiunile și opresiunile între națiunile austriace, ca asta ei se putá lucra liberii, se se puta îmbrăca în haina germanisării și în fine se facă din ele o națiune austriacă — pănă ce în fine se poticniră și calulu și călărețulă. Dară tempera mulantur........centraliștii magiarii astăzi se vedă a juca acelă rolă contra națiunilor nemagiare pe care tu jucară centralista nemți contra soră. Pe catură loră este că ei au pretensiunea d’a trece de singurul faptori în Ungaria, și striga în gura mare: „pereat justiția et pat . . . dualismus perfectus.“ Ei nu redă, că ună dualismă perfectă — care vă dată înființată, arăjunghia autonomia celorălalte națiuni — ară provoca alianția romănilor și slavilor« in contră-le, se credi ei destulă de tari spre a pute susținea ună dualismă perfectă magiară pe conta ce* loră-l-alte națiuni ? Nu credetim. Căndu nu ară fi romanii și slavii, aide de, asta-felă de dualismă ară încape — el! apoi ce se Ie faci dacă i-a lăsată Udeă și pe ei se trăiască, dacă ei, au con sciinția demnității loră, dacă țină la naționalitatea, limba eleloră mai multă ca la vidită. Gumăn află centralistii magian de naturale și sutietosă aceia, ca regimul ă se implinesca dorinția aloră 4 milióne magiari pe conta acoloră 5,566,608 nemagîari, află ei de justă a se sacrifica autonomia Transilvaniei ? nu ar fi acesta periclitarea interesaforă monarhiei? Dualismulă perfectă pentru noi ară fi murală chinesă „care ne ar împiedeca d’a pute ajunge vr’ua dată la egalea îndreptățire și Iasă adeverată libertate constituționale. Precumu ideia de naționalitate pentru poporele ce o îmbrăcișiază deveni una faptoru ală dreptului naționale, asta și ideia egalei îndreptățiri deveni ună faptorii ale dreptului naționale pentru popórele Austriei. Singurulă mediă prin care regimulü va deveni în posițiune d’a pute împăca naționalitățile, este numai, și numai Regalitatea și libertatea naționale și politica pentru tóte națiunile“ garantată prin susținerea autonomiei țereloru și a municipieloră. Dacă se voră ciuntă aripile dualismului perceptă și în cătăvași ale dreptului istorică și se voră aduce în conspiranția cu cerințțele timpului, și cu pretensiunile tuturoră naționalitățiloră, atunci va fi pace în țară, și între poporele Ungariei buna învoire, dreptate și frățietate adeverată. Gestiunea ministeriului ungurescă — a căruia nașcere s’a fostă vestită încă de multă — se pare a nu mai lua capeta. Regimul a primită în principiu denumirea unui ministeriă specială pentru Ungaria, pe lăngă reservă ca dieta se reveda legile din 1848, asemenea a declarată că proieptul ă luptă comisiunii dieta si despre afacerile comunii, în esenția exceptabile, numai câtă pentru unitatea armatei și a financeloră, anume pentru solidaritatea datoriiloră Statului trebue se cără garanții mai mari. Fiindă că acesta depinde de la dietă, regimul se va insuia’șî asigura majoritatea dietei. In mediată mișcăriloră ce domnescă pretutindeni, romănii, stau cu mănele în sînă, numai ei pară prea fericiți, prea neîngrijiți pentru diua de mane, numai ei se lasă pe bradele unei sănte pasivități. Pe căndu magiarii și slavii umblă pe la Viena, aréta prin diarie dorințiele și pretensiunile loră, pe căndă slavii chiară ne provoca ca împreună cu ei so luptamă acumă căndă e timpulu, nainte de ora 12, pentru căscigarea drepturiloră nóstre, noi abia ne căscămă gura din căndă in căndu .. . nu scimă ceva se frică acésta tăcere și nepăsare fermecată, nenaturale cu mamă <RC0* A combate la timpul ă seă — și cu totă curagială, a soi folosi împregiurările, e ca înțelepciunea unui popor”. ("Concordia). Monitorulu din 14 Septembre publică una decretă domnescu prin care, avendă în vedere ună raportă ală consiliului de miniștri închiriată în unire cu părerele cuprinse într’ună referată ală D-lui ministru ală instrucțiunii publice, se revocă trei membri din consiliul permanente: D-ni. Eustațiă Caligari, Paul Vioreanu și Dr. N. Turnescu cari fiindă forte împovărați cu alte ocupațiuni, se este cu neputințiă a mai lua parte la afacerile Consiliului.— In locul acestor membri sunt numiți : D. Trebuniu Laurian, profesorii la facultatea de litere. D. Simionă Marcovici, vechiă profesoră și efor ală scoleloră. D. Alexe Marin, profesoră la facultatea de stiințe, dintre cari D. Trebuniă Laurian, va fi vicepreședinte ală acestui consiliu. Ci ti mű in Concordia: Gestiunea orientale pe di ce merge la dimensiuni mai mari. Insurecțiunea organisată pe insulele și litoralulu mediteranei devine din ce in ce mai generale. Macedonia încă fierbe. Puterile europeane urmeza cu ochiu atentă desvoltarea lucrurilor, și credemu că după cuntă amintisemă și în No. trecutu — ne aflam« în ajunulă unui resbelu orientale, înarmările Rusiei și Austriei, armonia între Curtea de Tuderim, Florinzia, Berlin și chiară cea de Londra vină a ne întări aserțiunea nóstră. Daru romanii — cari in cestiunea orientale au unii rolu principale — ce facă, cu masura de prevedere și pregătire ieu spre a fi gata la ora dată? Ei, — ca și căndu ar fi în China și nici CONSILIULU MINISTIULORU. JIARIU. In ședința sa de astăzi, Septembre 6, anulă 1866 . Luândă în băgare de sémn referatură d-lui ministru de inter’ne, sub No 19,634, prin care arată că in contra intrărea în țară, a omeni fără miijloce de viețuire, cari n’aă altă industrie decâtă esploatarea locuitorilor, muncitori, prin fraude și conrupțiunî, s’aă precisă în legi la art. 94 capitolulu 3-lea din regulamentul organică ală Moldovei, și în disposițiunile de la paginele 511 și 526, Manualidă Administrativă partea I, că intrarea în țară, mai alesă a Israeliților veniți din Galiția, autoritățile fruntariiloră se nu le permită, de câtă dupe uă scrupulosă cercetare și după ca se voră asigura că potă avea mult ce da a viețui, fără se alerge la curtajuri de camată și de falsificărî de totă felulă, și că neglijirea după vremea acestoră disposițiunî, au lăsată o oaste israelițiloră de asemenea categorie, se se strecóre neîncetată în țară . Consiliulă, unindu-se cu propunerea d-lui ministru de interne, din menționatură referată. Hotărăsce: Se se reînoască mesurile aici menționate pentru a se opri cu totulă intrarea în țeră a omenilor, de categoria mai susă arătată. Disposable aici coprinse, se vor aduce la îndeplinire de către domnulu ministru de interne, prin înțelegere cu domnulu ministru de resbelă, dupe ce se va căstiga mai interă înalta aprobare a Măriei și de Domnului. Ion Ghica, I. Cantacmin, I. Suratu, P. Mavro- Bhoni.* Disposițiunile acestuia iar nu sunt aprobate de M. S. Domnítoriul. Prin decre cu data 6 Septembre curentă, D Asanachie Pamfilie, se numesce primară ală comunei T. Odobesci și d-nii Petrache Dimitriu și Mille Radovici, ca adjutare ale primarului D. Ghiță Isvoranu, se confirmă primar la Comuna Baia-de-Aramă, éra d. Ion Cernăianu, în scclu de adjutoră. OFRANDE. Comunele coloniale din județul Bolgrad, au făcută ofrandă Statului pentru armată, suma de lei 32.000. Luptă semnatură, se grăbesce a le arăta acea mulțumire publică, pentru acesta ofrandă patriotică. P. ministru, Winterhalder. — Domnulă D. P. Vioreanu, inspirată de sentimente lăudabile, oferă Statului suma de lei 1.600, dia masca pe Iuliă și Augustă, ca membru al consiliului permanentă de instrucțiune. Suptă scrisură, se grăbesce a’î face a sca mulțumire publică, pentru acesta ofraudă patriotică. P. ministru, t Winterhalder. Locuitorii județului Oltu, mai oferindă Statului lei 895, par. 10, acontă cumperăre a unui tună. Luptă semnatură, se grăbesce a se arăta acea mulțumire publică, pentru acesta ofrandă patriotică P. ministru, Winterhalder. D. C. Boerescu, inspirată de sentimente lăudabile, renundă în folosula Statului la diurna ce i se cuvine ca deputată ală Adunărei trecute. Luptă semnatură, se grăbesce a’i areta acea mulțumire, pentru acesta ofrandă patriotică. P. ministru, Winterhalder Adresa de mulțumire a d-lui ministru de resbelă către societatea „Agența asiguratrice din Triest.“ Edificiul școlei militare, incendiată în noptea de 11 și 12 Martie, a fost asigurată de către compania „Agenta asiguratrice din Triest.11 — In dată dupe constatarea acestui tristă accidentă, societatea a și începută restaurarea edificiului cu cea mai mare activitate și celeritate; astăzi este terminată. Luptă-scrisură, nu se pute opri de a nu arăta publica sa mulțumire societăței, pentru consciinciasa esecutare a acestei lucrări. Ministru de resbelă ad-interim, Ion Ghica, felurim!. E tă uă plăcută istorietă ce găsimă în Times. La Koenigsgraetz pe căndu lupta ajunsese la gradul ăseă celu mai înaltă de furie, ună tîneră soldată P ° pamenlă mai suptă piciorele lui, ună firă de trifoi cu patru frunze. Nu este ună german care se gasesca ună asemene firă de trifoiă și senulă colegă. Elu vede în aceste firă ună órecare farmecă datorită legendelor misterióse cari au înconjurată copilăria lui. Pentru soldații acestă umilită trifoiă era ună gagră de fericire. In momentulă căndă elu se plecă pentru ală culege, că bombă trecu fluierăndă pe deasupra capului lui. Déca plănta n’ar fi fostă acolo, junele ară fi fostă de sicură ucisă. Grațiosula mică momento a fostă trimisă de soldată logodnică lui la Koenigsgraetz; ea îl va păstra ca instrumentulă de salute a iubitului sol — In urma bătăliei de la Sadova, oficiărel ambulanței prusiene se ducu pe cămpulă bătăliei cu medicinile și farmacia ambulante. Trebue a le da astă dreptate, iei au fostă d’uă vigilințiă și do ună devotamente admirabile — și tot adeuna și pretutindeni— în astă teribile datoria. Iei găsescă într’ună șansă ună tînără portă — drapelă Croată, strivită de răni, sîngeratu, srăgendă de marte. Se grăbiră al da ajutoriă, ală resiste și ruga se lă lase se moră în pace. Oticeniî insistă: elu jură că apa rece din șaniță îl face bine. Curtesia cerea ca oriciărei se se retragă dupe asemeni protestațiuni. Elă fu lăsată. Uă jumătate oră mai pe urmă, medicii trecă și găsescă pe tînărulă mortă, țupănă. Rădicăndă cadavrulă, se descoperi suptă mantaua lui, în fundul șanțului... drapelul regimentului. Acestă eroică copilă salvă onerea drapelului cu prețul vieței sale. — Căteva zile mai înainte de bătălia de la Sadowa generaliulă de stat-majoră Moltke, îmbia forte de dimineață prin cămpră pentru a-și da însuși sema de topografia locului unde trebuia se se de bătălia decisivă, intre Prusia și Austria. Dupe oă escursiune dacăte va care, generaliulă se opri pentru ca se devine modestă, într’uă fermă. Acolo el întîlni pe ună luptă-oficiării din Landwehră, cu care începu a conversa. — Ce faceți aici? disod. Moltke luptă-oficiărului. — Lasă se se odinescS și se mănânce vre doue-doci de vaci pe care am priimită ordine a le conduce la tabără. — Dară atunci escî de berslade ți s’a încredințată acastă misiune. Esc măcelară. — Delocă generare. N’am acesta specialitate. Suntă directore și profesore de filosofie în universitatea din Posen. Profesore de filosofie respinse generaliului și pe urmă dupa unii momenții de reflesiune, elü adăogi:— alegerea căpitanului d-tale nu e așta de rea, fiindu că învățați pe omeni a se conduce în vidră, trebue se sciți mai bine de călți oricine, a conduce nesce biete dobitece prin cele mai bune drumuri. — Unii țeranii se întorcea de la Urgii în căruciura lui, și mergea încetă pe drumulü îngustă dupe uă costă spre a ajunge la sătiși orală lui ascunsă în fundură pădurilor; d’uă dată se ’ntelni cu uă caretă care venia din partea opusă, era a episcopului. Caretă, găsindă drumulii închisă de căruția țeranului, fu nevoită se se opresca, și episcopul ă scoțindă capulă pe ușia caretei, cu uă tonă mărețiu ordonă țeranului se~și de căruția înapoi. — Acestua, fără se se mișce de locă, response cu uă înjurătură. — Iubite, îi dise atunci prelatură, uităndu-se la grăsimea și grosimea țeranului, dupe cătă vedă, mi se pare că este mai bine hrănită de cătă crescută. — Apoi dai așia este, raspunse țeranulă, pentru că noi ne dăină hrana și voi ne dați crescerea. CONSILIULU COMUNALU DIN BUCURESCI. Consiliul comunală din Bucuresci , apreciuindă folosele ce aduce într’ună Stată Presa liberă și consciințiasă, mulțumesc o diameloră care combătăndă și criticăndă actele sale ,l-a procurată ocasiunea a pune din nou în vederea publicului bucuresciană, următoriulă tabloă devenită și cheltueli, spre a satisface și dreptele cereri de îmbunătățiri ale tuturor locuitorilor bucuresceni. Cu acesta ocasiune Consiliulă ’și face datoria a reaminti d-loră orășeni în generale și d-loră redactori de tjtarie in parte, că lucrările sale fiindă publice de suntă supuse examinărei oricăruia ar voi a constata ună faptă precare și acesta pentru a înlesni pe cei ce ar voi se critice, a nu comite erori ca cele ce s’aă vedută reproducându-se de unele diamne. Gumă de că Comuna are ună venită anuale de 7,000,000 etc. Libertatea de a asista la ședințele Consiliului în cestiuni budgetari a oricărui cetitianu este prevedută chiar în legea comunale Art. 58 și 60. Din espunerea cuprinsă în tabloul ă de mat la vale fie care se póte convige de cătu plătescă d.d. orășani, pentru ceea ce pretindă a fi se și cătă li se face în raportă cu ceea ce contribuescă. Asemenea și d.d. diariști avendu înaintea d-loră aretarea exactă a stare! în care se află Casa comunale, voră putea lumina publiculă în cunoscință de cansă. Pentru deficitulă ce se vede în budgetă, Consiliul comunale la limpă , a supusă fostului Ministru din lutru d. Lascar Catargiu , mijj-locul de acoperire. Consiliulul de miniștri de atunc a aprobată opiniunea Consiliului comunale si a remasă ca se dobăndescă , și înalta aprobare domnesca, prin mijlocirea d-lui Ministru din Iaîru, care însă, n’a socotită de cuviință atunci a ajuta consiliulă spre a eșî din impasulă în care se află, și n’a cerută înalta sancționare până ce demisionăndă d-sa, și guvernulă actuale intrântîu în domeniilă nouei constituțiuni a țereî n’a putută supune la sancționare opiniunea Consiliului fiindă poprită de Constituante prin art, și astă,felin Comuna a remasă in starea in care se găsia și mai ’nainte.