Romanulu, februarie 1867 (Anul 11)
1867-02-25
ANULU ALU UNSPRE PECETE VOIESCE ȘI VEI PUTE Cap. Dist. Pe and............................. lei 128 — 152 Pe șase luni....... » 64— 76 Pe trei luni.........H 32 — 38 Pe uâ lună.i.................. >> 11 — — Una exemplară 24 par. Pentru Parisü pe trimestru nr. 2Q Pentru Austria..................fior. 10 v. a. Articlele trimise și nepubiicate âe vor fi arde. — Redactorii respundetorâ Eugenia Carada. ÎAVBATA 25 ImOABID 1857 ----------— a------------II. ,| t I],-----------------------»■lii—liii I ii LEÎIXNERA TE ȘÎ VEÎ WÎ Abonamentele în Bucuresci Pasagiu la Românii No. 1. — In districte la corespondinții pariului și prin poșta. La Paris la 1. Caras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. C. Ciocărlin. IOSClulLț Linia de 30 litere......................1îcă. Inserțitml și reclame, linia.......5 ATENEULII ROMANI. Sâmbătă 25 Fevruarie 8 ore sera (în locă de Duminică 26 Fevruarie) lectura d-lui V. A. Urechi« Cumu e caca »si» e și femeia; cumu suntu casele asta e națiunea. Cumu e palatulu Camereloru asta este libertatea, dreptatea etc. — spunemi unde sledl si-tl voiu spune cine ești. Ateneulă face prin acesta și pentru Joi și pentru Sâmbătă Invitarea sea respectuasa. DEPEȘTE TELEGRAFICE. (Serviciulu privată ală Monitorului). CONSTANTINOPOLE. 6.— Sultanulă a învitatü, prin marele vizirii, pe principele Mihail al Serbiei, de a veni în persooala Constantinople, pentru a resolva neînțelegerile. Se speră că puterile vor fi stărui pentru a decide pe principele Mihail la demarșe prevenente. AUMENTNTEA’fTU’TISA, PASLAGIULU ROMANUI No. 1- RED ACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI No. 20 Bucuresci 2SA L' Adunarea, io lipsă de miniștrii neputânde ține ședință, a trebuită ca deputații se trecu în secțiuni. Dupe informările ce putură mă lua em numai pe la 4 ore D. Ștefan Golescu a avută onorea a fi însărcinată de Măria Sea spre a compune noulă ministeriă. Era dară peste putință a avea 7*ună ministeriă, măi cu semn intr’uă situațiune arătă de grea din tóte ponturile de privire ca cea a în care ne aflămă azi. Dupe ce nu prea suntb mulți acei cari se voiască se lupte contra atătară greutăți este apoi de neaperată trebuință ca nouii miniștrii, mai nainte d’a compune ministerială se se ’nțoiagă între dînșii în privința cestiuniloră celoră mai însemnate financiarie și politice , ș’acesta înțelegere precurnd și programa generale a ministeriuluî cere neaperată cele mai puțină 24 de ore. Acesta presupune că că este causa că nu s’a putută ancă anuncia oficiale compunerea noului ministeriă și, judecăndd dupe gravitatea situațiunii, nu scimă dacă Monitorulă va putea mâne se ne spue ceva positilă Și pănân’ajungemă e cunosce resultatulă definitivă preocuparea generale se ’nțelege cu erta în tóte părțile formarea ministerului. In fiecare casă și în fiecare locă publică notarămă de ori pînâ ar fi felurite combinări și se înțelege felurite aprobări și desaprobări.Nu vom arăta aci osebitele nume ce s’aă pusă pe tapetă căci ar fi cu totulă de prisosă: ceva însă despre care vomă vorbi este prezicerea ce se face că noulă Ministeriu nu va putea dăinui de câtă doue trei octe. Nu va dăinui, Zice unii, căci între stingă și centru n’a fostă de cătă uă coalițiune spre a resturna Ministeriului și care, prin urmare, ca tóte coalițiunile, îndată ce și-a ’mplinită scopulă pentru care a fostű făcută se disolve Acastă aserțiune avemă și dreptulă și datoria se facemă cunoscută c’o pre demă pe deplină rătăcită și éea pentru ce . Deputații ce ’n anulă acestua saă numită, nu scimd de cine și comă, Centru, nu suntă în nici ună modă din stofa de care se compune uă centru. Se scie de toți că cei cari compună centru Camenilor, sunt ei, burtoșii, cumă se numescă în unele țere, adică: nisce omeni cari n’au în adevera credințe politice bine definite; nisce omeni cărora lemene se lupte și cari ascultă cele ce se ducă, și dupe înspirațiunea momentului, trecu căndă cu drepta, căndă cu stânga și mai desă cu guvernul. Acei cari se dă ani la noi în centru n’aă burtă, în nici ună modă, fisiresce suntă toți slabi cărligă și moralicesce nu numai că nu suntă leneși la luptă, dară ăncă suntă dintre cei cari au luptată ani întregi și cu cea mai mare agerime Mai scurtă și mai deslușită, cei cari se dă acumă in centru suntă mai toți membrii stângei Adunării, membrii partitei democratice și liberale din țară, cari aă luptată mai totă deuna cu stănga și cari chiar căndă s’aă despărțită divisiunea totă a provenită din osebirea mijlocelure, a căii pe care trebuie se mergá pre nus aspirațiunilor ă. întrunirea clară, sau mai dreptă re’ntrunirea centrului cu stănga, sau a stângei cu centru nu este, nu póte fi uă coalițiune ci simplu și pură re ’ntălnirea credincioșilor în vechiul ă lorii templu. Ca se liniscimă și mai bine pe cei cari se temă see speră că centrală se va despărți îndată de stănga se le facemă cunoscută că tocmai fiindă c’a fostă numai un divisiune în căi și mijloce între membre imioritate și din Cameră și din irii partitei liberale, stânga și centru re’ntrunindu-se au făcut îndată programa partitei liberale, a desbântu-o, a votatu-o, și peste două trei zile se va și publica ca astüfelu se se curme tóte bănuiile și presupunerile istofele fiindu deja curau stănga și centru reîntrunire, și avânddune ministerig alu lord care va pune în ucrare programa partitei liberale programă conformă în tote cu constituiunea cum zicem se pute bănui că se vor despărți îndată ș’o fracțiune se va înruni cu drepta spre a resturna ministeriul lord ș’a da puterea miniseriului părței drepte? Cătd despre noi de ebiarămu că nu înțelegemu asemeneabsurde presupuneri și încă că credetnd că n’avemd de cătd a areta asurditatea lord spre a le risipi îndată. Daru, Zice alții, drepta, oe veți face cu drepta căci ea va debiara îndată, sad la cea d’ântei ocasiune, că n’are încredere în ministeriuld celu nou. Sciind în adeverd că drepta a mai dato und void de ne’ncredere ministeriului Ștefan Golescu pentru că nu a presentatd bugetele în 6 Z*le Ș* fiindu că, pe căndd în Iași și’n București era câte und ministerid, n’a făcutu celu d’aci ca Comisiunea Centrale se voteze să lege precare în privința proprietății și s’o aducă ministeriulu în desbaterea Camerei. De ce dardea se nu facă acumd cea a ce a făcutd ș’altă dată? E ca de ce. I. Fiindcă drepta acuma n’are de cătd vre 40 voturi din 115 ce suntd în Adunare. II. FiindQ că drepta cea bătrână s’amn puțin at fi tare și drepta cea jună iubesce cătd se iubescu libertățile ca și stânga, acesta cel pucinu este sperancia nóstra ș’am putea Zice credința nostra. III. Fiinducă chiar drepta cea betrînă dup’atătea suferințe, pagube și umilințe și individuale și generale trebue și dănsa se fi mai învețatd ceva, și prin urmare drepta, nici va voi nici va putea se dea unoi vote de blamd unui Ministeril numai fiindu că este din stănga. Nu. Ghiaru de va voi se la restórne ea va ascepta se-lu prindă in fapte rele, în greșiale și apoi se-ld daa josd, și se-lu dea astd-feld încăto se nu mai potă reveni, ceid pucind pentru multd timpd. Și căndd ministeriuld va face red sed se va areta necapabile drepta spie bine eă atunci va avea cu dănsană manațiune și prin urmare zicerad că ea va ascepta cu înțelepciune și mare pa* ciințâ aceld momento, îl va ascepta cu atâta mai mare răbdare cu cătd situațiunea fiindu acumd atătu de grea este în interesul d sei a lăsa funde în nomoluld greutăților, se s’aprot tivnicii sei — acei adică pe care-i numesce protivnici — ș’apoi se revie dânsa la putere spre a face binele. Din tóte dard aceste pocturi de privire stăruimu a crede că Ministeriuld Stefan Golescu va ’ntimpina din partea Camerei nici uă opunere în calea sea în sesiunea acesta. Dacă insă ne ’nșfălămd, atunci . . . .atunci arătă mai bine, se vie drepta la putere acumd, și mai cu semn printr’und asemene modu, și noi vom fi mulțumiți, căci dănsa va avea îndată a lupta și cu greutățile Z>ei Și cu efectuli morale ald unui asemene fapte. Soirile din afară astâzî sunt fórte ne’nsemnate în fapte; moralicește însă avem doue fapte ce ad însemnătatea lor, mai cu seraá pentru românii cari vord voi se înțelegă și se învețe ceva. Celei d’ăntâi ce avemd a ’nsemna sunt urmatoarele linie ce le traducemd dintr’und articlu aici d—lui Elias Regnault din Avenir national: „Avantagiuld Rusiei asupra Europei, este că Europa nu scie unde merge și că Rusia scie. Testamentul lui Petru cel mare, apocrifă se d nu, servesce de călăuză tutord Czarilord. Puțind căte puțind, pe fiecare Zi, împlinescd vr’una din conceperele măeiiestrului.“ Ce se zice ore despre Oriinte in testamentuid fondatorilor imperiului muscălesc” ? Că Rusia trebue se se întindă spre Oriinte. Avisddard Romănilord, și mai semn acelora cari uită că și Românii ad uă politică tradiționale și celord cari nu vord se înțelegă că de căte ori ne depărtăm de la acea politică scădemnd, apunerad, bancă și declinămd spre prăpastie. Ald douilea învățămint poblicd îld putemd culege din următoruld faptd. Deputații italiani ad votată contra ministeriului; ministeriul d a disolută Adunarea ș’a făcutd apelul la națiune; națiunea se pregătește a vota. In acestă framentare Garibaldi a părăsită insura sea de retragere și s’a dusd se facă uă preumblare în Veneția. Genaed Venețianii spre a arăta ca înțelegi însemnătatea politică a acestei preum luri ? La Rovogo i-a eșttd nainte nu numai mulțimea dar primarele orișiului; de la Padua la Veneția călătoria a fost un adeverata ovațiune. La Veneția, a fost priimită asemene de municipalitate,de garda orășiăoască și de deputațiuni trimise din Istria și din Roma și intusiasmul, a fostd atătu de mare că canaluld celui mare, lu atătu de plind de luntre în cătd luntrea patriotulu italian, n’a mai pututd trece ș’a trebuite se trecá prin canalele lăturașie spre a putea merge la apartamentuld ce-i era pregatitd. Eci cumună națiune ce voieă ce se de a manifesta voința iei prin tóte mijlócele și face astd-feld pe guvern, se înțelagă și se merge pe calea cea bună ce ea vor iesce. Națiunile însă cari se calcă se nu se sburléscá dacă guvernele le ie de mórte și trecd peste dânsele. BRAȘIOVUL Martid s. n. mulți dintre amicii noștri din afară voiescu se afle pe abcurii despre primirea ce vor fi întâmpinate la românii transilvani actele de prefacere noup din 17 Febr. a. c. Sunt numai două săptămăni de la primirea telegrafică a respectivelor sciri; pu tate acestea ele ad pătrunsd pînă josd la casele muncitore și pînă la celd mai ascunse sate ori cătunu de munte, pentru că cei care mergd la orașie și cetăți mai aiesd la târguri de septămână ad lățid scirea mai iute decătd postea, preste acésta deregătoriile politice n’ad fostd nici de cumd lenește întru informarea poporului, ére cei cari seid carte mai mulți și oră ad citito din gazete, care cumd ad apucato, prin urmare toți locuitorii sunt informați despre starea lucrului. Cu tóte acestea noi pînă acumd n’amd priimitd de nicâiri nici mâcar o uă literă fiă de bucuriă fiă de întristare din partea vre anui romănd. Singurd atăta scimd, ca ori ce promisiuni s’ad făcutd poporului pînă acumd, © lu la nici una nu detecreziamente. Inștelatu de atâtea ori, el a începutd a imita pe frate-sed celd disporatd de turci și de muscali - cu sămănă a da, cu alta a lua, de promisiuni a fugi, pentru orice red a sta pregătitd, pentru că nu este nimicd ce se nu se mai fi intâmplat, cu eld și cu părinții sei, era credinția în viitor, totuși 8 o pentru printre orice prefaceri. Atâta din partea nóstra. FOITA ROMANULUI. TRISTETA.^ (Urmare). D in acelu momenta, d. de Tresserves s’ propiă de prefectura, care cuvinta într’une cercii de ómeni gravi, și, trăgîndu-lu la uă parte, îliî rugă d’a la presents îndată d-neî Daubert.t Bieta femeiă este aprópe ne bună de umilire și de durere, d'se ele n’ai invitatu-o ca s’o espui la ultragiu, nu e asta ? D. de Sommereuil era bună, solicitudinea sea uă dată deșceptată, ele nu negrese nimică ca se ștergu penibilea impresiune ce putuseră resimți mama și fata ele seșiu chiar lîngă dînsele arătînd prin atitudinea sea că cerea ca ele se fîă respectate în casa sea. Dupe căte-va cuvinte schimbata cu d-na Daubert, Maurice s’apropiă de Marta, — Iți place balulu ? în Zlie— Nu sciu, respunse Marta, care se roșise redîndu de Maurice că se adreseză dînsa. Am pucine dreptul a vorbi de dînsul ei. 1) A vedea No. din 21 23 și 24 Fevruarie Ea surîdea dară d. de Tresserves înțelese părerea de refi involuntariă ce s’ascundea soptu acelă surîsu. •— Dacă perulă meă albă nu te-ar spălia , astă fi fericită d’a valsa cu d-ta îl d'se ele. Marta îlu privi, nesciindu mai ăntîiă de vorbia seriosa; mă fulgeră de bucurie luci în ochii iei, — Se cercămă dise c’uă vivacitate copilărască sculăndu se la primulu semnale ală orchestrei. Maurice o luă tremurănte și palidă de emoțiune. Pașii ușiori ai valsului, ce se meriă cu nesce bătăi de aripe , vitiegieie sele răpeai rădicaă pe Marta fără silință și fără scuduire; ea lunecă , mlădiăsă și docile, fără voință și fără dorință , rățlmată de braciulă lui Maurice, Valulă strălucitoriă aici dansatoriloră ce fugină în giurulă seă, musica îmbetătore și molatică t0tă acea splendóre profană , pe care ea nici n’o presimțise în severa sea adolescință, o aruncaă într’uă răpire nespusă.— Ce! așia de curîndă? țese ea căndă se opriră. — Vedi că -ți place versulu. — Și florile, luminile, balula întregă respinse ea. Cu tote acestea că reacțiune se opera în opiniunea mobile a salonului; atențiunile însemnate ale prefectului pentru d-na Daubert făcuseră pe mai multe virtuți trufóse a se găndi. Și aduseră d’uădată aminte că suntă împregiutrărî în cari se cuvine a fi mărinimosă, bărbații mai alesă fără d’acésta părere, în considerarea frumuseței Martel. Căndă se’ntorse la locul ă scă dupe ce se termină valsulă ea se ve Zu încongiurată d’uă mulțime de juni doritoriu se face remarcați prin stăruința loră lîngă dînsa. Căți suntă pe lume bravi d’aceia ală căroră curagiă cresce cu cătă perîciulă scade! El cute-a ori ce căndă calea este deschisă. Marta nu putu remăne nesimplit0iiă la nesce atențiuni asia de straordinarie; ea mulțămi în sine pentru tate lui Maurice. D. de Tresserves se depărtase, lăsăndă pe Marta în luptă cu strîmptorările triumfului săă. Maurice, care se ducea betrănit și care o credea sinecre, era de vre treizeci și cinci de ani; fără a fi asolută frumosă, era remarcabile prin eleganța turnurei sale, prin espresiunea fermă și cugetatoria a fisiononoiei sale, prin uă grabă ce nu se pute defini și care Jă făcea interesantă fără ca ele se pară că are consciință de asta. Ilă cunoscéü abia In societatea de la Puy, și cine nu scie ce atracțiune are necunoscutură ? Ună vagă prestigiu romanescă îl încongiura, și de cincispre Zece Zie era obiectulă tutoră convorbirilor orașiului, ținta femeiloru celorö mai frumóse. Mai multe veniseră la baiu cu intențiunea d’a face concisia lui, și Diminezeu scie dacă în acea sor,1 Marta își atrase gelosia! D. de Tresserves insă rătăcia prin bală, privindă de departe pe Marta care trecea la braciul( danțat .riloră sei aibă și transparent); ochii sei cei mari negri lucină de plăcere busele sele erau întredeschise; ea devora spațiulă. — Divină sunetă , cugetă ele, și surîdea comparăndă în cugetarea sea acea frunte raZibsă, acea Martă triumfătorie cu umilea copilă ce ședea așia de tristă mal adineauri lîngă trista sea mamă, elfi își mulțămia sie și de schimbarea făcută în acea june inimă și pe acea june frunte. — El bine! nu mai danțezi, ÎI Zise uă voce riZetoria; anii suntă causa ! — RiZl de mine, respinse elă întorcându-se spre d-na de Sommereuil, balulu m’amețesce, și mî-aruncă cărțile, vre se mi-acorzî mă valse ! — Nu, Zeö, nu me risică în comparațiunî, și valsulă nu mai este cămpuli meă de bătălie. Me reserve. Intórcete Ii proiectata d-tele, care este astă séra cel mai strălucit dună stea a paradisului meu Pre Mahomet! cumä ar zice d. Prefectă , tóte frumusețele nostre cele renumite Runtă camd eclipsate. E că o vine în partea asta, nu e asia că e Încăntătoriă? Ține asia de pucină rocă în tulpanură cu care e înveluită, încătă pare ea însăși transparinte. Domna Daubert, însoțită de fiesea, se îndrepta în adever spre d-na de Sommereuil spre a-și lua congediă și a-i mustării. Marta adause căte-va cuvinte timide cari descrie că într’ună modă naivă plăcerea sea, și prin uă mișcare instinctivă ea Intorse ochii spre Maurice, dară Îi plecă îndată roșindu-se. Elă nu voi a I mări strîmptorarea aretăndu c’abservatu-o. — Acésta este cartea d’aură a triumfurilor ă dtele? 718 C eldare ăndă und mied carnete ce era în măna Martel. Căți fericiți ai facutö astă soră ? Drepte respunse, Marta îl intinse carnetulö o’upQ surfsO,