Romanulu, octombrie 1866 (Anul 10)

1866-10-24

ANULL ALU ZECELE VOIE­LOR ȘI VEI PTJTE Cap. Dist. Pe anu — — lei 128 — 152. Pe șase luni — „ 64 16­ Pe trei luni — „ 32 38. Pe aă lună — ,, H Unu exemplaru 24 par. Pentru Pariau pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria „ fior. 10-v.a. CODIfTCTUL ELEITORAM AK­U C­APITAI­lI. SOCIETATEA AMICILOR CONSTITUTUM. ÎNTRUNIRILE electorale Mercuri, 26 Octobre, la 6 l/a ore sera in SALA SLATINEANU. Toți D-niî alegetorî suntu invita­î a se aduna spre a li se da sema de lucrrările Comitatului. Bucuresci, 24 Octombre 1866. D-lui Redactare alu­­ Harului RomÂNULU. Domnule Redactare, Ve rugămă se bine-voiți, a însera în stima bilul a d-vóstru ciară urmarórea invitare. Priimiți, domnule redactare, încre­dințarea deosebitei nóstre considera­­țiuni etc. INVITARE. Comitetul­ comercială provisoriu din capitale are onore a invita pe toți d-nii comercianți și industriași din capitale, care dorescă prosperitatea și înflorirea comerciului și industriei naționale, sa bine-voiască, ca Marți la 25 ale co­­rentei la 7 ore séra, a veni în casele d-lui loan Georgiu Palada Podulă-Bei­­licu vis-a-vi de St. Ionică, spre a de­libera asupra statutelor­ și a altora chestiuni numai comerciale și industriale. Președinte provis. M. Petrovici. Vice-preș. — Dimitrie Petrescu, Matache Avram, loan Gg. Palada, Ște­fan Ioan, Preda Pandele, Dimitrie D. Cărceni. Măria Sea Domnitorulu Românilor s a adresată președintelui consiliului minitriloră următorea epistolă: Un munle președinte, ADMINISTRAJUNEA, PASAGWLE ROMANII No. Redacțiunea, Strada Academiei No. 20. — Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respunz etoră EUGENIU CARADA. LUNI și MARȚI, 24, 25 OGTOBRE 1866. IjUETIN £ZÂ-TE și vei fi Abonamentul 0 în Bucuresci, Pasagiu­l Romană No. 1. — In districte la cores­pondinții pariului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallegrain, rue de l’ancienn Comedie,Nr. 5. A se adresa pentru admi­nistrațiune la D. E. Carada AMMNOXUBILE linia de 30 litere — 1 — lefi. Inserțiuni și reclame, sin. 5 — ., ca în operațiuni electorale și a apăsa consciința cetățeniloru. Convinsă, D-le președinte, că îm­părtășiți aceste disposițiuni cu toți mem­brii ministerului și că doriți cu ardere progresulu libertății și alți moralității publice, cauă condițiune indispensa­bile a desvoltării națiuniloru, nu’mire­­măne de cătti a văŭ asigura de senti­mentele mele de înaltă considerațiune. (Monitorulu). „CAROL I.“ CONSTITUIT romana Mercuri, sara la orele 7l/a, în salo­nulu Ateneului, D. HAJDEU va urma cursulă­­rii de Istoria dreptului constituționalii al Românilor. Biletele se vor­i găsi la intrare cu­pă jumătate oră înainte. activi­i au * tv AK­U KIMIAM I.i­l. Viena, 4 Octobre Ga'­­ed­a oficiale spune că Cornițele de Mens­­dorff, decorată cu Cordonul­ celă Mare ale Sân­tului Ștefan a părăsită ministerială. D. Beust a fost­ numită în locu­ î, ministru al­ afacerilor­ străine. Cornițele Esterházy a fostă asemene de­misă, în locul ă seu s’a numită Generaliulu John ministru de resbelă. Gazetta oficiale publică și circularia d-lui Beust cătră Aginții diplomatici austriaci, notificăndu-le venirea sea la rom­isteriă, elă le spune că Aus­tria va remăne fidele la politica de pace, de re­­conciliare, totu­deuna urmărită de dînsa. Cu tóte acestea nu va lipsi d’a se areta gelosa de dem­nitatea sea. După votulu Constituțiunii adunările au terminată opera lorü de reorgani­­sare printr’uă lege electorală care dă națiunii mijilocele de a’și rosti dorin­țele și trebuințele sale. Consideră ca uă datorie de a veghia cu stăruință ca le­gea electorală se fiă esecutată, cu cea mai mare sinceritate fără uă umbră măcară de influință administrativă. Tóte opiniunile trebue se se manifesteze cu francheță și lealitate, cumă se cuvine unor o omeni liberi, pentru ca actele guvernului meă se fiă judecate de către Adunări prin adevărații represintanțî ai țerei. S d­ă, D-le președinte, că aveți aceleași principii ca și mine, însă credă că este bine, că este indispensabile ca națiunea se cunoscă intr’acésta privire simțimântele mele cele mai intime și se fiă încredințată că ascultă, că pri­­vescă și privegheză. Poporulu romănă trebue totă­deuna să-și aducă aminte că elă este liberă și prin urmare responsabilă de actele și destinele séle. Guvernul ă meă va aplica legea în totă rigorea iei în contra func­­ționarilor, care s’ar încerca a se uește­ Bucuresci S5 SZS"­ Epistola Măriei sale, Domnulu Ro­mâniloru, n’are trebuință de nici uă esplicare, ea vorbesce limpede, ea vor­­besce și minții și inimei fiă­cărui Ro­­mănO, și a fost­ priimită cu fericire de toți Romănii, de ori­ce profesiune și de ori ce opiniuni politice. Și nu pu­tea fi asta-felu. Domnulű este afară din ori ce partită, este mai presusu de tóte partitele, ca asta-felu se putá aud­i în totă curățenia și deplinetatea iei vocea națiunii întrege cu tóte variațiunile iei naturale, cu tóte intonările osebitelor­ opiniuni politice. Ș’apoi care partită póte dori ceva mai buna, mai fericitű, pentru presintele și viitorulu națiunii, de câtv a cunosce că „cele mai intime simptiminte“ ale Capului Statului suntű, ca națiunea se-și esprime cu lealitate și ’n cea mai and­uta libertate dorin­țele, trebuințele și credințele iei, și s’o asigure că ELU „ascultă, privesce, ve­­ghieza!“ Ș’acastă fericire este cu a­­tăt­ mai mare cu câtu nu este omiî care se nn sciă că ’n familia Hohen­­zollern, libertatea, moralitatea și res­­pectul, cele mai asolute ale cuvân­tului data, sunt: Zeitățile tutelar­e ale căminului. Cev­a însă ce ne servesce, ce tre­buie se ne servescă la toți de cele mai mare, mai generale și mai bine facétoriu învățământul, suntu urmato­­arele linie din epistola Mariei-séle Dom­nulu Româniloru. „Poporulu RomânO trebue totu­deuna să-și aducă aminte că este liberă, și prin urmare respunz fetoriă de faptele și destinările séle“ Cându vomű înțelege pe deplinu a­ceste învățămente, cândű aceste cu­vinte vom­ deveni credulă nostru, a­­tunci, dar­ numai atunci, România va fi, căci numai asta­fel, ea póte pune la temeliă „libertatea și moralitatea, ce „suntu condițiunea indispensabile a des­­­voltării națiunilor.“ Avemu fericirea, ce puține, fórte puține popore au avutu, c’aceste prin­cipie sănie se faă convingerile și sim­­țimintele cele mai intime ale ensu­și Domnitorelui. Intr’una regime consti­tuționale Domnulű nu póte, și nu tre­bue se mergă de către pe calea ce-i însemnă maioritatea națiunii, care la rândulu­i ei se manifestă, trebue se se manifeste prin represintanții sei, aleși în deplină libertate și cunostință. Ministeriulű actuale a făcută cunoscută în mai multe rânduri, că voiesce a lăsa alegetorilor­ deplina libertate. Dom­nul­ Românilor o face cunoscută că a­­cesta este și voința și credința mea politică; acuma totulű depinde de la noi. Dacă voima se simți liberi, trebue se nu uitămă una singură momentu că suntemű liberi, căci cela care uită, fiă și pentru unu momentu, că este omu, s’a degradată îndată prin acea uitare și libertatea fuge de la cela degradată. Dacă voima ce simű liberi trebue se nu uitamu unu singura momentu că nu póte fi libertate fără respundere. Cine este liberu și voiesce a-șî păstra libertatea trebue se fiă respunzătoriu de tóte faptele séte; făr’acestă respun­dere nu póte fi libertate. Așia daru, sau meritamu d’a fi liberi, ș’atuncî luămă respunderea de totu ce vomu face și prin urmare, în tote, va fi con­statată că noi ne erau făcută singuri și binele și reulű­ sca, ne­fiindu în stare a mistui libertățile ce avemu, le vomu perde, și se vomu perde de si­­gura pentru că vomu fi dovedită că nu putemu nici chiaru a le înțelege, cu atătă mai putină a le pratica. țîiariul. Ordinea, într’unul­ din nu­merele trecute, a denunțiat fl­uă abate­re din legea comunale, imputată d-lui Simeon­ Michălescu. D. Simeon Michălescu, îndată ce a citită imputarea ce i se făcu, a recu­noscută că ea era, în litera legii drep­­tă, ș’a datu îndată și legii și pariului Ordinea, îndestularea cuvenită. Publi­­camű mai ia vale demisiunea motiva­tă dată de d. Simeon Michălescu, din funcțiunea de ajutoră al­ Primăriului și membru al­ Comunii, și felicitămil pe d. Michălescu despre noua dovadă ce a datű de respectulű și devotamentulu sea și pentru lege, și pentru forele publice cându apela legea nu numai în spiritulu daru și chiar­ în litera iei. Totu­­liariulu Ordinea, combate pe Primarulu comunei Capitali­ despre con­vocarea ce a facutu primariloru din tóte comunile pentru dresarea listeloru. Combaterea ce face ț­iariulă Ordi­nea, pare a fi forte dreptă; credemu insă că se înșală. Ori și cumu, fiindu că face d’a dreptulu apela la noi, pu­­blicamu nci îndată procesuru verbale ; alți ședinței publice in care au fostu convocați d-nii Primari. și credemu că Ordinea, va avea plăcerea a sej convinge din elu că temerile ce a avută, ș’acu­zarea ce­a făcută n’au fostu temeinice. Mercuri este serbarea patronului Bu­­curesciloru, Sântulu Dimitrie. Aflăm­ că Măria Sea Domnulu Româniloru va merge la Mitropoliă și va asiste la ser­­viciului religiosű conform­O buniloru și bine-facétórieloru vechie tradițiuni ale bisericei nóstre și ale vechilor­ noștri Domni. Ni se spune încă că Joul Măria Sea va pleca spre a vnsita u­ parte din Romănia mică, și de la Tur­­nu Severin se va îmbarca și va mer­ge la Brăila și la Galați. Eri­sera, societatea dării va­semna din Bucuresci, a fácuto uă manifestare cu torție pentru Măria Sea Domnito­­rele, cu ocasiunea numelui Măriei Sale, și a fericitei séle Intorceri de la Cons­­tantinopole. Manifestarea a fost­ splen­didă și frumósá din tóte ponturile de privire. Depeștă ce publicămG mai susți­ne anunță numirea d-lui de Beust la mi­nisteriulu de externe alű Austriei. A­­cesta numire era de mai ’nainte pre­­simplită și dliariele s’au preocupată d’a­­cesta eventualitate. Opiniunea s’a miș­cată atât­ în Prussia și’n restul ă Eu­ropei, câtü și chiar­ în Austria. Pu­­blicămă mai la vale apreb­ările unora țliarie francese asupra acestei numiri. Cumű se va vede, ea e considerată ca ostile Prussiei și chiar a Russiei, cari, pretinde b­ariulă de Posen, ari fi chiar o în desbatari d’uă alianță contra Aus­triei. Unii credu că numirea D-lui de Beust va fi aprobată chiar­ de Fran­cia. Pînă când­ informări mai exacte se ne viia, vom­ constata numai că simplimentul­ generale vede în acesta numire unu actu ostile Prussiei. Pen­tru cele­l­alte aserțiuni, reproducén­­du-le, lăsăm o d’uă camă dată respun­derea lorű b­ainelor, din cari le tragemu. Vă depeștă a servițiului nostru par­ticular, ne anunță ore­cari mesuje de desarmare în Russia mai ales­ în marină. Amű publicata acea depeștă fără se ne putem­ bine explica sco­­pul­ urmărită prin publicitatea ce se dă acestoră mesuje ce ni se spunea că s’ară fi luată. Astă­zi d­iariele străi­ne ne aducă un sprie care, póte, este chimiea aceloră declarațiuni ale guver­nului rusescă. Corriere italiano tjice că scră pozitivă cu Francia și Englitera ar­ fi preparată uă notă energică că­tră Russia, în privința urmărilor­ sale maritime la Nicolaieff, urmări contra­rie tratatului de Paris. — Declarările ce ne anunța depeșia nóstra se nu flă are menite a preveni acestă notă și a ascunde urmările de cari e vorba în­­tr’insa? — E că ce ne întrebămă. Câtă despre scopulă unoră așia urmări, cre­demă că nu e nevoie a—nu mai ex­­plică. Este destulă se spunemă că Ni­colaieff este unul­ din principalile con­­turi rusesci în Marea Negră, pentru ca fie­care se înțelegă ce însemneză aceste urmări. TELEGRAMA. Ploiescî, 4 Noembre 1866. D-lui Redactare alü ziarului Romănu. Garda civică din Ploiescî astă­zi întrunită re­­dică toaste salutăndă buna și fericita Intorcere a M. S. iubitului nostru Domnitorii Carol I. Comand. Legiune!, C. T. Gregorescu. Citimij în­că corespondințiă din Pa­ris, 2S Octobre a „Independenței Bel­­gice ”,D. de Beust este numită ministru afacerilor­ străine alű Imperiului Aus­triei. Soirea acestui evenimentă a fostu anunțata d-lul de Moustier de d. de Gramont. „Este anevoie a judeca de pe a­­cum și despre însemnătatea acestei nu­miri, darii este sigura că ea va face celű mai reö efecte la Berlin și că în Austria asemenea ea va arunca neli­­niștea în spirite, asupra intențiuniloru lui Francisco­ Ioseft și asupra politi­cei ce M. S. are de scopu a urma în victoriă. „Mare este numerulu acelora ce sunt­ convinși că Austria nu cugetă decătu ași lua contra­portița și că ea este tare­otărîtă a reîncepe resbelulă cu Prusia îndată ce se va rădica din învingerea ce armatele sale au suferită. Impera­­tura Franciscă-Iosef ar fi aflată pe mi­niștrii săi actuali prea resemnați în fa­d­a evenimentelor­ îndeplinite în Ger­mania, și, susținută în orele sale con­tra Prussia de arh­iducele Albert, ar fi­otărîtă a face apelă la luminele și la activitatea d-lui de Beust. „Se pare că comunicările ce acestă omu de Statu ar fi împărtășită im­­peratului asupra opiniunii statelor­ de la meda­di­na făcută se dispară ulti­mele editări. Se zice că d. de Beust, într’unu memoriu redactată pentru Im­­ ALITIA ROMANULUI. AMORILE UNUI NOTARIU. 1) IX. îndată ce d-ra Lulă fu într’unu 1 ocü sântă, o veduii­ coprinsă d’uă pietate de care n’o credeamă capabile. Ea ’mi dete aghiasmă, se puse în genuchi pe lespezele catedralei, și se închină c’u­ deosebită căldură. Acésta mare bise­rică ’mi aduse aminte de bisericuția orășelului meu unde me închinasemă de atăte ori lângă mama mea. Me re­­­sfimaiu d’uă coldnă, și remăseră acu­fundată în amintirile mele. Fuiu trasă din aste viseri de mâna d-rei Luni. — Ai gustă de plânsă, reține-te, bărbații trebue se aibă curagiui. 1) Vei fi numerile de la 3, 4, 5, 7 și 8 Octobre Și mai adăogă: — Soli pentru cine m’am rugată? Pentru mama ta. Dumnezeu se ț­e ierte, căci luară pe scumpa copilă în bracie ș’o scrutară dinaintea lui. — Credă ijise ea, că suntemă tare buni amândoui, și că amă fi putută se fimă frați adeverațî. Căndă eșirămu din biserică, d-ra Lulu îmi dise: — Mai spunemi ceva de mama ta. Și dupe ce’i spuseră: — Eă nu pre sd­ă bine pentru ce n’am avută mamă, îmi dise ea, nici tată. Se vede c’am remasă orfană în­dată. D-na directrice m’a crescută; nu e uă femeie rea, însă ea și c’uă mamă nu trebue se fiă totă una. Am uă mă­tușă la Dresden, care trimite căte vă­dată mici daruri la Domnă pentru mine, însă ea nu este atătă de plăcută ca unchiă teu.Totu ce’mî did de unchiu teă ’mi-e forte plăcută. Ne preîmblaremă multă timpă pe u­­lițe. D-ra Lulu îmi spuse educațiunea și debutele ie­: suferise multă; uădată își rupsese piciorul­ pentru că m­ă trucă fugise de suptă dînsa; altă dată fusese fluierată; se vedea că fluiera­­tul o remăsese pe inima iei mai multă de cătă ruperea piciorului. — Era un cabală a unei mari ar­tiste gelose, îmi dise ea. D-ra Lulu se opria la fie­care ma­­gasină. Ea’și cumperă apă de Cologne de la adeveratură Farina și’mi dete uă sticlă. — Trebue se mirosim­ bine pe drumă, îmi­­ fise ea, și pe urmă dacă ne mai remăne, căndă vomă destupa sfielile, acesta ne va aduce aminte c’am fostă împreuna la Cologne. Asta trebue se n’o uitămă nici vădată Suntă forte mulțumită că am lăsată pe Cocota se cadă rosu, îmi­­ ficea ea; fără acésta, noi nu ne­astă fi vorbită nici vădată, fiindă­că în călătoriă suntă fórte mân­dră, nu vorbescă nici vădată cu ni­meni; și fiindă că Cocota n’a pățită nimicu, căderea iei ne-a adusă cunos­­cința și frăția nóstrá. Căndă vei scrie la mama ta, trebue se’i ceri voia se’mi fii frate. ’Ți voiă trimite fotografia mea, acea­a unde portă costumul­ meu de silfidă, mnă rolă în care am avută ma­re sucesă. Vei trimite astă fotografiă la mama ta ca se vede cumă suntă și dacă îi place se fiu sora ta. Iî vei mai spune c’o iubescă multă, și unchiului teă, că totă acea­a ce-mi spui de elă mă face se rî4», în adeveră e forte glumeță. Noptea venise. Trebuiamă se ne scu*­lămă la patru ore de dimineța: — Trebue se ne culcămă de vreme­a jiso ea, ese­­ună bună somnorosă, și dacă ne-amă culca pre tărdiă, nu te vei descepta pre lesne. Voiă spune portariului se te descepte. Se cinămu, însă fórte pucină, pentru că amu mân­cată pre multă la prindă. Mai ăntâiă că n’ași voi de cătă dulcețuri, îți placă și ție ? Pentru ca se nu chel­­tuimă mulți bani, ne vomă duce la pa­­iseră și vomă lua gele de cocada, i și dupe acesta ne vomă duce la bru­­tariu ca se cumpărămă douo pánisóre. Și în locă se cinămă josă, acea­a ce ne ar costa pre multă, vomă cina în camera mea, voiă pune uă batistă al­bă pe masa de dinaintea oglindei, și cine va fi fórte plăcută Va fi ca uă masă de păpușe.

Next