Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)
1867-01-01
sucedo magiariloru a duce represerntația la Pesta, — acestei sucesii încă n-ar ave durabilitate, caei în facia omnipotenței desvoltăreî timpului va căuta se frângă uă sistemă, uă ficțiune ce părtinesce uă minoritate. Căndu se incorda matere feudalismulu, atunci începu a se frânge. Când i se încorda mai tare absolutismulu, atunci reapmi libertatea în Europa. Progresulü umană în lunga lui carieră nu e de cată ut iiștiință către adeverși dreptate. Românii Transilvaniei vor progrescătre dreptate, în facia căreia ficțiunile încordate caută se se descorde, că de nu apoi se rampă. (Albina) LUCRĂRI PUBLICE. Prin decrete cu data 28 Decembre curentă, d. Constantină Toncovicanu, conductorul de clasa 1, în serviciul comunei Bucuresci, este înaintată la gradul de ingineră ordinară clasei 3, cu retribuțiunea fixată pentru acesta gradă, care i se va respunde din fondurile comunei. D. conductoră de clasea 1 Marcovan, este și romane distituită, fiind dată judecății pentru abateri de la datoriile postului său. D. Recht, este numită conductoră de clasea 1 de punți și șosele, în locul d-lui Marcovan, cu retribațiunea fixată pentru acestă gradă. ROMANULUI IANUARIE. PROGRAMA primiriloră la Paiață în ziua de anulă nou 1861. Măria Sea Domnitorului cu casa sea civilă și militară va asista, la orele 10 kg la oficiala divină ce se va celebra fa sta Mitropolie. La intercerea de la biserică, Măria Sea Domnitorulu va primi în apartamentele sale particulare felicitațiunile casei sale civile și militare și la orele 12, acele ale d-sor miniștri. La 1 oră, Măria Sea va priimi în sala tronului felicitațiunile deosebitelor corpuri și autorități publice ale țerei, în ordinulu urmatoru: . Inaltulu cleru alü religiunei dominante; Clerulü celor si-l-alte religiuni; Senatulu;Adunarea legiuitóre; Curtea de casațiune; * Curtea de compturi; Curtea de apelă din Bucuresci și tribunalulu de Ilfovă.. . Ministerulu dk interne : Administrația centrală; • Cancelaria consiliului miniștrilor; Administrația telegrafo-poștală, Serviciură sanitară și corpulă medicală , Administrația inchisorilor; Prefectura de poliție a capitalei; Prefectura districtului Ilfovă; Consiliul generală și comitetul permanentă ală districtului Ilfovă;7 . Primarulă și consiliul comunei Bucuresci, împreună cu corpulă comercială și notabilii suburbiiloră; Guarda națională; Ministerulu justiției. Administrația centrală. MINISTERULU TREBILORU STRĂINE ȘI DE STATU : Administrația centrală. Ministerulu financeloru : Administrația centrală cu direcțiile iei; Administrația casei de deposite și consemnațiuni; Comitetul de licuidație. Ministerulu culteloru și instrucțiunei publice : Administrația centrală; Consiliulă superioră ală instrucțiunei publice și corpulă profesorală cu pictorul ă și decanii de facultăți în capă; Direcția generală a archivelor Statului. Ministerulu lucrariloru publice : Administrația centrală; Corpulă tehnică: La orele 2,g va fi primită: Ministerulu de resbelu : Administrația centrală; Statulă majoră generală. Corpul ofițerilor de tote armele. La orele 3, Măria Sea va primi în salonulă verde pe d-nii representanți ai puterilor străine. .. Personele private de orice categorie, se voră sscrie oficierulă deturna de la orele 12 pînă , orele (Monitoriulă.) VAZ_____ _ Proiecte presintate Adunării. ESPUNERE RE MOTIVE. V Domniloră deputați. Pentru căteva servicii publice ale ,fiind alocate sume suficiente în budgetele aniloru 1864 și 1865 și 1866. Asemenea și căteva alte trebuințe publice, nefiindă delocu prevedute în acele budgete, spre susținea și întîmpinarea lori), ministeriile respective basate pe art. 25 și 29 din legea comp Itabilităței generale, și prin îndeplinirea formeloră acolo prescrise, au trei bunuții se recurgă la deschiderea de credite suplimentarii și extra ordinarii. Suma totală la care se ridică ereiditele în cestiune, deschise în susü a i retatele esersiții, este de lei 2,970,762 i 16 p. * 12 * * * * * * 9/3 din care lei 130,000 pentru i esersiciulu 1864 și lei 292,000 pentru esersiciula 1865, au remasü netrecute în proiectele de legi ce s’au preseni tatii onor. Adunări pentru acei ani, iar i Iei 2,548,762 16 p. % pentru eserviciulü 1866. Pentru legitimarea darii a acestoră credite, sub-scrisulu vine a supune domniiloră vóstre alaturatulu aci proiectă de lege precum și actele relative, adăogândă a vă informa că economiile ce au lăsată alocațiunele budgetarii pe acele esersicii, vom compensa suma creditelor deschise. Minist. Financ. P. Mavrogeni. PROIECTU DE LEGE. TITLULU I. Creditele supliment, pentru esercițiulă 1864:. Art. 1. Se acordă asupra esercițiului 1864, ministeriului de finance una credită suplimentariă de lei 130.000. Distincțiunea acestui credită se indică în tabloulă aci anexatei snbă litera A. TITLULU II. Credite suplimentarii și extra ordinare pe esercițiul 1865. Art. 2. Se acordă asupra esercițiului 1865, credite suplimentarii și extraordina în sumă de lei 292.000 în to. 0 Acesta cifră se subi împarte între deosebitele ministere conformă tabloului litera B. HCS AîîvîZăliri ale lui A<L><Áe Suplimentă Extraord. Lei. : ___________ 10.000 — Pe sema minist. justiției. 200.000 — — Financeloră. 82.000 „ — — lucr. publice 292.000 Totalul I. TITLUL III. Credite suplimentarii și extraordinare pentru esercițiulă 1866 »»Art. 3. Se acordă asupra «sercițiului 1866 credite suplimentarii și extraordinare în sumă de lei 2,548,762 . 2/3 în totală. Acesta cifră se subă împarte între deosebitele ministere conformă tabloului aci anexată adică : Suplimentă Extraord. Lei par. Lei. par. 17,000 — Pe sema Minist. Interne. 599,089 — 803,020 —--------Finance. 620,000 — 51,686 —----------Resbelă. — — 30,000 ------------Culte. — — 960,000 —----------Externe. — — 13,966 26 2/3 presid. consiliulă Miniștrilor. : 1,219,089 — 1,329,672 16 % Art. 4. Creditele acordate mai sus și suplimentarii și extraordinarii, ridicăndu-se la cifra de lei 2,970,762 ®/3 In totală însă : Lei. par. 130.000 — Pentru exercițială 1864. 292.000 — — — 1865. 2,548,762 162/s — — 1866. Se vor considera ca făcându-se parte din budgetele anilor citați și întrebuințarea loră se va justifica uădată cu încheierea definitivă a aceloră reservicii. Ministru financeloră, P. Mavrogeni.1 . PROIECTU DE LEGE. pentru organisarea serviciului de percepere și centralisarea veniturilor din contribuțiuni directe, domenii și rescumperarea clăcii CAPITOLULUI. Perceperea. 9 Art. 1. In comunele rurale, târguri și tărgușire veniturile din: Contribuțiuni directe, * Deciziî adiționale,, Embaticuri și Darea pentru clacă și dijmă. Se împlinescu și se urmărescu de către primarul, cu concursul secretariului consiliului comunală. • Comuna este solidară și respundetóre de faptele primarului în acastă materie. Art. 2. Veniturile din arenei de moșii, păduri, clădiri și poturi, se împlinescu de către luptă-casierii de arondismente, cari vor fi fi determinate după cătimea veniturilor. Art. 3. Contribuțiunile directe, 4e_ cirnele adiționale, chiriile și embaticurile proprietăților statului de prin orașe se împlinescă de către perceptorii speciali asoijați pe despărțiri. Venitulă pentru formarea unui arondisementă financiară, va fi până la suma de ună milionă lei pe ană. Luptă-casierii și perceptorii sunt puși luptă ordinile imediate și luptă respunderea casieriloră generali. CAPITOLULUII. Centralisarea fondurilor. Art. 4. Primarii varsă fondurile ce împlinescă către luptă-casierii de arondisemente, la fie-care cinci-sprezece zile. Art. 5. Luptă-casierii varsă la casierul- generală fondurile încasate de la primari, și cele împlinite de dânșii directă, la fie-care 4e ce 4^e-Art. 6. Perceptorii de orașe varsă fondurile împlinite de dânșii la casierulă generală, la finele fie căruia săptămăni. CAPITOLULUIII. Retribuțiunile agențiloriî de percepere și de centralizare. Art. 7. Primarrii comunelor rurale și luptă-casierii de arondisementă, primescu pentru compensarea cheltuelilor de percepere, 2 la sută asupra sumelor ce voră împlini din veniturile enumerate pentru fiecare la Art. 1-lă și 2-lea. • Luptă-casierii primescă pentru compensarea cheltueleloru de centraliere, priveghere, ispectrire și verificare, la #/o asupra sumeloră ce voră incasa de la primari și asupra arendelor și chiriiloru, cari fiindă trecute în debitulă loră, s’ară fi vărsată de către posesori de a dreptur ă la casierulă generală, sau la casa centrală a te sau* ' * * , , , rulul. Primarii din târguri și târgurere primescu o la sută asupra contribuțiuneloru directe, 4*c’ieloru adiționale și embaticuriloră ce voră împlini și vărsa la suptă-casierulă arondisementului. Perceptorii de orașe primescă 6 la sută asupra contribuțiuniloră directe, zecimeloru adiționale și embaticuriloră ce voră împlini și */, */o pentru chiriile și atenzile ce voră urmări sau încasa, în despărțirea loră. Art. 8. Casierii generali pentru compensarea cheltuelelor, de priveghere, inspectare, verificare și pentru responsabilitatea ce aă asupră le, primescă: Din contribuțiuni directe, zecimele adiționale, aremiî, chirii și embaticurile ce vor incasa. */4 la % asupra întâiei pătrimi din produsul anuală ală acestor venituri. ■ y, la % pentru a doua pătrime în ■ casată. 1 */2 la % pentru a treia pătrime. 12 % la % pentru a patra pătrime. 1 Casierii generali n’au dreptă la remisa asupra sumelor, despăgubire! dă 1 cei, asupra celoră-lalte venituri încasate precumă și asupra arenziloră, chiriiloră și oricari alte ce se voră vărsa la alți casieri sau la casa centrală a tesaurului. CAPITOLULU IV. . Numirea și îndatorirele supra casierilorü de arondismente și perceptoriloră. Art. 9. Luptă-casierii și perceptorii sunt agenți ai fiscului, ei se numescă și se întărescă in funcțiune, de ministerul Financeloră, după presentarea și perespunderea casieriloră generali. Acesti agenți sunt obligați la depunere de garanță hipotecară sau în c obligații, ori bonuri de ale statului că-ttre casierii generali, în valora equialentă cu 1/3 din venitulă pe ună tii £mestru. Art. 10. Prin derogațiunile art. . . t din legea curtei de compturi, luptă- î casierii și perceptorii fiscali, sunt justițiabili în privința cestiunei loră către casierulă generală ală districtului; el dă dreptulă de apelă către curtea de compturi, contra alegerilor făcute , de casierii generali. , Art. 11. Luptă-casierii și perceptorii fiscali suntă obligați a avea și întreține cu cheltuiala loră, ună biurcă statornică, așezata cată se va putea mai în centrul și arondismentului loră. Ei du dreptulă de a-și atașa și întreține cu cheltuiala loră ună adjutare pentru lucrările de cancelarie și trebuinciosul» numeră de agenți pentru urmărire. Art. 12. Adjutorele și agenții de urmărire, suntă agenți privați a’i luptăcasierilor și perceptoriloră; cu tote astea, numirea loră este subordonată prealabilei încuviințări a casierului generală. Acești agenți nu vor avea dreptul ă la pensiune, și prin urmare nu suntă supuși la reținerile prevezute de legea pensiuniloră. CAPÎT. V. Comptabilitate și Controlu. Art. 13. Primarii și perceptorii fiscali, țină urmatórele registre de comptabilitate : a) . Registru cu matcă de chitanțele ce urmeza a libera contribuabililoră cu rubrica specială pe matcă pentru înlesnirea adiționărei sumeloră împlinite din diferite dări pe fiecare 4*b) . Registra recapitulativă care se presinte pe partea stăngă totalulă venituriloră ce aă a împlini și pe trimesda«« natHPn și împlinirile efectuate pe fiecare zi, iar în partea drepta versările făcute la sub-casierulă respectivă sau la casierulă generală, asemenea pe natura veniturilor, având și o colona specială pentru remisele cuvenite. Casierulă generală, sau sub -casierul la care se face versarea, după ce verifică marcele dhitanțelor, cu registrulă recapitulativă, și așiază situația perceptorelui, sub scrie acestă registru, însemnăndu și numerulu recipisei liberate pentru priimirea banilor. Art. 14. Sub-casierii de arondismente suntă datori a ținea registrele urmatóre: a) . Jurnală de casă pentru înscrierea dupe ordinea efectuărei a tuturora operațiunilor de primiri și versări, așezăndu-se balanță pe fiecare 4. Operațiunile ce vor face ca perceptori, se vor înscrie în acestă jurnală la închiderea ședinței într-ună singură condeiă. b) . Registru de partidi, identică în forma și încheerea lui cu registrurea capitulativă ală primariloră. c) . Registru pentru așezarea debitului soră și înscrierea în partite a împlinirilor ce facă directă. d) . Registru cu matcă de recipise pentru încasările ce voră opera și pentru versările primariloră. Art. 15. Sub-casierii de arondismente și perceptorii fiscali, predau la casierulă generală comptniile urmatore: 1) Comptă mensuală, care va conține constatările, împlinirile efectuate ■ In lunele precedente, cele operate In luna curentă și versările făcute. Predarea acestui comptă se va face în cinci 4 de celă multă dupe finele linei. 2) Comptă trimestrială, la 4&ce 4 de dupe finele trimistrului, care se presinte situațiunea casierului și a fondurilor. Art. 16. Casierulă generală este datoră a verifica și a respunde perceptorului, pi sub-casierului, asupra codturilorű citate in acestă precede d ® celă multă în dece zile tip Ia prin grijirea loră. W Art. 17. Tóte registrele primarilor HH sub-casierilor și perceptoriloră, prenumerate și șnuruite sub sigili ® ministeriului Financeloră; ele se trimit ® împreună cu imprimatele de cari aă , trebuință pe comptată agenților citați mai susă. Inspecțiune. Art. 18. Sub-casierii de arondismente sunt obligați a inspecta de doue ori celă puțină, în fie-care trimestru 1 serviciul de percepțiune din comunele 1 arondismentului loră, spre a se încredința de situațiunea impliniriloră și de laținerea comptabilităției, și spre măsurî de îndreptare potrivită legiloră, fiindă și responsabili pentru puterile ce ară încerca comunele prin abaterile ce să ară comite. X Art. 19. Casierii generali facă aceiași inspecțiune sub-casierilor de arondismente și perceptorilor fiscali, odată pe lână celă puțină ; îi vegează dacă sub-casierii inspectezá la rundală fată comunele rurale și tărgușdrele. CAPITULU VI. Disposițiuni generale. Art. 20. Agenții administrativi și polițienesc în generală, suntă obligați a da implinitorilor și agenților de urmărire, totă concursulă legală de care voră avea trebuință în îndeplinirea și însărcinăriloră loră. Art. 21. Sub-cassierii de arondismente au dreptură lară gardă armată pentru paza în îndeplinirea serviciului de trezorerie. Art. 22. Dupe nouă luni de la sfîrșitulu trimestrului, tóte rămășițele nejustificate din contribuțiunele directe, arenzi de moșii și embaticuri prevăzute prin roluri și sfaturi, răvnâind lusarji^ cina sub-casieriloră, perceptoriloritei primarilor, vis-a-vis de casierii onerali^ iară vis-a-vis de stată priv«^W în sarcina casieriloră generali, care se substitue în drepturile statului cătră contribuabili sau debitori. I Art. 23. Agenții de percepere cari V ară împlini vreoă dare fiscală autorii sață de lege fără a libera pentru suma I primită gustanță sau recipRă din registrulă cu matcă, vor fi distituiți și 90. 1 puși la plata aceloră sume ca precentele legiuite fără dreptă de rețineri, dându-se și în judecată spre ași lua penalitatea legiuită. Art. 24. Sub-casierii și perceptorii care nu voră preda compturile foră mensuale și trimestriale la terminile ficsate, sau cari n’ară ținea comptabilitatea lor . In bună regulă, se voră amenda, pen* 1tru fie care dată ,cândă se voră dovedi f abătuți cu 1/4«din*r,emisele cuveniteloru pe luna precedentă/ Art. 25. Agenții fiscali cari s’ar dovedi că au ținută asupra lor, și n’au vărsată, la terminele prescrise, sumele încasate, vom fi amendați cu perderea reținerilor cuvenite la acele sume, și 1 vor trebui a le restitui împreună cu procentele legiuite, afară de împodecările de forță majoră justificare în regulă.^ Art. 26. De la punerea în aplicațiune a legii de față, agenții fiscali voră , primi, pentru rămășițele ce voră împlini din anii trecuți pînă la Ianuariu 1867, în douia remisă prevătiută prin acesta lege. Ministru Financilr P. Mavrogeni. Disposițiuni transitorii. Domnule redactorei In privința neregularităței primirei farului d-v. de către d-r. Burchi, despre care irateva reclama d-v. di 21 — 12, am oaóre a ve comunica pe lângă acesta ca resustitu alű cercetárilorű făcute, referatulu No. 133 alü d-luî șefa alți stații Piatra, din caree puteți încredința că neregularitătea nu e provenită din partea poștei. Director generalü. Nenici. COPIE. de pe referatur șefului stației Pitra Nr. 183 către direcțiunea telegrafeloruși Potteloră , din 1866, 31 Decernie. La Nr. 9378, facê ndü menuită sâ ocetareară țăriloru d-lui Burchi, cumu că r r prii- J