Romanulu, octombrie 1866 (Anul 10)
1866-10-24
ANULL ALU ZECELE VOIELOR ȘI VEI PTJTE Cap. Dist. Pe anu — — lei 128 — 152. Pe șase luni — „ 64 16 Pe trei luni — „ 32 38. Pe aă lună — ,, H Unu exemplaru 24 par. Pentru Pariau pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10-v.a. CODIfTCTUL ELEITORAM AKU CAPITAIlI. SOCIETATEA AMICILOR CONSTITUTUM. ÎNTRUNIRILE electorale Mercuri, 26 Octobre, la 6 l/a ore sera in SALA SLATINEANU. Toți D-niî alegetorî suntu invitaî a se aduna spre a li se da sema de lucrrările Comitatului. Bucuresci, 24 Octombre 1866. D-lui Redactare alu Harului RomÂNULU. Domnule Redactare, Ve rugămă se bine-voiți, a însera în stima bilul a d-vóstru ciară urmarórea invitare. Priimiți, domnule redactare, încredințarea deosebitei nóstre considerațiuni etc. INVITARE. Comitetul comercială provisoriu din capitale are onore a invita pe toți d-nii comercianți și industriași din capitale, care dorescă prosperitatea și înflorirea comerciului și industriei naționale, sa bine-voiască, ca Marți la 25 ale corentei la 7 ore séra, a veni în casele d-lui loan Georgiu Palada Podulă-Beilicu vis-a-vi de St. Ionică, spre a delibera asupra statutelor și a altora chestiuni numai comerciale și industriale. Președinte provis. M. Petrovici. Vice-preș. — Dimitrie Petrescu, Matache Avram, loan Gg. Palada, Ștefan Ioan, Preda Pandele, Dimitrie D. Cărceni. Măria Sea Domnitorulu Românilor s a adresată președintelui consiliului minitriloră următorea epistolă: Un munle președinte, ADMINISTRAJUNEA, PASAGWLE ROMANII No. Redacțiunea, Strada Academiei No. 20. — Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respunz etoră EUGENIU CARADA. LUNI și MARȚI, 24, 25 OGTOBRE 1866. IjUETIN £ZÂ-TE și vei fi Abonamentul 0 în Bucuresci, Pasagiul Romană No. 1. — In districte la corespondinții pariului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallegrain, rue de l’ancienn Comedie,Nr. 5. A se adresa pentru administrațiune la D. E. Carada AMMNOXUBILE linia de 30 litere — 1 — lefi. Inserțiuni și reclame, sin. 5 — ., ca în operațiuni electorale și a apăsa consciința cetățeniloru. Convinsă, D-le președinte, că împărtășiți aceste disposițiuni cu toți membrii ministerului și că doriți cu ardere progresulu libertății și alți moralității publice, cauă condițiune indispensabile a desvoltării națiuniloru, nu’miremăne de cătti a văŭ asigura de sentimentele mele de înaltă considerațiune. (Monitorulu). „CAROL I.“ CONSTITUIT romana Mercuri, sara la orele 7l/a, în salonulu Ateneului, D. HAJDEU va urma cursulării de Istoria dreptului constituționalii al Românilor. Biletele se vori găsi la intrare cupă jumătate oră înainte. activii au * tv AKU KIMIAM I.il. Viena, 4 Octobre Ga'eda oficiale spune că Cornițele de Mensdorff, decorată cu Cordonul celă Mare ale Sântului Ștefan a părăsită ministerială. D. Beust a fost numită în locu î, ministru al afacerilor străine. Cornițele Esterházy a fostă asemene demisă, în locul ă seu s’a numită Generaliulu John ministru de resbelă. Gazetta oficiale publică și circularia d-lui Beust cătră Aginții diplomatici austriaci, notificăndu-le venirea sea la romisteriă, elă le spune că Austria va remăne fidele la politica de pace, de reconciliare, totudeuna urmărită de dînsa. Cu tóte acestea nu va lipsi d’a se areta gelosa de demnitatea sea. După votulu Constituțiunii adunările au terminată opera lorü de reorganisare printr’uă lege electorală care dă națiunii mijilocele de a’și rosti dorințele și trebuințele sale. Consideră ca uă datorie de a veghia cu stăruință ca legea electorală se fiă esecutată, cu cea mai mare sinceritate fără uă umbră măcară de influință administrativă. Tóte opiniunile trebue se se manifesteze cu francheță și lealitate, cumă se cuvine unor o omeni liberi, pentru ca actele guvernului meă se fiă judecate de către Adunări prin adevărații represintanțî ai țerei. S dă, D-le președinte, că aveți aceleași principii ca și mine, însă credă că este bine, că este indispensabile ca națiunea se cunoscă intr’acésta privire simțimântele mele cele mai intime și se fiă încredințată că ascultă, că privescă și privegheză. Poporulu romănă trebue totădeuna să-și aducă aminte că elă este liberă și prin urmare responsabilă de actele și destinele séle. Guvernul ă meă va aplica legea în totă rigorea iei în contra funcționarilor, care s’ar încerca a se uește Bucuresci S5 SZS" Epistola Măriei sale, Domnulu Româniloru, n’are trebuință de nici uă esplicare, ea vorbesce limpede, ea vorbesce și minții și inimei fiăcărui RomănO, și a fost priimită cu fericire de toți Romănii, de orice profesiune și de ori ce opiniuni politice. Și nu putea fi asta-felu. Domnulű este afară din ori ce partită, este mai presusu de tóte partitele, ca asta-felu se putá audi în totă curățenia și deplinetatea iei vocea națiunii întrege cu tóte variațiunile iei naturale, cu tóte intonările osebitelor opiniuni politice. Ș’apoi care partită póte dori ceva mai buna, mai fericitű, pentru presintele și viitorulu națiunii, de câtv a cunosce că „cele mai intime simptiminte“ ale Capului Statului suntű, ca națiunea se-și esprime cu lealitate și ’n cea mai anduta libertate dorințele, trebuințele și credințele iei, și s’o asigure că ELU „ascultă, privesce, veghieza!“ Ș’acastă fericire este cu atăt mai mare cu câtu nu este omiî care se nn sciă că ’n familia Hohenzollern, libertatea, moralitatea și respectul, cele mai asolute ale cuvântului data, sunt: Zeitățile tutelare ale căminului. Ceva însă ce ne servesce, ce trebuie se ne servescă la toți de cele mai mare, mai generale și mai bine facétoriu învățământul, suntu urmatoarele linie din epistola Mariei-séle Domnulu Româniloru. „Poporulu RomânO trebue totudeuna să-și aducă aminte că este liberă, și prin urmare respunz fetoriă de faptele și destinările séle“ Cându vomű înțelege pe deplinu aceste învățămente, cândű aceste cuvinte vom deveni credulă nostru, atunci, dar numai atunci, România va fi, căci numai astafel, ea póte pune la temeliă „libertatea și moralitatea, ce „suntu condițiunea indispensabile a desvoltării națiunilor.“ Avemu fericirea, ce puține, fórte puține popore au avutu, c’aceste principie sănie se faă convingerile și simțimintele cele mai intime ale ensuși Domnitorelui. Intr’una regime constituționale Domnulű nu póte, și nu trebue se mergă de către pe calea ce-i însemnă maioritatea națiunii, care la rândului ei se manifestă, trebue se se manifeste prin represintanții sei, aleși în deplină libertate și cunostință. Ministeriulű actuale a făcută cunoscută în mai multe rânduri, că voiesce a lăsa alegetorilor deplina libertate. Domnul Românilor o face cunoscută că acesta este și voința și credința mea politică; acuma totulű depinde de la noi. Dacă voima se simți liberi, trebue se nu uitămă una singură momentu că suntemű liberi, căci cela care uită, fiă și pentru unu momentu, că este omu, s’a degradată îndată prin acea uitare și libertatea fuge de la cela degradată. Dacă voima ce simű liberi trebue se nu uitamu unu singura momentu că nu póte fi libertate fără respundere. Cine este liberu și voiesce a-șî păstra libertatea trebue se fiă respunzătoriu de tóte faptele séte; făr’acestă respundere nu póte fi libertate. Așia daru, sau meritamu d’a fi liberi, ș’atuncî luămă respunderea de totu ce vomu face și prin urmare, în tote, va fi constatată că noi ne erau făcută singuri și binele și reulű sca, nefiindu în stare a mistui libertățile ce avemu, le vomu perde, și se vomu perde de sigura pentru că vomu fi dovedită că nu putemu nici chiaru a le înțelege, cu atătă mai putină a le pratica. țîiariul. Ordinea, într’unul din numerele trecute, a denunțiat fluă abatere din legea comunale, imputată d-lui Simeon Michălescu. D. Simeon Michălescu, îndată ce a citită imputarea ce i se făcu, a recunoscută că ea era, în litera legii dreptă, ș’a datu îndată și legii și pariului Ordinea, îndestularea cuvenită. Publicamű mai ia vale demisiunea motivată dată de d. Simeon Michălescu, din funcțiunea de ajutoră al Primăriului și membru al Comunii, și felicitămil pe d. Michălescu despre noua dovadă ce a datű de respectulű și devotamentulu sea și pentru lege, și pentru forele publice cându apela legea nu numai în spiritulu daru și chiar în litera iei. Totuliariulu Ordinea, combate pe Primarulu comunei Capitali despre convocarea ce a facutu primariloru din tóte comunile pentru dresarea listeloru. Combaterea ce face țiariulă Ordinea, pare a fi forte dreptă; credemu insă că se înșală. Ori și cumu, fiindu că face d’a dreptulu apela la noi, publicamu nci îndată procesuru verbale ; alți ședinței publice in care au fostu convocați d-nii Primari. și credemu că Ordinea, va avea plăcerea a sej convinge din elu că temerile ce a avută, ș’acuzarea cea făcută n’au fostu temeinice. Mercuri este serbarea patronului Bucuresciloru, Sântulu Dimitrie. Aflăm că Măria Sea Domnulu Româniloru va merge la Mitropoliă și va asiste la serviciului religiosű conformO buniloru și bine-facétórieloru vechie tradițiuni ale bisericei nóstre și ale vechilor noștri Domni. Ni se spune încă că Joul Măria Sea va pleca spre a vnsita u parte din Romănia mică, și de la Turnu Severin se va îmbarca și va merge la Brăila și la Galați. Erisera, societatea dării vasemna din Bucuresci, a fácuto uă manifestare cu torție pentru Măria Sea Domnitorele, cu ocasiunea numelui Măriei Sale, și a fericitei séle Intorceri de la Constantinopole. Manifestarea a fost splendidă și frumósá din tóte ponturile de privire. Depeștă ce publicămG mai susține anunță numirea d-lui de Beust la ministeriulu de externe alű Austriei. Acesta numire era de mai ’nainte presimplită și dliariele s’au preocupată d’acesta eventualitate. Opiniunea s’a mișcată atât în Prussia și’n restul ă Europei, câtü și chiar în Austria. Publicămă mai la vale aprebările unora țliarie francese asupra acestei numiri. Cumű se va vede, ea e considerată ca ostile Prussiei și chiar a Russiei, cari, pretinde bariulă de Posen, ari fi chiar o în desbatari d’uă alianță contra Austriei. Unii credu că numirea D-lui de Beust va fi aprobată chiar de Francia. Pînă când informări mai exacte se ne viia, vom constata numai că simplimentul generale vede în acesta numire unu actu ostile Prussiei. Pentru celelalte aserțiuni, reproducéndu-le, lăsăm o d’uă camă dată respunderea lorű bainelor, din cari le tragemu. Vă depeștă a servițiului nostru particular, ne anunță orecari mesuje de desarmare în Russia mai ales în marină. Amű publicata acea depeștă fără se ne putem bine explica scopul urmărită prin publicitatea ce se dă acestoră mesuje ce ni se spunea că s’ară fi luată. Astăzi diariele străine ne aducă un sprie care, póte, este chimiea aceloră declarațiuni ale guvernului rusescă. Corriere italiano tjice că scră pozitivă cu Francia și Englitera ar fi preparată uă notă energică cătră Russia, în privința urmărilor sale maritime la Nicolaieff, urmări contrarie tratatului de Paris. — Declarările ce ne anunța depeșia nóstra se nu flă are menite a preveni acestă notă și a ascunde urmările de cari e vorba într’insa? — E că ce ne întrebămă. Câtă despre scopulă unoră așia urmări, credemă că nu e nevoie a—nu mai explică. Este destulă se spunemă că Nicolaieff este unul din principalile conturi rusesci în Marea Negră, pentru ca fiecare se înțelegă ce însemneză aceste urmări. TELEGRAMA. Ploiescî, 4 Noembre 1866. D-lui Redactare alü ziarului Romănu. Garda civică din Ploiescî astăzi întrunită redică toaste salutăndă buna și fericita Intorcere a M. S. iubitului nostru Domnitorii Carol I. Comand. Legiune!, C. T. Gregorescu. Citimij încă corespondințiă din Paris, 2S Octobre a „Independenței Belgice ”,D. de Beust este numită ministru afacerilor străine alű Imperiului Austriei. Soirea acestui evenimentă a fostu anunțata d-lul de Moustier de d. de Gramont. „Este anevoie a judeca de pe acum și despre însemnătatea acestei numiri, darii este sigura că ea va face celű mai reö efecte la Berlin și că în Austria asemenea ea va arunca neliniștea în spirite, asupra intențiuniloru lui Francisco Ioseft și asupra politicei ce M. S. are de scopu a urma în victoriă. „Mare este numerulu acelora ce sunt convinși că Austria nu cugetă decătu ași lua contraportița și că ea este tareotărîtă a reîncepe resbelulă cu Prusia îndată ce se va rădica din învingerea ce armatele sale au suferită. Imperatura Franciscă-Iosef ar fi aflată pe miniștrii săi actuali prea resemnați în fada evenimentelor îndeplinite în Germania, și, susținută în orele sale contra Prussia de arhiducele Albert, ar fiotărîtă a face apelă la luminele și la activitatea d-lui de Beust. „Se pare că comunicările ce acestă omu de Statu ar fi împărtășită imperatului asupra opiniunii statelor de la medadina făcută se dispară ultimele editări. Se zice că d. de Beust, într’unu memoriu redactată pentru Im ALITIA ROMANULUI. AMORILE UNUI NOTARIU. 1) IX. îndată ce d-ra Lulă fu într’unu 1 ocü sântă, o veduii coprinsă d’uă pietate de care n’o credeamă capabile. Ea ’mi dete aghiasmă, se puse în genuchi pe lespezele catedralei, și se închină c’u deosebită căldură. Acésta mare biserică ’mi aduse aminte de bisericuția orășelului meu unde me închinasemă de atăte ori lângă mama mea. Me resfimaiu d’uă coldnă, și remăseră acufundată în amintirile mele. Fuiu trasă din aste viseri de mâna d-rei Luni. — Ai gustă de plânsă, reține-te, bărbații trebue se aibă curagiui. 1) Vei fi numerile de la 3, 4, 5, 7 și 8 Octobre Și mai adăogă: — Soli pentru cine m’am rugată? Pentru mama ta. Dumnezeu se țe ierte, căci luară pe scumpa copilă în bracie ș’o scrutară dinaintea lui. — Credă ijise ea, că suntemă tare buni amândoui, și că amă fi putută se fimă frați adeverațî. Căndă eșirămu din biserică, d-ra Lulu îmi dise: — Mai spunemi ceva de mama ta. Și dupe ce’i spuseră: — Eă nu pre sdă bine pentru ce n’am avută mamă, îmi dise ea, nici tată. Se vede c’am remasă orfană îndată. D-na directrice m’a crescută; nu e uă femeie rea, însă ea și c’uă mamă nu trebue se fiă totă una. Am uă mătușă la Dresden, care trimite căte vădată mici daruri la Domnă pentru mine, însă ea nu este atătă de plăcută ca unchiă teu.Totu ce’mî did de unchiu teă ’mi-e forte plăcută. Ne preîmblaremă multă timpă pe ulițe. D-ra Lulu îmi spuse educațiunea și debutele ie: suferise multă; uădată își rupsese piciorul pentru că mă trucă fugise de suptă dînsa; altă dată fusese fluierată; se vedea că fluieratul o remăsese pe inima iei mai multă de cătă ruperea piciorului. — Era un cabală a unei mari artiste gelose, îmi dise ea. D-ra Lulu se opria la fiecare magasină. Ea’și cumperă apă de Cologne de la adeveratură Farina și’mi dete uă sticlă. — Trebue se mirosim bine pe drumă, îmi fise ea, și pe urmă dacă ne mai remăne, căndă vomă destupa sfielile, acesta ne va aduce aminte c’am fostă împreuna la Cologne. Asta trebue se n’o uitămă nici vădată Suntă forte mulțumită că am lăsată pe Cocota se cadă rosu, îmi ficea ea; fără acésta, noi nu neastă fi vorbită nici vădată, fiindăcă în călătoriă suntă fórte mândră, nu vorbescă nici vădată cu nimeni; și fiindă că Cocota n’a pățită nimicu, căderea iei ne-a adusă cunoscința și frăția nóstrá. Căndă vei scrie la mama ta, trebue se’i ceri voia se’mi fii frate. ’Ți voiă trimite fotografia mea, aceaa unde portă costumul meu de silfidă, mnă rolă în care am avută mare sucesă. Vei trimite astă fotografiă la mama ta ca se vede cumă suntă și dacă îi place se fiu sora ta. Iî vei mai spune c’o iubescă multă, și unchiului teă, că totă aceaa ce-mi spui de elă mă face se rî4», în adeveră e forte glumeță. Noptea venise. Trebuiamă se ne scu*lămă la patru ore de dimineța: — Trebue se ne culcămă de vremea jiso ea, eseună bună somnorosă, și dacă ne-amă culca pre tărdiă, nu te vei descepta pre lesne. Voiă spune portariului se te descepte. Se cinămu, însă fórte pucină, pentru că amu mâncată pre multă la prindă. Mai ăntâiă că n’ași voi de cătă dulcețuri, îți placă și ție ? Pentru ca se nu cheltuimă mulți bani, ne vomă duce la paiseră și vomă lua gele de cocada, i și dupe acesta ne vomă duce la brutariu ca se cumpărămă douo pánisóre. Și în locă se cinămă josă, aceaa ce ne ar costa pre multă, vomă cina în camera mea, voiă pune uă batistă albă pe masa de dinaintea oglindei, și cine va fi fórte plăcută Va fi ca uă masă de păpușe.