Romanulu, februarie 1867 (Anul 11)

1867-02-25

ANULU ALU UN­SPRE PECETE VOIESCE ȘI VEI PUTE Cap. Dist. Pe and............................. lei 128 — 152 Pe șase luni....... » 64— 76 Pe trei luni...­......H 32 — 38 Pe uâ lună.i.................. >> 11 — — Una exemplară 24 par. Pentru Parisü pe trimestru nr. 2Q Pentru Austria..................fior. 10 v. a. Articlele trimise și nepubiicate âe vor fi arde. — Redactorii respundetorâ Eugenia Carada. ÎAVBATA 25 ImOABID 1857 ----------— a------------I­I. ,| t I]­­,-----------------------»■lii—liii I ii LEÎIXNERA­ TE ȘÎ VEÎ WÎ Abonamentele în Bucuresci Pasagiu la Românii No. 1. — In districte la cores­­pondinții pariului și prin poșta. La Pa­ris la 1­. Caras-Hallegrain, rue de l’an­­cienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. C. Ciocărlin. IOSClu­lLț Linia de 30 litere......................1­îcă. Inserțitml și reclame, linia.......5­­­ ATENEULII ROMANI. Sâmbătă 25 Fevruarie 8 ore sera (în locă de Duminică 26 Fevruarie) lectura d-lui V. A. Urechi«­­ Cum­u e caca »si» e și fe­meia; cumu suntu casele asta e na­țiunea. Cumu e palatulu Camereloru asta este libertatea, dreptatea etc. — spunemi unde sledl si-tl voiu spune cine ești. Ateneulă face prin acesta și pentru Joi și pentru Sâmbătă Invitarea sea respectuasa. DEPEȘTE TELEGRAFICE. (Servic­iulu privată ală Monitorului). CONSTANTINOPOLE. 6.— Sultanulă a în­­vitatü, prin marele­ vizirii, pe principele Mih­ail al­ Serbiei, de a veni în persooa­la Constanti­nople, pentru a resolva neînțelegerile. Se speră că puterile vor fi stărui pentru a decide pe prin­cipele Mih­ail la demarșe prevenente. AUMENTNTEA’fTU’TISA, PASLAGIULU ROMANUI No. 1- RED ACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI No. 20 Bucuresci 2SA L' Adunarea, io lipsă de miniștrii ne­­putânde ține ședință, a trebuită ca de­putații se trecu în secțiuni. Dupe in­formările ce putură mă lua em­ numai pe la 4 ore D. Ștefan Golescu a a­­vută onorea a fi însărcinată de Mă­ria Sea spre a compune noulă mini­­steriă. Era dară peste putință a ave­a 7*­ună ministeriă, măi cu semn in­­tr’uă situațiune arătă de grea din tóte ponturile de privire ca cea­ a în care ne aflăm­ă azi. Dupe ce nu prea suntb mulți acei cari se voiască se lupte contra atătară greutăți este apoi de neaperată trebuință ca nouii miniștrii, mai nainte d’a compune ministerială se se ’nțoiagă­ între dînșii în privința cestiuniloră celoră mai însemnate fi­­nanciarie și politice , ș’acesta înțelegere precurnd și programa generale a mi­­nisteriuluî cere neaperată cele mai pu­țină 24 de ore. Acesta presupune că că este causa că nu s’a putută ancă anuncia oficiale compunerea noului m­i­­nisteriă și, judecăndd dupe gravitatea situ­ațiunii, nu scimă dacă Monitorulă va putea mâne se ne spue ceva positilă Și pănâ­n’ajungemă e cunosce re­­sultatulă definitivă preocuparea gene­rale se ’nțelege cu erta în tóte păr­țile formarea ministerului. In fie­care casă și în fie­care locă publică no­­tarămă de ori pînâ ar fi felurite com­binări și se înțelege felurite aprobări și desaprobări.Nu vom arăta aci osebitele nume ce s’aă pusă pe tapetă căci ar fi cu totulă de prisosă: cev­a însă despre care vomă vorbi este prezice­rea ce se face că noulă Ministeriu nu va putea dăinui de câtă doue trei octe. Nu va dăinui, Zice unii, căci între stingă și centru n’a fostă de cătă uă coalițiune spre a resturna Ministeriului și care, prin urmare, ca tóte coalițiu­­nile, îndată ce și-a ’mplinită scopulă pentru care a fostű făcută se disolve Acastă aserțiune avemă și dreptulă și datoria se facemă cunoscută c’o pre demă pe deplină rătăcită și éea pen­tru ce . Deputații ce ’n anulă acestu­a saă numită, nu­ scimd de cine și comă, Centru, nu suntă în nici ună modă din stofa de care se compune u­ă centru. Se scie de toți că cei cari compună centru Camenilor, sunt ei, burtoșii, cumă se numescă în unele țere, adică: nisce om­eni cari n’au în adevera credințe politice bine defini­te; nisce omeni cărora le­mene se lup­te și cari ascultă cele ce se ducă, și dupe înspirațiunea momentului, trecu căndă cu drepta, căndă cu stânga și mai desă cu guvernul­. Acei cari se dă ani la noi în centru n’aă burtă, în nici ună modă, fisiresce suntă toți slabi cărligă și m­oralicesce nu numai că nu suntă leneși la luptă, dară ăncă suntă dintre cei cari au luptată ani întregi și cu cea mai mare agerime Mai scurtă și mai deslușită, cei cari se dă acumă in centru suntă mai toți membrii stângei Adunării, membrii par­titei democratice și liberale din țară, cari aă luptată mai totă deuna cu stănga și cari chiar­ căndă s’aă des­părțită divisiunea totă a provenită din osebirea mijlocelure, a căii pe care trebuie se mergá pre nu­s aspirațiu­­nilor ă. întrunirea clară, sau mai dreptă re’ntrunirea centrului cu stănga, sau a stângei cu centru nu este, nu póte fi uă coalițiune ci simplu și pură re ’ntălnirea credincioșilor­ în vechiul ă lorii templu. Ca se liniscimă și mai bine pe cei cari se temă see speră că centrală se va despărți îndată de stănga se le facemă cunoscută că tocmai fiindă c’a fostă nu­mai un­ divisiune în căi și mijloce între memb­re imioritate și din Cameră și din irii partitei liberale, stânga și centru re’ntrunindu-se au făcut­ îndată pro­grama partitei liberale, a desbâ­ntu-o, a votatu-o, și peste două trei zile se va și publica ca astüfelu se se curme tóte bănuiile și­ presupune­­rile isto­fele fiindu deja curau stăn­ga și centru reîntrunire, și avândd­une ministerig alu lord care va pune în ucrare programa partitei liberale pro­gramă conformă în tote cu constitu­­iunea cum zicem se pute bănui că se vor despărți îndată ș’o fracțiune se va în­­runi cu drepta spre a resturna mi­nisteriul­ lord ș’a da puterea m­inis­­eriului părței drepte? Cătd despre noi de ebiarămu că nu înțelegemu asemene­absurde presupuneri și încă că cre­detnd că n’avemd de cătd a areta a­­surditatea lord spre a le risipi îndată. Daru, Zice alții, drepta, oe veți face cu drepta căci ea va deb­iara îndată, sad la cea d’ântei ocasiune, că n’are încredere în ministeriuld celu nou. Sciind în adeverd că drepta a mai dato und void de ne’ncredere mi­nisteriului Ștefan Golescu pentru că nu­­ a presentatd bugetele în 6 Z*le Ș* fiindu că, pe căndd în Iași și’n Bu­curești era câte und ministerid, n’a făcutu celu d’aci ca Comisiunea Cen­trale se voteze să lege pre­care în privința proprietății și s’o aducă mi­­nisteriulu în desbaterea Camerei. De ce dard­ea se nu facă acumd cea­ a ce a făcutd ș’altă dată? E ca de ce. I. Fiind­­că drepta acuma n’are de cătd vre 40 voturi din 115 ce suntd în Adunare. II. FiindQ că drepta cea bătrână s’a­mn puțin at fi tare și drepta cea jună iu­­besce cătd se iubescu libertățile ca și stânga, acesta cel pucinu este sperancia nóstra ș’am putea Zice credința nostra. III. Fiindu­că chiar­ drepta cea betrînă dup’atătea suferințe, pagu­be și umilințe și individuale și ge­nerale trebue și dănsa se fi mai în­­vețatd ceva, și prin urmare drepta, nici va voi nici va putea se dea unoi vote de blamd unui Ministeril numai fiindu că este din stănga. Nu. Ghiaru de va voi se­ la restórne ea va as­­cepta se-lu prindă in fapte rele, în greșiale și apoi se-ld daa josd, și se-lu dea astd-feld încăto se nu mai potă reveni, ceid pucind pentru multd timpd. Și căndd ministeriuld va face red sed se va areta necapabile drepta spie bi­ne eă atunci va avea cu dănsa­nă ma­națiune și prin urmare zicerad că ea va ascepta cu înțelepciune și mare pa* ciințâ aceld momento, îl­ va ascepta cu atâta mai mare răbdare cu cătd situațiunea fiindu acumd atătu de grea este în interesul d sei a lăsa funde în nomoluld greutăților, se s’a­­prot tivnicii sei — acei adică pe care-i nu­­mesce protivnici — ș’apoi se revie dân­sa la putere spre a face binele. Din tóte dard aceste pocturi de privire stăruimu a crede că Ministe­riuld Stefan Golescu va ’ntimpina din partea Camerei nici uă opunere în calea sea în sesiunea acesta. Dacă insă ne ’nșfălămd, atunci . . . .atunci arătă mai bine, se vie drepta la pu­tere acumd, și mai cu semn prin­­tr’und asemene modu, și noi vom­ fi mulțumiți, căci dănsa va avea îndată a lupta și cu greutățile Z>­ei Și cu e­­fectuli morale ald unui asemene fapte. Soirile din afară astâ­zî sunt­ fór­­te ne’nsemnate în fapte; moralicește însă avem­ doue fapte ce ad însem­nătatea lor­, mai cu seraá pentru ro­mânii cari vord voi se înțelegă și se învețe ceva. Celei d’ăntâi ce avemd a ’nsemna sunt­ urmatoarele linie ce le traducemd dintr’und articlu aici d—lui Elias Regnault din Avenir national: „Avantagiuld Rusiei asupra Europei, este că Europa nu scie unde merge și că Rusia scie. Testamentul­ lui Pe­­tru cel­ mare, apocrifă se d nu, ser­­vesce de călăuză tutord Czarilord. Pu­țind căte puțind, pe fie­care Zi, împlinescd vr’una din conceperele mă­ei­iestrului.“ Ce se zice ore despre Oriinte in testamentuid fondatorilor­ imperiului muscălesc” ? Că Rusia trebue se se în­­tindă spre Oriinte. Avisd­dard Romănilord, și mai semn acelora cari uită că și Românii ad uă politică tradiționale și celord cari nu vord se înțelegă că de căte ori ne depărtăm de la acea politică scădemnd, apunerad, ba­­ncă și declinămd spre prăpastie. Ald douilea învățămint pob­licd îld pu­­temd culege din următoruld faptd. Deputații italiani ad votată contra ministeriului; ministeriul d a disolută Adunarea ș’a făcutd apelul la națiune; națiunea se pregătește a vota. In a­­cestă framentare Garibaldi a părăsită insura sea de retragere și s’a dusd se facă uă preumblare în Veneția. Ge­naed Venețianii spre a arăta ca înțelegi­ în­semnătatea politică a acestei preum­­­ luri ? La Rovogo i-a eșttd na­inte nu numai mulțimea dar primarele orișiului; de la Padua la Veneția călătoria a fost un adeverata ovațiune. La Veneția, a fost priimită asemene de municipalitate,de garda orășiăoască și de deputațiuni trimise din Istria și din Roma și in­­tusiasmul, a fostd atătu de mare că canaluld celui mare, lu atătu de plind de luntre în cătd luntrea patriotulu italian, n’a mai pututd trece ș’a tre­buite se trecá prin canalele lăturașie spre a putea merge la apartamentuld ce-i era pregatitd. Eci cumu­nă na­țiune ce voieă ce se de a manifesta vo­ința iei prin tóte mij­lócele și­ face astd-feld pe guvern, se înțelagă și se merge pe calea cea bună ce ea vor iesce. Națiunile însă cari se calcă se nu se sburléscá dacă guvernele le ie de mórte și trecd peste dânsele. BRAȘIOVU­L Martid s. n. mulți dintre amicii noștri din afară voiescu se afle pe abcurii despre primirea ce vor­ fi întâmpinate la românii tran­silvani actele de prefacere noup din 17 Febr. a. c. Sunt­ numai două săp­­tămăni de la primirea telegrafică a res­­pectivelor­ sciri; pu tate acestea ele ad pătrunsd pînă josd la casele m­un­­citore și pînă la celd mai ascunse sate ori cătunu de munte, pentru că cei care mergd la orașie și cetăți mai aiesd la târguri de septămână ad lăți­d scirea mai iute decătd postea, preste acésta deregătoriile politice n’ad fostd nici de cumd lenește întru informarea popo­rului, ére cei cari seid carte mai mul­­ți și oră ad citito din gazete, care cumd ad apucato, prin urmare toți locuitorii sunt­ informați despre starea lucrului. Cu tóte acestea noi pînă acumd n’amd priimitd de nicâiri nici mâcar o uă li­teră fiă de bucuriă fiă de întristare din partea vre anu­i romănd. Singurd a­­tăta scimd, ca ori ce promisiuni s’ad făcutd poporului pînă acumd, © lu la nici una nu dete­creziamente. Inște­­latu de atâtea ori, el­ a începutd a imita pe frate-sed celd disporatd de turci și de muscali - cu să­mănă a da, cu alta a lua, de promisiuni a fugi, pentru­­ ori­ce red a sta pregătitd, pen­tru că nu­ este nimicd ce se nu se mai fi intâmplat, cu eld și cu părinții sei, era credinția în viitor, totuși 8 o pentru printre ori­ce prefaceri. Atâta din partea nóstra. FOITA ROMANULUI. TRISTETA.^ (Urmare). D­ in acelu momenta, d. de Tresserves s’ propiă de prefectura, care cuvinta într’une cercii de ómeni gravi, și, trăgîndu-lu la uă parte, îliî rugă d’a­ la presents îndată d-neî Daubert.­­t­ Bieta femeiă este aprópe ne bună de umilire și de durere, d'se ele n’ai invitatu-o ca s’o espui la ultragiu, nu e asta ? D. de Sommereuil era bună, solicitudi­nea sea uă dată deșceptată, ele nu negre­se nimică ca se ștergu penibilea impre­­siune ce putuseră resim­ți mama și fata ele seșiu chiar lîngă dînsele arătînd prin atitudi­nea sea că cerea ca ele se fîă respectate în casa sea. Dupe căte-va cuvinte schim­bata cu d-na Daubert, Maurice s’apropiă de Marta, — Iți place balulu ? în Zlie­— Nu sciu, respunse Marta, care se ro­șise red­îndu de Maurice că se adreseză dînsa. Am pucine dreptul a vorbi de dîn­­sul ei. 1) A vedea No. din 21 23 și 24 Fevruarie Ea surîdea dară d. de Tresserves în­țelese părerea de refi involuntariă ce s’as­cundea soptu acelă surîsu. •— Dacă pe­­rulă meă albă nu te-ar spălia , astă fi fericită d’a valsa cu d-ta îl d'se ele. Marta îlu privi, nesciindu mai ăntîiă de vorbia seriosa; m­ă fulgeră de bucurie luci în ochii iei, — Se cercămă dise c’uă vi­vacitate copilărască sculăndu se la primulu semnale ală orchestrei. Maurice o luă tremurănte și palidă de emoțiune. Pașii ușiori ai valsului, ce se meriă cu nesce bătăi de aripe , vitiegieie sele răpeai rădicaă pe Marta fără silință și fără scuduire; ea lunecă , mlădiăsă și docile, fără voință și fără dorință , rățl­­mată de braciulă lui Maurice, Valulă stră­lucitoriă aici dansatoriloră ce fugină în giu­rulă seă, musica îmbetătore și molatică t0tă acea splendóre profană , pe care ea nici n’o presimțise în severa sea adoles­­cință, o aruncaă într’uă răpire nespusă.— Ce! așia de curîndă? țese ea căndă se o­priră. — Vedi că -ți place versulu. — Și florile, luminile, balula întregă respinse ea. Cu tote acestea că reacțiune se opera în opiniunea mobile a salonului; atențiu­nile însemnate ale prefectului pentru d-na Daubert făcuseră pe mai multe virtuți tru­­fóse a se găndi. Și­ aduseră d’uădată a­­minte că suntă împregiutrărî în cari se cu­vine a fi mărinimosă, bărbații mai alesă fără d’acésta părere, în considerarea fru­museței Martel. Căndă se’ntorse la locul ă scă dupe ce se termină valsulă ea se ve Zu încongiurată d’uă mulțime de juni do­ritori­u se face remarcați prin stăruința loră lîngă dînsa. Căți suntă pe lume bravi d’aceia ală căroră curagiă cresce cu cătă perîciulă scade! El cute-a ori ce căndă calea este deschisă. Marta nu putu remă­­ne nesimplit0iiă la nesce atențiuni asia de straordinarie; ea mulțămi în sine pentru tate lui Maurice. D. de Tresserves se depărtase, lăsăndă pe Marta în luptă cu strîmptorările trium­fului săă. Maurice, care se du­cea betrănit și care o credea sinecre, era de vre trei­zeci și cinci de ani; fără a fi asolută fru­­mosă, era remarcabile prin eleganța tur­nurei sale, prin espresiunea fermă și cu­getatoria a fisiononoiei sale, prin uă gra­­b­ă ce nu se pute defini și care­ Jă făcea interesant­ă fără ca ele se pară că are con­­sciință de asta. Ilă cunoscéü abia In so­cietatea de la Puy, și cine nu scie ce a­­tracțiune are necunoscutură ? Ună vagă prestigiu romanescă îl­ încongiura, și de cinci­spre­ Zece Zie era obiectulă tutoră convorbirilor­ orașiului, ținta femeiloru ce­­lorö mai frumóse. Mai multe veniseră la baiu cu intențiunea d’a face concisia lui, și Diminezeu scie dacă în acea sor,1 Marta își atrase gelosia! D. de Tresserves insă rătăcia prin bală, privindă de departe pe Marta care trecea la braciul( danțat .riloră sei aibă și trans­parent); ochii sei cei mari negri lucină de plăcere busele sele erau întredeschise; ea devora spațiulă. — Divină sunetă , cugetă ele, și surîdea comparăndă în cugetarea sea acea frunte raZibsă, acea Martă trium­­fătorie cu umilea copilă ce ședea așia de tristă mal adineauri lîngă trista sea mamă, elfi își mulțămia sie și de schimbarea fă­cută în acea june inimă și pe acea june frunte. — El bine! nu mai danțezi, ÎI Zise uă voce riZetoria; anii suntă causa ! — RiZl de mine, respinse elă întor­­cându-se spre d-na de Sommereuil, ba­lul­u m’amețesce, și mî-aruncă cărțile, vre se mi-acorzî m­ă valse ! — Nu, Zeö, nu me risică în compa­­rațiunî, și valsulă nu mai este cămpuli meă de bătălie. Me reserve. Intórce­te Ii proiectata d-tele, care este astă séra cel mai strălucit dună stea a paradisului meu Pre Mahomet! cumä ar zice d. Prefectă , tóte frumusețele nostr­e cele renumite Runtă camd eclipsate. E că­ o vine în partea asta, nu e asia că e Încăntătoriă? Ține asia de pucină rocă în tulpanură cu care e înve­­luită, încătă pare ea însăși transparinte. Domna Daubert, însoțită de fie­sea, se îndrepta în adever spre d-na de Somme­reuil spre a-și lua congediă și a-i mus­­tării. Marta adause căte-va cuvinte timide cari descrie că într’ună modă naivă plăce­rea sea, și prin uă mișcare instinctivă ea Intorse ochii spre Maurice, dară Îi plecă îndată roșindu-se. Elă nu voi a­ I mări strîmptorarea aretăndu c’a­bservatu-o. — Acésta este cartea d’aură a triumfurilor ă d­tele? 718 C eld­are­ ăndă und mied car­­nete ce era în măna Martel. Căți feri­ciți ai facutö astă soră ? Drepte respunse, Marta îl intinse car­­netulö o’upQ surfsO,

Next