Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)
1867-01-15
ANULU ALU UN-SPRE RECELE ADMINISTRAȚIUNE 4, PA8AGACTLU ROMANI NO. 1. — REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI No. 20. VOIESCESI 72Î PUT CAp. Dist. Pe an«...............t........lei 128 — 15? Pe șase luni................. » 64 —»76 Pe trei luni.................. » 32 — 38 Pe aă lună............. » 11 — — Unii eseraplärö 24 par. Pentru Parisii pe trimestru tr. 20 Pentru Austria...............fior. 10 v. Articlele trimise și neemihlicate se voru arde. — Redactorii respundetoră Buscuiii Canula. . țr | f •? -• * î -T ;b .<.T‘. v. $r j * *-f t SERVITIU TELEGRAFICA ALU ROMAlIIMII. CARLSRUHE, 25 Ianuarie. — Plenipotențiarii celoru patru State meridionali ale Germaniei se voru întruni în Conferință la Stuttgart în 3 Fevruarie pentru a oțărî basele organisațiunea militariă omogene. PARIS, 25 Ianuarie.- Memorialulă diplomaticii Zice: Ambasadori straordinari Eleni ceru încorporațiunea Candiei, a Cycladelor și a unei părți din Thessalia la Grecia. DUMINECX 15 IANUARIE 18«7. LUMÎNEZĂ-TE ȘI VEI FI Abonamentele In Bucuresci, Pasagiul Romanii No. 1. — In districte la corespondirnții Jiariului și prin poștă. La Paris, la.D. Caras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. G.Ciocârlan ANUNCIURILE Linia de 30 litere.................. 1 — interpune și reclame, linia.......5, len Bucuresci 26 Colindariu Monitorele de la 5—17 Ianuarie a publicată, suptu rubrica, Ministeriulu de Interne, une anunciu ce negreșit el n’a fostu pusu suptu ochii d-lui Ministru din întru și d’acea a mulți au pututu fire, în acesta ca ’n multe, e’abusurile trecutului suntu și astă di la ordinea tfilei. Anunciulu în cestiune emană de la direcțiunea telegrafică. Ely deschide o licitațiune pentru predarea a 8,000 elemente, 2,000 piluri de aramă și 2,000 de ring. Articlulű 4 țrcet „Elementele și piturile se voru preda de intreprinzătoriu în patru rânduri; cea d’anteiű parte se va preda la oă lună dupe supscrierea contractului.“ Licitațiunea se face la 19 ianuarie, prin urmare în timpii de iernă căndă navigarea Dunării este închisă. Nu este una singura oraș care se nufla în stare a înțelege că în 30 de zile, și mai cu semărn de timpu iernă, este peste putință unui intreprinzătorin a comanda ș’a aduce acele piluri și elemente în timpu d’uă lună. Cumu dara direcțiunea telegrafelorü face, și Ministru aprobă uă condițiune ce n’o póte împlini nici uni întreprinzători și, afară numai de nu va fi ela unula din acei cimeni, cari în regimele trecutu au fostu atâta de iubiți în cătu regimele i-a pusu în stare a învinge toții feluli de elementu ? Și cându publiculu vede că se punu ș’acumu la licitațiuni condițiuni cari oprescu pe comercianți d’a concura, condițiuni ce nu se potu împlini de câtu d’unu omu care se sciă de mai’nainte că elű și numai elű va pute concura și isbuti, cumu se inplică că 11 Fevruarie a adusu uă mică schimbare de ómeni daru că sistema este totu acea-ași? Denunțiăndu acesta faptu domnului Ministru din întru, ceremu pe d’uâ parte se facă a se schimba uă condițiune atâta de peste putință a se îndeplini, éra pe d’alta se cerceteze, se descopere pe cei culpabili și celű mai puținű se-i destituie motivații. Mai întrebamű încă pe d. Ministrul din întru cumű se cumperă de direcțiunea telegrafelor, obiectele de reparațiune? Scriau că ele sunt multe și reparațiunile de se publiculu însă nu scie prin ce modu se cumperă, căci nu s’a ve^utu, acuma ca și în trecutu, nici uă licitațiune, nici uă concureța. Elenii și filelenii din Bucuresci au citito cu durere depeștele ce publica— rămânlalta-eri și prin cari s’anunțiă învingerea Crețianiloru. Acea depeșta dobândise tămiă prin cealaltă de la Atene, care anunția că au și sositu la Pireu 400 de Crețianî. Vă depeștă ulteriore ne face cunoscută ca scirile de biruință venite din Constantinopole au fostu, acuma ca totudeuna, neadeverate. Au sositu ln adeveru la Pireu, nu 400 ci 440 de indivizi tranportați de doue fregate turcesci, însoțite de doue pioscafe ale puterilor protectore. Insă acei 440 omeni erau luptătorii din Creta, învinși de otomani, ci nisce indivizi expulși de guvernul Crețiană din causa relei lor purtări. Acesta este adevérul, și prin urmare Elenii și filelenii din Bucuresci n’au pîn’acumu a deplânge nici oă învingere și potu păstra credința loru că Elenii, cându luptă pentru Patria loru Invingu, séu morți, și prin urmare, cu greu, fórte cu greu, suntu prinși de inimicii Patriei loru. Diarnele străine ne aducu pucine sorii. Ele suntu mai multe pline cu discusiuni asupra unor fapte deja cunoscute de cititorii noștri. Vindependance Belge ne spune totuși unu scomotu, ce s’a respăndit el și de care credemu că trebue se facem o mențiune în fóța nóstrá. „Nu mai este vorba, țtce acela^iariű, d’uă Conferință numai spre a regula cestiunea Orientelui, ci d’unO Congreso destinată a apropia cu acestă ocasiune, puterile europiane și a consolida pacea europiană. In adevera periclulű cestiunii ce se desbate între Turcia și tóte naționalitățile din Europa de mesă-și resăritO pe cari tunulu de la Sadova le a desceptatu, nu este numai în eventualitatea dispărerii puterii otomane de pe țărmurile Bosforului, ci mai alesu în temerea ce au tóte puterile ca nu cumű va una din ele, fiă din ambițiune, fiă prin presiunea evenimentelor, se nu fiă conduși: a voi se precipite și se esplóte catastrofa căderii imperiului turcescă, fără ca celelalte se se afle în posițiune d’a se opune.“ L'Independance așteptă sciri mai positive, spre a da credementa acestui scompto; noi, relatându-lü ne facemünă datoriă, căci totu ce s’atinge de Oriinte ne intereseză forte și este bine se cunoscemű și scomotele, și temerile ce se atribuiesc chiar a unora puteri mari, cari nu suntu nici decumu în periclu pentru esistența loru propriă; căci tóte aceste vaiete, aceste aserțiuni suntű espresiunea, de nu a unora fapte reali, celű puginü a unorü simptimente, a unora prevederi despre nesce fapte posibili. Pe căndu Ungaria protestă contra organisării militariă decretată de guvernul austriacfi, cele—1—alte poporațiuni se agită contra convocării unei Adunări straordinarie neprevedută de Constituțiune. Germanii mai ales a facű un propagantă activă ca nici una din Diete se nu trămită represintanți la acea Adunare. In fașia acestora tendințe centrifuge, guvernul a se silesce a alina resimptimantele și a face se se schimbe disposițiunile ostili politicei sele. De nu va reuși, orice unu tliariu din Viena, care trece ca organu alu d-lui de Beust, pe calea cea apucată spre a ajunge la uă soluțiune, dacă dietele îi voru refasa concursul ăloru, guvernulu pareotărîtu a face apelu la popore chiaru și a ordina alegeri directe pentru Adunarea straordinariă. In Italia, d. Ministru de Financie a espusü înaintea Camerelor starea financiară a țerei. Din acea expunere resultă că resbelul din anulă trecută a costată pe Italian] 357 milione de franci. Cu tóte reducerile posibili ce se facű în bugete, ele presintezi încă una deficita de 185 milione. Sporirea și preschimbarea unoraa din impositele esistenți, va acoperi 85 de miniilióne pe ană. Remășița de 100 milióne remăne dară de acoperită. Pentru acesta, ministrul nu voiesce împrumuturi. El va propune vîndarea unei părți a domenelor, Statului, a averilor eclesiastice. Acesta vîndare s’ar efectua în porțiuni două valore de căte 100 milióne, cari ar acoperi deficitul, în timpii de șase ani, în Prussia. Camera lucrază cu stăruință și seriositate spre a consolida resultatele evenimentelor din urmă. Provințiele anexate sunt asimilate regatului, represintanții lorű voru veni a reședi în curíndai în Adunarea naționale. Camera Prussiei, care a fost cu tóte astea în conflicte de mai bine de patru ani cu guvernul, înțelege că, în momente ca cele de fașiă, datoria sea este înainte de tote a consolida patria, și-și deplinesce astă săntă datoriă uităndă ori ce are și resimptimente. CAMERA DEPUTAȚILORU. Ședința de la 14 Ianuarie. (Urmarea dezbaterii raportului comisiunii bugetare în privința împrumutului). D. Nicolae Ionescu propune a se alătura conclusiunile comisiunii bugetarie; ar fi douile a se presinta sancțiunii Camerei împrumutură Oppenheim. Respinge conclusiunile fiindu c’atingu unü aginte, afară din usurile parlamentarie, fiindu că lasă lasă parte pe Ministru titulari« ș’atacă pe celă ad-interimu ; și fiindu că nu spună nimicii despre ce se se facă cu împrumuturu, pentru că ia banii și blamă pe cei cari au făcută împrumutură. Arată că Miniștrii erau datori a presinta Camerei spre sancțiune acelü imprumutu, chiară după legea Constituantei care l’a votată și depune următoriulă amendamentă: AMENDAMENTU. Se se înlătureze conclusiunile raportului asupra împrumutului, ori guvernulű se bine-voiască a presinta una proiectă de lege în formă pentru sancționarea legislativă a împrumutului Oppenheim. Supscrisa, N. Ionescu. D. Ileva propune una amendamentă care cade nefiindă susținută. Mai mulți deputați propună ună altă amendamentă pe care îl respinge comisiunea. Comisiunea bugetară modifica amendamentulu d-lui Ionescu și preferendu-lă propune următoarele conclusiuni: „Comisiunea conchide, că deși împrumutul Oppenheim este făcută într’ună modă neregulată, și ruinătorie pentru țară după însuși declararea guvernului, însă ca faptă îndeplinită și numai spre ferirea discreditului financiariă alăgerei, ea este nevotă a propune Adunării înscrierea in bugetul Ministerului de finance a anuității de 8,425,103 lei, parale 11. „In ce s’atinge de d. I. Bălăcianu care a contractată acestă împrumută, în facia declarațiunii făcută de d. Ministru în ședința de e.rî, că ea asupră șî totă respunderea acestui faptă. Comisiunea retrage propunerea sea, pentru darea în judecată a agintelui guvernului. „In ce s’atinge de procedura positivă de Ministeră, în acestă cestiune, adică d’a recunosce mă împrumută declarată la începută și de elă însuși ca făcută fără procură speciale, și în paguba țereî, și acesta fără a reserva apreciarea fapteloră puterii legiuitóre, căndă nu mai erau decătă 12 ^de pînă la întrunirea iei. Comisiunea recunosce că acestă modă de procedură a compromisă într’ună cupă gravă interesele financiare ale țerei. A. Preșbianu. Grig. M. Sturdza. D. Brătianu, Păclianu. A. Gheorghiu. Cogălnicianu. G. Balșiă. D. Raportare Balfiu ijlce că comisiunea a fostă acuzată și de Ministeriu și de oratorii ce au vorbită în favorea Ministeriului. Ministerium, Șlie, n’a contestată cele aretate în raportă, dară că guvernulű a ’nțelesă că legea îî dă dreptă a contracta împrumutur ă și făr’ a ave nevoia de ratificarea Camerei. zice că n’a respunsă nici la cea-a ce a aretată raportulă, adică că obligațiunile suntă de 92 de milione, era nu de 50, cumă îî da dreptă legea, și că guvernulu actuale cu art. 36 din acesta legea făcută cea-a cea făcută și fostulă guvernă cu art. 3 din Stătută, îî dă osebite interpretări. pice că d. Ministru de Financie ar jisă că tabela comisiunii este greșită; dacă d. Ministru ar fi cercetată raportulă, ar fi vejută că tabela în cestiune nu este a comisiunii ci a celoră ce aperă împrumutură, ar fi venjută că la paginea 10 comisiunea arată aceaașî cifră ce a aretată nsușî d. Ministru de Financie. D. Balșiă urmeza argumentarea sea, însă totă cu argumentele ce le a emisă în desbaterea de erî, în privința dobânieĭ adică că ea este de 15 șî uă fracțiune, fără cheltuielile de transmiterea banilor, și după cu enumera din nou têté cifrele, arată ca Ministru n’a spusă nimică asupra acestoră sume și susține cifrele arătate de co- misiune. Venindă la cele ce afișă Ministrul Financieroră in privința împrumutului Erlanger, contestă cele ifise de d. Ministru și zice că acele calcule ale domniei sale nu suntă exacte Aducândă aminte cele «zise de d. Ministru în privință că orice iscălitură valoreza după creditură ce are acela individă, o întrebă la răndulă seă: are acela omă, Statulu Romănă, căndă a contractată cu Oppenheim cu 52, că nu-I mai potă da de cătă cu 40. E că unde dacă argumentele d-lui Ministru s’arată că Ministru’ n’a negată c’atuncî căndă a iscălită cu 52, obligațiunile Stern aveau cursulă de 62. întrebă pe ministru cumă a cumpărată obligațiunile nóstre (Stern) cu 80 ș'apoî ie p’ale noului împrumută cu 52 ? și d. Balșiă $ce că unele din căușele cari aă făcută se scarlă obligațiunile rurale este că a făcută mă împrumută atătă de oneresă și n’a îndeplinită vendarea aceloră moșie ale Statului ce se otărîse prin lege, vémjare care avè de scopă a rădica fórte cursulă aceloră obligațiuni, trăgându din circulațiune uă valore de 50 de milione din acele obligațiuni. După ore cari întimpinărî ce mai face în privința celoră (jise erî de d. ministru de finance, vine la d. prim-ministru și respunde la cele jise erî adică că comisiunea a făcută uă lucrare cu scopă d’a rădica opiniunea publică în contra guvernului, c’a făcut ă rtă d’a publicată actele din dosariă, că cifrele comisiuni suntă greșite s. c. 1. zice că d. ministru n’a dovedită însă care suntă greșelele comisiunii; și că pe cătă timpu nu s’a contestată cu cifre nici unulă din calculele presintate de comisiune este constatată că se da în bușunările lui Oppenheim 16 milione, aruncate în adeveru: cumă dură comisiunea bugetariă este vinovată? Și sfarșiesce ca Camera se trimită comisiunea la pușcărie pentru ca are tată adevérulu. D. Primii ministru fjice că primeșt ea se pune chiară pe terămură de esamenă de aritmetică și este gata a lă face. Comisiunea a Șisă că guvernulű nu primesco 18 milióne ci 15 și jumotate milióne. Aei d. ministru ie sumă cu sumă din cele aretate în socotelele comisiuniî și rîtă acelea unde suntă erorile.— D. Mehedințianu, la care apelă d. ministru afirmă cele <zise în acestă panză de d. ministru și din acea socotela dovedesce că celă care a făcută socotelele dlui Balșiă nu pre era învețată în acestă ramure și că suntă și greșite, și ’ncărcate ca se exagereze dobînda După tote aceste calcule, împrumutură vine la 13, 930 o afară din amortisare, și eu amortisare 17 și 79 Oo și că primesce 17 milióne 252 mii franci. Adaoge apoi că s’afișă ună lucru forte gravă; s’a vorbit că guvernulu a avută în facă două propunere din cari una cu 2 milióne 654,566 franci azai avantagiosă; dacă,jice, guvernulu ar fi preferită pe celă mai aumpă, ar fi făcută uă greșielă. S’a respinsă mai inteiă că împrumutulă Erlanger era numai uă promisiune căndă ală lui Oppenheim de 5 milione franci versați în tesaură, ceea ce era mai bine de cătă uă simplă garanțiă Arată apoi prin cifre că împrumutul Erlanger nu era maieftină și presinta că tabelă pe care cere a se tipări în procesulă verbale in Monitorță pentru ca fiăcare se potă calcula și cunosce adeverulă. Și dup’acea tabelă dovedesce că împrumutulă Erlanger era mai împovărătoriă pentru Stată de cătăcelă actuale și că ’n adeveru că cu acelua Statulă ar fi primită numai 15 milione. Arată că greșesce de raportat o reticendă că mine guvernulu nu va găsi cu acestă prebă; dacă acțiunile împrumutului Stern nu scădeau, guvernulű ar fi contractată asta cu avantagiă; dacă Oppenheim nu va perde ca Stern acțiunile lui se voru urca ș’atuncî s’ar rădica și creditulu nostru. D. Primă ministru urmeză argumentarea p’acestă, termnă aretăndă că suntă greșite calculele comisiunei, și că nu voiesce a cerceta cumă și de ce s’aă făcută aceste calcule rătecite; d-sea termină aretăndă că guvernul nu crede că putea contracta în condițiunî mai bune. Guvernulu așteptă votulă de blamă, ce Adunarea pote da, însă guvernulu are consciința curată. Cătă pentru ce s’atinge de esplicarea dată legii, guvernulu nu crede că ea ită opria d’a contracta nici c’avea nevoia ală supune ratificării Adunării. Guvernulű a privită votul Constituantei ca uă lege positivă căci facultatea d’a trata numai n’are nevoie a fi dată de Adunare. Pentrufi calculele ce a adusă d-sea, primesce se fiă supuse la omenii competing din orice țară, sigură că sunt ă exacte Primindă votulă de blamă, va apela la cei ce scră a face calcule; pentru țară va apela la oamenii onești, și respinge orice bănuială Rogă pe Adunarea a nu mai face în viitorii legi cari se delocă la interpretări, căci nu va găsi nici ună Ministru care se nu fiă dusă în greșeli de acea elasticitate a legii. D. ministru crede că calculele d-lui Balștă au fostă făcute d’ună banchiăriă care regretă că nu mai póte specula mandatele și bonurile cu camătă. Guvernulu francesé a dată împrumutului romănă cota la Bursă, și trebue se mulțămimă acelui guvernă d’acestă noue dovadă de solicitudine. Banchiăriulă cea calculată pentru d. Balștă a făcută uă speculațiune de bursă, și spre dovadă d ministru dă uă depeșiă din Paris, care spune că conclusiunile raportului s’aă depeșiată la tote siariele din Francia și Englitera și carielenă adusă discredită asupra fondurilor ă țereî. Deci banchierulă d-luî Balștă póte fi interesată, póte c’are a emite altă împrumută, și nu voia se se emită ală nostru la Paris, d’acea a făcută asemeni calcule, și s’a trămi să depește de natura celei aretate, altele asemeni în «trăinetate. D. M. Costache, analizândă propunerile d-lui Ionescu și comisiunii, arată că d. Ionescu propune înlăturarea conclusiuniloră comisiunii și îndatorază pe guvernă a cere prin să lege sancțiunea împrumutului; comisiunea propune mai francă cestiunea Ministeriale, declarăndă că guvernulă a compromisă creditulu. Propunerea d-lui Ionescu este amânarea oricăriî otăriri, pentru ca budgetele se se voteze luptă ministerialu actuale. Propunerea comisiunii pune cestiunea ministeriale. D. M. Costache cercetăndă dacă s’a violată legea de către guvernă, susține că nu legea autorisă împrumutură cu 140/g dobîndă, ce autorisă contractarea fără a supune împrumutură la ratificarea Adunării. D-luî cităză desbaterile constituanta cu ocasiunea legi în cestiune, amendamentul dluî Iatropola prin care s’a introdusă în lege articlu 36 privitorii la contractarea împrumutului; cuvintele D-luî Botărescu și d-luî Blaremberg cari cereau să lege care Se determine condițiunile împrumutului; cuvintele Ministrului de financie d’atmcî care afică că nu era timp de trătare, ci trebuiă se s’autorizeze Ministeriulü a contracta împrumutulă ș’apoi a cere bili de indemnitate; căci a trata în modă provisoriă și a supune resultatulă Camerei, ar fi a amâna lucrură la calendele grece. S’a închisă disensiunea și s’a votată articlula legi, care ,autoriza pe guvernă a trata pentru realisarea împrumutului. D. Iepurianu vede în aceste tote, dovada autoritării d’a contracta, și crede că Adunarea n’a admisă cererea Ministrului d’atunci pentr’ună bilă de indemnitate. Pentru ce privesce condițiunile, D. M. Costache crede că raportul n’a pusă în posițiune pe Cameră a se convinge dacă Ministerial a trecută peste 14 la suta. D. Raportare va spusă că calculele nu suntă făcută de d-lum, ci d’ună omă care sere logaritme ; d-sea nu s’a adresatu nici la Curtea de Corupturî, nici la profesorii noștri de matematice, ci la ună necunoscută. P’asemini date, d. M. Costache nu admite că se póte da votă de blamă guvernului. D-sea relevază apoi oă contrazicere în raportă. Ună împrumută făcută cu emisiune de 62 și 7 la sută nu seăcie nici la 12 la sută, deci nu se putea acusa guvernulu că n’a ajunsă nesperată la acestă emisiune, căndă era autorizată a da pînă la 14 la sută. D. M. Costache arată principlele cari regescă capitalurile. Ele sunt fórte caprițiase, sunt atîte anomalie, încâtă nu se potă cunosce positive legile lui. Ele nu considera Stated dupe mărime sau micime. Sfaturi mari împrumută adese cu dobenii grelei Capitalele nu urmază biruința. Sfaturi cari n’au câștigată ci aă perdut parte din autonomia lor, ca Saxsopia, cea împrumutată cu 4 la sută. America asemine: Biruințele nu-să înrîurescă de locu. De asemine ni-lu înrîurescă proprietățile ce are ună Stată- Engliz tera n’are proprietăți fără noi și creditului ei este forte mare. D-sea esteza ca dovadă rented englesî, francesi și italiane, și arată că capitalipcii caută se scră dacă bugetele Statului sunt regulate, dacă o controlă, publicitatea pentru manipularea banilor, etc. Deci capitalul o înrîuresce asupra deprinderilor constituționale. D. M. Costache declară că este nenorocire a recurge la capitaluri străine, și căndă recurgi la ele, capitaliștii te întrebă de ce nu te împrumuți în țară și alergi la străini? S’ar fi aflată că guvernul nostru s’află suptă apelarea unei datorii flotante de 75,000,000, adică cea mai mai mare monstruositate, una impositü din cele mai onorase pusti asupra țerei. Mandatele în suferință era jefurile. Întreținerea armatei, a arestanților, angajamente pentru întrținerea Statului, a societății, întreprinzători ce-șî depliniseră obligațiunile și dreptu bani primiau bonuri de tesaurü. Era bonuri pentru bani depuși la Slatü, adică că datoriă din cele mai sacre, ce trebuia plătită, spre a nu se compromite Statulu. Constituantea a cautat a mijloce scese din situațiunea cea grea, d. Brătianu a propusu atunci cu paguba popolaritățiî sele, hărtia-monetă. D. M. Costache însuși și cu mulți deputați a propusu se se de ca împrumută, banii bonuriloru rurali, acelea erau mi<i’16 ce revoluționarie ci se reclama situațiunea. Astăzi nu este altü mi’locu de cătu prin împrumutulu cu care s’a făcută. Avantagjele lui sunt enorme. De la versarea a 13 milióne în piatra, creditula a începută a învina, tóte efectele Statului au crescută în valore, mandatele, bonurile nu se mai scumptază că 30 și 40 00. d. M. Costache, ea se nu struncine creditulă Statului, susține împrumutură. Se nu mai facemă împrumuturi, se scădemă cheltuelile se licidămă trecutulă. Numai astfelă voră reînflori financiere, s’ar rădica creditulă. Propunerile făcute de comisiune sunt nenorocite, căci de le vomă primi, capitalurile se vor retrage. Comisiunea budgetară priimeșce banii, pentru că o se aibă nevoiă ministeriulu viitoriă, lăsămă respunderea asupra ministeriului actuale, dară primimă banii luațî de dînsulă. D. M. Costache este contra resturnării ministerielor, căci acesta struncina creditulă, aduce anarhiă, deci cere înlăturarea propuneriloră comisiunii. D. Petre Grădiștianu începe prin a spune că de respectă pentru Adunare a considerat broșiura comisiunii ca ună raportă, căci n’a scrută c’acei onorabili membrii ai comisiunii facă, cumă s’a <jisă, libere. Arată că însuși d. Bălăcianu a recunoscută, prin depeșia sea de la Octombre că n’avea mandata a închiria uă împrumută, însă a făcută uă gestiune de afacere, a contractată uă împrumută pe respunderea sea. Guvernul a recunoscută lucrarea bună, prin urmare nu mai putemă cere conta de cătă ministeriului responsabile. Dară, putemă cere contă guvernului pentru acestă împrumută? D. M. Costachi ,Ilienu, basăndu-se pe art. din lege, îî dă voie a face împrumută, aeceadă că cuvéntul a trata este a contracta, fără se mai vie în faca Adunării se ceru nici chiară uă bilă de indemnitate. Domnia dea combate acesta interpretare. Dacă Constituanta ar fi ’nțelesă asta, atunci Constituanta ar fi abdicată la drepturile sale de Adunare controlatorie și pentru