Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)

1867-01-01

sucedo magiariloru a duce represernta­­ția la Pesta, — acestei sucesii încă n-ar ave durabilitate, caei în facia omnipo­tenței desvoltăreî timpului va căuta se frângă uă sistemă, uă ficțiune ce păr­­tinesce uă minoritate. Căndu se incorda ma­­tere feudalis­­­mulu, atunci începu a se frânge. Când i se încorda mai tare absolutismulu, a­­tunci reapmi libertatea în Europa. Pro­­gresulü umană în lunga lui carieră nu e de cată ut iiștiință către adeverși drep­tate. Românii Transilvaniei vor progres­­către dreptate, în facia căreia ficțiunile încordate caută se se descorde, că de nu apoi se rampă. (Albina) LUCRĂRI PUBLICE. Prin decrete cu­­ data 28 Decembre curentă, d. Con­­­­stantină Toncovicanu, conductorul­ de clasa 1, în serviciul­ comunei Bucu­­resci, este înaintată la gradul­ de in­gineră ordinară clasei 3, cu retribu­­țiunea fixată pentru acesta gradă, care i se va respunde din fondurile co­munei. D. conductoră de clasea 1 Marcovan, este și romane distituită, fiind­ dată judecății pentru abateri de la datoriile postului său. D. Recht, este numită conductoră de clasea 1 de punți și șosele, în locul­ d-lui Marcovan, cu retri­bați­unea fixa­tă pentru acestă gradă. ROMANULU­I IANUARIE. PROGRAMA primiriloră la Paiață în zi­ua de anulă nou 1861. Măria Sea Domnitorului cu casa sea civilă și militară va asista, la orele 10 kg la oficiala di­vină ce se va celebra fa s­ta Mitropolie. La intercerea de la biserică, Măria Sea Dom­­nitorulu va primi în apartamentele sale particu­lare felicitațiunile casei sale civile și militare și la orele 12, acele ale d-sor­ miniștri. La 1 oră, Măria Sea va priimi în sala tronu­lui felicitațiunile deosebitelor­ corpuri și autori­tăți publice ale țerei, în ordinulu urmatoru: . Inaltulu cleru alü religiunei dominante; Clerulü celor si-l-alte religiuni; Senatulu;­­Adunarea legiuitóre; Curtea de casațiune; * Curtea de compturi; Curtea de apelă din Bucuresci și tribunalulu de Ilfovă.. . Ministerulu dk interne : Administrația centrală; • Cancelaria consiliului miniștrilor­; Administrația telegrafo-poștală, Serviciură sanitară și corpulă medicală­ , Administrația inchisorilor­; Prefectura de poliție a capitalei; Prefectura districtului Ilfovă; Consiliul­ generală și comitetul­ permanentă ală districtului Ilfovă;7 . Primarulă și consiliul­ comunei Bucuresci, îm­preună cu corpulă comercială și notabilii su­­burbiiloră; Guarda națională; Ministerulu justiției. Administrația centrală. MINISTERULU TREBILORU STRĂINE ȘI DE STATU : Administrația centrală. Ministerulu financeloru : Administrația centrală cu direcțiile iei; Administrația casei de deposite și consem­­națiuni; Comitetul­ de licuidație. Ministerulu culteloru și instrucțiunei publice : Administrația centrală; Consiliulă superioră ală instrucțiunei publice și corpulă profesorală cu pictorul ă și decanii de fa­cultăți în capă; Direcția generală a archivelor­ Statului. Ministerulu lucrariloru publice : Administrația centrală; Corpulă tehnică: La orele 2,g va fi primită: Ministerulu de resbelu : Administrația centrală; Statulă majoră generală. Corpul­ ofițerilor­ de tote armele. La orele 3, Măria Sea va primi în salonulă verde pe d-nii representanți ai puterilor­ străine. .. Person­ele private de ori­ce categorie, se voră sscrie oficierulă deturna de la orele 12 pînă , orele (Monitoriulă.) V­A­Z_____ _ Proiecte presintate Adunării. ESPUNERE RE MOTIVE. V Domniloră deputați. Pentru căte­va servicii publice ale ,fiind­ alocate sume sufi­ciente în budgetele aniloru 1864 și 1865 și 1866. Asemenea și căte­va alte trebuințe publice, ne­fiindă de­locu prevedute în acele budgete, spre susținea și întîm­­pinarea lori), ministeriile respective ba­­­­sate pe art. 25 și 29 din legea comp­ I­tabilităței generale, și prin îndeplini­rea formeloră acolo prescrise, au tre­­i bunuții se recurgă la deschiderea de­­ credite suplimentarii și extra­ ordinarii. Suma totală la care se ridică ere­­i­ditele în cestiune, deschise în susü a­ i retatele esersiții, este de lei 2,970,762 i 16 p. * 1­2 * * * * * * 9/3 din care lei 130,000 pentru i esersiciulu 1864 și lei 292,000 pentru esersiciula 1865, au remasü netrecute­­ în proiectele de legi ce s’au presen­­i tatii onor. Adunări pentru acei ani, iar i Iei 2,548,762 16 p. % pentru eser­­­­viciulü 1866. Pentru legitimarea darii a acestoră credite, sub-scrisulu vine a supune dom­­niiloră vóstre alaturatulu aci proiectă de lege precum și actele relative, a­­dăogândă a vă informa că economiile ce au lăsată alocațiunele budgetarii pe acele esersicii, vom­ compensa suma creditelor­ deschise. Minist. Financ. P. Mavrogeni. PROIECTU DE LEGE. TITLULU I. Creditele supliment, pentru esercițiulă 1864:. Art. 1. Se acordă asupra esercițiu­­lui 1864, ministeriului de finance una credită suplimentariă de lei 130.000. Distincțiunea acestui credită se in­­dică în tabloulă aci anexatei snbă li­tera A. TITLULU II. Credite suplimentarii și extra­ ordinare pe eserci­țiul­ 1865. Art. 2. Se acordă asupra esercițiu­­lui 1865, credite suplimentarii și extra­­ordina în sumă de lei 292.000 în to­. 0­ Acesta cifră se subi­ împarte între­­ deosebitele ministere conformă tablou­lui litera B. HCS AîîvîZălir­i ale lui A<L><Áe Suplimentă Extra­ord. Lei. : ___________ 10.000 — Pe sema mi­nist. justiției. 200.000 — — Financeloră. 82.000 „ — — lucr. publice 292.000 Totalul I. TITLUL­ III. Credite suplimentarii și extra­ordinare pentru eser­cițiulă 1866 »»Art. 3. Se acordă asupra «sercițiu­­­­lui 1866 credite suplimentarii și extra­­ordinare în sumă de lei 2,548,762 . 2/3 în totală. Acesta cifră se subă împarte între deosebitele ministere conformă tablou­lui aci anexată adică : Suplimentă Extra­ord. Lei par. Lei. par. 17,000 — Pe sema Minist. Interne. 599,089 — 803,020 —--------Finance. 620,000 — 51,686 —----------Resbelă. — — 30,000 ------------Culte. — — 960,000 —----------Externe. — — 13,966 26 2/3 presid. con­siliulă Miniștrilor­. : 1,219,089 — 1,329,672 16 % Art. 4. Creditele acordate mai sus ș­i suplimentarii și extra­ordinarii, ridi­­­­căndu-se la cifra de lei 2,970,762 ®/3 In totală însă : Lei. par. 130.000 — Pentru exercițială 1864. 292.000 —­ — — 1865. 2,548,762 16­2/s — — 1866. Se vor­ considera ca făcându-se parte din budgetele anilor­ citați și întrebuințarea loră se va justifica uă­­dată cu încheierea definitivă a aceloră r­eservicii. Ministru financeloră, P. Mavrogeni.1 . PROIECTU DE LEGE. pentru organisarea serviciului de percepere și cen­­tralisarea veniturilor­ din contribuțiuni di­recte, domenii și rescumperarea clăcii CAPITOLULU­I. Perceperea. 9 Art. 1. In comunele rurale, târguri­­ și tărgușire veniturile din: Contr­ibuțiuni directe, * Deciziî adiționale,, Embaticuri și­­ Darea pentru clacă și dijmă.­­ Se împlinescu și se urmărescu de­­ către primarul, cu concursul­ secre­­­­tariului consiliului comunală.­­ • Comuna este solidară și respunde­­tóre de faptele primarului în acastă materie. Art. 2. Veniturile din arenei de mo­șii, păduri, clădiri și poturi, se împli­­nescu de către luptă-casierii de aron­­dismente, cari vor fi fi determinate după cătimea veniturilor­. Art. 3. Contribuțiunile directe, 4e_ cirnele adiționale, chiriile și embaticu­­rile proprietăților­ statului de prin o­­rașe se împlinescă de către percepto­rii speciali asoijați pe despărțiri. Venitulă pentru formarea unui aron­­disementă financiară, va fi până la suma de ună milionă lei pe ană. Luptă-casierii și­ perceptorii sunt­ puși luptă ordinile imediate și luptă respunderea casieriloră generali. CAPITOLULU­II. Centralisarea fondurilor­. Art. 4. Primarii varsă fondurile ce împlinescă către luptă-casierii de a­­rondisemente, la fie-care cinci-spre­­zece zile. Art. 5. Luptă-casierii varsă la ca­­sierul- generală fondurile încasate de la primari, și cele împlinite de dânșii directă, la fie-care 4e ce 4^e-Art. 6. Perceptorii de orașe varsă fondurile împlinite de dânșii la casie­­rulă generală, la finele fie­ căruia săp­­tămăni. CAPITOLULU­III. Retribuțiunile agențiloriî de percepere și de cen­­tralizare. Art. 7. Primarrii comunelor­ rurale și luptă-casierii de arondisementă, pri­­mescu pentru compensarea cheltuelilor­ de percepere, 2 la sută asupra sume­­lor­ ce voră împlini din veniturile enu­merate pentru fie­care la Art. 1-lă și 2-lea. • Luptă-casierii primescă pentru com­pensarea cheltueleloru de centraliere, priveghere, ispectrire și verificare, la #/o asupra sumeloră ce voră incasa de la primari și asupra arendelor­ și chiriiloru, cari fiindă trecute în debi­­tulă loră, s’ară fi vărsată de către po­sesori de a dreptur ă la casierulă ge­nerală, sau la casa centrală a te sau­­* ' * * , , , rulul. Primarii din­ târguri și târgurere pri­­mescu o la sută­­ asupra contribuțiune­­loru directe, 4*c’i­­eloru adiționale și embaticuriloră ce voră împlini și vărsa la suptă-casierulă arondisementului. Perceptorii de orașe primescă 6 la sută asupra contribuțiuniloră directe, zecimeloru adiționale și embaticuriloră ce voră împlini și */, */o pentru chi­riile și atenzile ce voră urmări sau încasa, în despărțirea loră. Art. 8. Casierii generali pentru com­pensarea cheltuelelor, de priveghere, inspectare, verificare și pentru respon­sabilitatea ce aă asupră­ le, primescă: Din contribuțiuni directe, zecimele adiționale, aremiî, chirii și embaticu­­­­rile ce vor­ incasa. */4 la % asupra întâiei pătrimi din produsul­ anuală ală acestor­ venituri. ■ y, la % pentru a doua pătrime în­­ ■ casată. 1 */2 la % pentru a treia pătrime. 1­2 % la % pentru a patra pătrime. 1 Casierii generali n’au dreptă la re­misa asupra sumelor, despăgubire! d­ă­ 1 cei, asupra celoră-lalte venituri înca­sate precumă și asupra arenziloră, chi­­riiloră și ori­cari alte ce se voră văr­sa la alți casieri sau la casa centrală a tesaurului. CAPITOLULU IV. . Numirea și îndatorirele supra­ casierilorü de aron­­dismente și perceptoriloră. Art. 9. Luptă-casierii și perceptorii sunt­ agenți ai fiscului, ei se numescă­­ și se întărescă in funcțiune, de minis­­terul­ Financeloră, după presentarea și pe­respunderea casieriloră generali. Acesti agenți sunt­ obligați la de­punere de garanță hipot­ecară sau în c obligații, ori bonuri de ale statului că-­t­tre casierii generali, în valora equia­­lentă cu 1/3 din venitulă pe ună tii­ £­mestru.­­ Art. 10. Prin derogațiunile art. . . t din legea curtei de compturi, luptă- î casierii și perceptorii fiscali, sunt­ jus­­­­tițiabili în privința cestiunei loră că­­­­tre casierulă generală ală districtului; el dă dreptulă de apelă către curtea de compturi, contra alegerilor­ făcute , de casierii generali. , Art. 11. Luptă-casierii și percepto­­­­rii fiscali suntă obligați a avea și în­­­­treține cu cheltuiala loră, ună biurcă­­ statornică, așezata cată se va putea­­ mai în centrul și arondismentului loră.­­ Ei du dreptulă de a-și atașa și în­treține cu cheltuiala loră ună adjutare pentru lucrările de cancelarie și tre­buinciosul» numeră de agenți pentru urmărire. Art. 12. Adjutorele și agenții de ur­mărire, suntă agenți privați a’i luptă­­casierilor­ și perceptoriloră; cu tote astea, numirea loră este subordonată prealabilei încuviințări a casierului ge­nerală. Acești agenți nu vor­ avea dreptul ă la pensiune, și prin urmare nu suntă supuși la reținerile prevezute de legea pensiuniloră. CAPÎT. V. Comptabilitate și Controlu. Art. 13. Primarii și perceptorii fis­cali, țină urmatórele registre de comp­­tabilitate : a) . Registru cu matcă de chitanțele ce urmeza a libera contribuabililoră cu rubrica specială pe matcă pentru înles­nirea adiționărei sumeloră împlinite din diferite dări pe fie­care 4*­b) . Registra recapitulativă care se presinte pe partea stăngă totalulă ve­nituriloră ce aă a împlini și pe trimes­da«« natHPn și îm­plinirile efectuate pe fie­care zi, iar în partea drepta versările făcute la sub-casierulă respectivă sau la casie­rulă generală, asemenea pe natura ve­niturilor­, având­ și o colona specială pentru remisele cuvenite. Casierulă generală, sau sub -casierul la care se face versarea, după ce ve­rifică marcele dhitanțelor, cu regis­­trulă recapitulativă, și așiază situația perceptorelui, sub­ scrie acestă regis­tru, însemnăndu și numerulu recipisei liberate pentru priimirea banilor­. Art. 14. Sub-casierii de arondismen­­te suntă datori a ținea registrele ur­­matóre: a) . Jurnală de casă pentru înscrie­rea dupe ordinea efectuărei a tuturora operațiunilor­ de primiri și versări, a­­șezăndu-se balanță pe fie­care 4. Operațiunile ce vor­ face ca per­ceptori, se vor­ înscrie în acestă jur­nală la închiderea ședinței într-ună sin­gură condeiă. b) . Registru de partidi, identică în forma și încheerea lui cu registru­re­a capitulativă ală primariloră. c) . Registru pentru așezarea debi­tului soră și înscrierea în partite a îm­­plinirilor­ ce facă directă. d) . Registru cu matcă de recipise pentru încasările ce voră opera și pen­tru versările primariloră. Art. 15. Sub-casierii de arondismen­­te și perceptorii fiscali, predau la ca­sierulă generală comptniile urmatore: 1) Comptă mensuală, care va con­ține constatările, împlinirile efectuate ■ In lunele precedente, cele operate In­­­­ luna curentă și versările făcute. Predarea acestui comptă se va face în cinci 4 de celă multă dupe finele linei. 2) Comptă trimestrială, la 4&ce 4 de dupe finele trimistrului, care se presin­­­te situațiunea casierului și a fondu­­­­rilor­. Art. 16. Casierulă generală este da­­­­toră a verifica și a respunde percep­torului, pi sub-casierului, asupra cod­­turilorű citate in acestă precede d ® celă multă în dece zile tip Ia prin­ griji­rea loră. W Art. 17. Tóte registrele primarilor HH sub-casierilor­ și perceptoriloră, prenumerate și șnuruite sub sigili ® ministeriului Financeloră; ele se trimit ® împreună cu imprimatele de cari aă , trebuință pe comptată agenților­ citați mai susă. Inspecțiune. Art. 18. Sub-casierii de arondis­­­­mente sunt­ obligați a inspecta de doue­­ ori celă puțină, în fie-care trimestru 1 serviciul­ de percepțiune din comunele 1 arondismentului loră, spre a se încre­­dința de situațiunea impliniriloră și de l­a­ținerea comptabilităției, și spre­­ măsurî de îndreptare potrivită legiloră, fiindă și responsabili pentru puterile ce ară încerca comunele prin­ abaterile ce să ară comite. X Art. 19. Casierii generali facă ace­iași inspecțiune sub-casierilor­ de a­­rondismente și perceptorilor­ fiscali, odată pe lână celă puțină ; îi vegează dacă sub-casierii inspectezá la rundală fată comunele rurale și tărgușdrele. CAPITULU VI. Disposițiuni generale. Art. 20. Agenții administrativi și po­lițienesc­ în generală, suntă obligați a da implinitorilor­ și agenților­ de ur­mărire, totă concursulă legală de care voră avea trebuință în îndeplinirea și însărcinăriloră loră. Art. 21. Sub-cassierii de arondis­­mente au dreptură la­ră gardă armată pentru paza în îndeplinirea serviciului de trezorerie. Art. 22. Dupe nouă luni de la sfîr­­șitulu trimestrului, tóte rămășițele ne­justificate din contribuțiunele directe, arenzi de moșii și embaticuri prevăzute prin roluri și sfaturi, răvnâind lu­sar­ji^ cina sub-casieriloră, perceptorilori­tei primarilor­, vis-a-vis de casierii o­nerali^ iară vis-a-vis de stată priv«^W în sarcina casieriloră generali, care se­­ substitue în drepturile statului cătră con­­­­tribuabili sau debitori. I Art. 23. Agenții de percepere cari V ară împlini vre­oă dare fiscală autori­­i sață de lege fără a libera pentru suma I primită gustanță sau recipRă din regis­­­­trulă cu matcă, vor­ fi distituiți și 90. 1 puși la plata aceloră sume ca precen­­­­tele legiuite fără dreptă de rețineri, dându-se și în judecată spre ași lua­­ penalitatea legiuită. Art. 24. Sub-casierii și perceptorii care nu voră preda compturile foră men­suale și trimestriale la terminile ficsate, sau cari­ n’ară ținea comptabilitatea lor . In bună regulă, se voră amenda, pen* 1­tru fie­ care dată ,cândă se voră dovedi f abătuți cu 1/4«din*r,emisele cuvenite­loru pe luna precedentă/ Art. 25. Agenții fiscali cari s’ar do­­­­vedi că au ținută asupra lor, și n’au vărsată, la terminele prescrise, sumele încasate, vom­ fi amendați cu perderea reținerilor­ cuvenite la acele sume, și 1 vor trebui a le restitui împreună cu­­ procentele legiuite, afară de împodecă­­rile de forță majoră justificare în regulă.^ Art. 26. De la punerea în aplicațiu­­ne a legii de față, agenții fiscali voră , primi, pentru rămășițele ce voră îm­plini din anii trecuți pînă la Ianuariu 1867, în doui­a remisă prevătiută prin acesta lege. Ministru Financil­r­ P. Mavrogeni. Disposițiuni transitorii. Domnule redactorei In privința neregularităței prim­­irei faru­lui d-v. de către d-r. Burchi, despre care irateva reclama d-v. di 21 — 12, am oaóre a ve comunica pe lângă acesta ca resustitu alű cercetárilorű făcute, referatulu No. 133 alü d-luî șefa alți stații Piatra, din care­­e pu­teți încredința că neregularitătea nu e pro­venită din partea poștei. Director genera­lü. Nenici. COPIE. de pe referatur­ șefului stației Pitra Nr. 183 către direcțiunea telegrafeloruși Pot­­teloră , din 1866, 31 Decern­ie. La Nr. 9378, facê ndü menuită sâ o­cetare­­­ară țări­loru d-lui Burchi, cumu că r r prii- J

Next