Romanulu, aprilie 1867 (Anul 11)
1867-04-22
Dumineca trecută, Indina de Pascl, Măria Sa Domnitorulă a mersă In galăj8 la sănta Mitropolie spre a asista la o fîcină divină ce s’a celebrată laj ora una după mersul nopții. Domnii , miniștri, domnii vice-președinți ai Cor-Puriioră-Legislative, domnii membri al înaltelor curți de justiție și toți domnii ofițeri în garnisonă asistaă la acesta serbare. Liturgia a fostu slujită de P. S. S. Părintele Mitropolitură primară încongiurată de înaltul cleru. In momentulu cându P. S. S. esteu rugămințile afară din biserică și cândă esclamă. Christos a înviată, s’a dat u uă salvă de tunuri din Delu Spirei. Potrivită vechil or tradițiuni, sănta evangelie a sântului Ion a fostă stenografiată și pe urmă semnată de o Doronitoră și revestită cu sigiliulă statului. Măria Sea a luată crucea in mână și uă parte din asistenți a sărutatu-o. La eșirea din biserică, Domnitorulu a întrunită în paiață la dejună pe P. S. S. Mitropolitură, pe domnii miniștri, pe domnii vicepreședinți ai corpuriloro-Legiuitare, domnii președinți ai înaltelor curți de casație, de compluri, de apelă, domnii șefi ai corpurilor ă și d. Prefecții alu ROMANULU 23 APRILE rale d’a trata în întruniri publice ce spot tianile cele mari ce erau la ordinea civilei pentru a lumina publiculu, pe pferni și chiaru pe cameră; și tresa bue âncă se mai spuneme că chiarű Pe comercianții și publiculu adese, fortele adese s’arată nepăsâtoril de drepturile și interesele lorű, și nu numai nu pro eSragS întrunirile publice, dar p âncă nici 16?' nu vinű chiarű cându se faca întru Peniri. In asemene stare de lucruri este lesne de înțeleșii că inimicii țetei, re Parindűuă asemene nepăsare, amorțire!38 serică, și serică în consciință chiar că lie nu suntemű în stare se mistuimu limn*bertățile ce avemu. Cu câtu însă tre la bue se recunoscemu că străinii au Iuc dreptu a susține că nu suntemű în să' stare a mistui libertățile ce ne garantut teză Constituțiunea de la 30 Iuniu,pe când a vedu unele foie publice, și mail01 eu séma în Iași, atacându pe Domnitoriu și mai cu sérau pactulu soida. .... |oc mentale și chiaru unirea, și cinci mil Hóne de Români tâcéndu, și comercianții bărbații politici și fanii, și profesorii din Bucuresci și din Iași tă ICI condu? Aprobă iei sau desaprobă celei ce scrie gazeta Moldova? Dacă aprorba de ce nu manifestă a lorá aprobare ca se scăpămO îndată de pe P,rndele ce póte aduce acea propal j gantă? Desaprobă? darű atunci de la ce nu manifestă a lorá desaprobare ca , se scie și guvernulű și Europa c’aceal ! ideie nu este romăndscă ? Solon a ziscul că celol care nu se manifestă jenim SÓÜ contra trebue gonita din republică. ^ Și Solon a avutfi dreptate. Cela care] stă în diferinte nu mai este unű omul liberű, și nu scimți nici chiarű de mai ! “ pate fi stimata ca omu. Și la noi, în 9 7 Igi facia celora mai mari interese, în fațs. . . da chiaru a unoru propagante ce potunci aduce asupra societății întrege cele mail mari rele, și poporul, și comercianții I n și omenii politici, și profesorii și chiarű I junii stau indiferenți ca nesce statue.Irim, independința Belgică a pututű pusiblica acela neadevĕrit, acea calomnie căci ea scie e’uă națiune care are cele C mai mari libertăți și nu se servescecul11 «linsele spre a se lumina, spre a se tv întări șa propăși, națiunea acea a do-Jri vedesce că nu este ăncă capta pentu tru dînsele și eu mai scie că libertățile publice cându sunt înscrise numai în Constituțiune, era nu și în mo 18ravuri, se perdu de sicurți, și cu den-18 sele se póte perde gusa și națiunea, căci nu póte sta unu edificiu cândv ! cărămida de la temeliă nu este binele arsă. Se luămu semn darű, căci cca i Jc nimicii noștrii ne desceptă; viindu al8 ne facerea ei ne facű bine, destuleri numai se ne desceptămOe --- Iliției capitalei, precumă și casa sa eoilă și militară. bir După dejună, M. S. însoțită de came sa militară și domnu Prefectă alăgu sației capitalei a visitatu tóté casare vede din orașă. N. Luni 17 Aprilie, M. S. a făcută uăimisiune impregiurulu Bucuresciloră voindă prin bariera Cotroceni a trecut de la Văcăresci, Popesci, Leurdeni, to tbesci, Mora Nanului, Căldărari și te uteleimon. In trecătură seu, M. S. stie oprită prin sate privinde cu vite di sulă celu mai viu la jocurile iera- ui =oră. Pe la orele 7 luna, sera, M. S. fr intrată în capitală trecăndă prin Obor, ide mulțimea l’a aclamată cu entuzi nsranlă celă mai câldurosQ. M. S. a diatu aprópe unu cuartă de oră in mi<- ai culă poporului și a adresată la mai mulți cuvinte bine-voitóre, ci --- ne Măria Sa Domnitorului priimită, cu pasiunea recunoscerei sale de domnă ă Romăniloră, scrisori de la M. S. Rigele Bavariei și de la R. S. S. prin și pele Muntenegrului, pri, 20 Aprilie, înălțimea Sea, în trăsură de gală cu patru cai și esertă, la orele 101,,, s’a dusă la căminilă Filaretului, unde a asistată la serviciulă religiosă ce s’a făcută spre a nuiăma bine-cuvénturile a Totă-Putin- vălul asupra acestei țeri și asupra Invelșiugărei pământului. Acesta proces e a pornită din delula Mitropoliei, rncongiurată de înaltulă cleru care esporta sfintele icóne și m0ștele sântului Dimitrie. P. S. S. Mitropolitulă primata j condusă și a oficiată în vestminte 8 acerdotale. Ern 21 Aprilie, M. S. Domnitorulu asistată pe la orele 10 în biserica Lunaci la serbarea Isvorului Tămăduire!, ț, -------- ■ [UNK] [UNK]i iii > --------- n SUMNEDEU SI DREPTUL MEU. [ U. C P/vrw4 ninuoo «locuiinluf nnn/iPomPUtă în mânele Provedinței, ea ’și manifestâ voinția sea prin evenimente, și « ându voiesce mărirea ori decadinția unui popor, pune în curgere atari eenimente cari ajută saü împiedică pe-ireagul; ea îmi iau libertatea a întreba națiunea română din România austriacă, a întreba pe frații mei „ce estinatu parű a ave evenimentele ce le desvol’a cu atâta repeziciune? parű i aduce ele neatîrnarea nóstra ori penirea nóstra?“ i Romăniloră din România sugrumată, călcată și umilită ! datorita nóstru mai inainte de tóte este se ne Ingrijima ca e putemu esiste; daru se esistema ca unu poporu liberu, ca unu poporu romnu, ca unu adeveratu fiu alu mamei tomna, se esistema ca Romani. Asta^i iându suspinele și gemetele nóstru au trebătut pînă la Alpi și Sena, cându sugrumătorii noștri și-au atrasu ura și disprețiuiu popórelorű în adeverü mari și liberali, datorința nóstrá este se desvoltámű mai multu curagiu, mai multă resoluțiune, mai multu devotamento, se imit în fine mai Români. Italia, patria mărirei ș’a libertății, Italia patria nóstra mamă, astăzi cându dorințiele iei seculari s’au realisate, își intorce privirile către fiica sea depărtată, părăsită și neferice, inima iei mămâscă se consumă de durere verendu sugrumarea nóstrá; ea ne consolă, ne întinde mâna zic^ndu-ne: fiți deștepți fii mei, veghiați, căci nu sciți ura și minuta în care va veni mirele, inima mea, sufletulu meu este an voi, elü va va susține și regenera. Decă eu pînă astăzi nu v’am pututu strînge la sinulű meu; decâ nu v’am putututinde mână de ajutoriu, causa a fost ă că eu încă am fost fi călcată de străini ca și voi; pe cămașia mea încă s’au trasa sorți ca pe cămașia lui Christu; n’ați pututu aștepta dară ajutoriű de la mine precurați n’am asceptate nici eu de la voi. Astăzi cându eu sunte una, mare, liberă și unită, 1i Iritați pe inima mea maraesca, pe iubea și ajutoriulu meu; luați exemplului leu, urmați-mă, imitați-mg, unu singura cuventu, vă singură strigare se gonescu și înfrățescă de la marea legră la Tisa, de la Ema la Carpați.“ Astafelu ne vorbesce Italia și prin acea iei vorbescu umbrele genielorűlomei antice, umbrele lui Cesare, Casne, Augusto, Traiano. Fii Romei carne străplîntați pe malurile Istruluîi triagu cu iubire mâna frațilorOlorűle la Alpi și Zi °e cu uă inimă și cu vin sufletu: „Trăiescă Italia, tráiescu rații nostril“ Speriința seclilorű ne spune „că vă rațiune ca se aljță vă sórtu bună și lemnă, trebue se scie voi, trebuie se treze uă voință tare, otărîtă și lumin iată, uă voință demnă d’unu poporu sare aspiră la viitoriu, prosperare și nărire. Națiunea română care’și simpte juterea sea de vi^iță, prin alți cărei ne circulă unu sânge june, trebue se’și arate voința sea cu tótu francheța, și atunci cei ce o apasă voru respecta-o, voru fi siliți a se închina înantea acestei voințe. O națiune înaintându pe calea progresului e supusă la multe probe, și cuvintele: „devotamentu, patriotismafi, abnegațiune, onore și virtute, precum și trădare vënzare, amăgirea“ nu se personifică de câtu în epoce mari, epoce deci Zetorie; numai atunci Provedinția arată pe adevărații patrioți și demască pe venZetori. Nefericirea nóstra a foști c’amu avutu mulți venZetori cari ai traficatu, au dusu la Viena și la Feste spre vânzare drepturile nóstre. Eu rogü— pe cei ce mai adorézi idolulu Unguriloru, pe acei cari numai și numai de la ei așteptă ceva bine- îi rogii în numele drepturilori nóstre naționali, se ne de nouă buni pace, facă și trebile loru cu Ungurii numai nu vorbéscu, nu tradeze cu e ca Romăni, nu facă torgű despre do fără de noi: îi rueamu se nu ne complice și compromită și mai tare situațiunea, căci noi ne spalăm Omănele și Lăsamu tótu respunderea asupră-le. Nimeni nu póte pretinde de la no ea astăzi— cându libertatea și neatârnarea, când a dreptulu naționalități deveni obiectulu unui cultQ — nimenicu, nu póte pretinde ca noi se nu supunemű orbesce ca uă turmă, egemoniei magiare, se ne enseama în piciure, se ne sdrobimO vișine, se n sinucidemü. Uniunea nu numai că a compromite drepturile, libertățile interesele nóstre, ci ar vătăma simplimentulu nostru naționale, ar periclit chiarűesistinția nóstru naționale, ași recomanda dlora celora mari din Pesta, cari viea se serbá într’uă lingură de apă pe bieta Transilvaniă, s mergă în Transilvania se asculte opțiunea publică a poporului român a țeranului, și va afla că acela mai bun vre deuă mie de ori marțea decât uniuneas că ela e gata a sacrifica tot pentru. Independința patriei séle. Poporulu români șcie că fiecare poporu e maiestrulu sorții séle, câ un poporu nu are de câtu sartea ce merită; e că pentru ce se luptă elü. Ide Independinții a prinșii rădăcini atât de profunde în inima lui, încâta api a o puté smulge ar trebui se-i smuls unima din sínű. Noi în interesul ăpăi amü consilia pe frații Magiari ca se- i măture mai ânteia înaintea casei lui I și se de buna pace Transilvaniei că i nu j. de capulOlora, era frațilorO Rmâni de pretutindeni se aducemüminte cuvintele lui Napoleone Buni , parte din 1813 în urma luptei de i Waterloo: „La esperienza di tutte I eta e di tutte i popoli insegna esse i invincibile e perpetua un intrepida n Izione, ehe combate per la giustizia i la liberta.“ Același copilă ală libertății și indi ■pendinții. in ședința seauo aam-yi, luarp, Apriliă, anulă 1867, luăndu în băgarei de séma referatulu d-lui ministru presidents No. 555, relativă la simplificarea formeloră prin cari trecu proiectele de legi spre a se supune corpuriloru legiuitóre, ală căroră mecanismul este prea complicată și trage duper sine întărirri de prisoă. Avândă în vedere că formei se potă simplifica forte multă, fără ca fondulă acestoră lucrări se sufere , nici într’ună ochipă. I Consiliulă, unindu-se cu epinimeaje d-lui ministru presidents, încuviințdzări a se lua următórele disposițiuni:c 1. Suprimarea mesagelor domnescif pentru trimiterea proiectelor de la Corpurile legiuitore. L Proiectele, după ce se voră adopta de consiliul miniștriloru, se se supunL la Domnă cu raportul ministrului com[ petentă, care luăndă autorisațiunea Mă[ riei Sele asupra raportului, re presinte[ I simplu proiectulă Adunfriloră. 2. Suprimarea usului trimiterel la[ spre ședința consiliului miniștrilor] atu-fi titulor] proiectelor] votate de către una[ei sau cealaltă Adunare Aceste proiecte votate se se trimițăr I de biuroulă Adunariioră d’a dreptulă|j [miniștrilor] competenți, cari, îndată ce[, Ile primescu de la onulă din Corpurile Ilegiuitóre, se se presinte d’a dreptulăj I la celaltă. II I 3. Aducerea la consiliară miniștrii floră a tuturoră proiecteloră de legii I votate de ambele Adunări, înainte de la se supune la domnesca întărire, spre[ la se lua pentru acesta autorisațiunea[ I ] prealabilă a consiliului. Acesta condițiune, respund codului I considerațiuni de oportunitate, are totul I d’vădat și avantagială concentrării tutu— I Illoră voturiloră legislative într’unu sin j [gură puntă, unde se se potă găsi 1]| * I [trebuință mai cu înlesnire. A Presedint*** Anna îl înviî miniștri-1 |loră se se comunice pe viitoră decătătre președintele Corpuriloră legiuitóre I [numai cele urmatore: a). Ordinea (zileL I b). Interpelările. c) . Voturile cari ar pleca din mi|[țiativa Adunărilor, și într’una cuvântă [ Mori ce obiectă |care nu le va fi fostă| ‘ I comunicată prin canalul unuia din mi-1 [nistere. d) . In fine proiectele de legi carile se voră fi fostă presintate de către ministrulă președinte în acesta calitate. "[ Disposițiunile aici coprinse se voru| ar aduce la îndeplinire de către d. ministru presidents, după domnesca aaprobare. C. A. Crețulescu, Ștefan Golescu, Dimi J trie Brătianu, loan Brătianu, A. Văsescu, I ar- T. Gherghely. e| Prin decretă cu data 19 Aprilie, se promulgă inmatoria lege: _ 1 Pentru înființarea unui nou sistemă monetară și pentru fabricarea monetelorăloi naționale, Art. I. Se adoptă sistemul monetară a Zecimală metrică astăfelu precumă earsista în Francia, Italia, Belgia și Elvția. Cinci grame argintă, din care 835 .g I din 1,000 argintă fină și 165 din 1,000 Maliagiu, compună unitatea monetară a României sub numire de leii. Art. II. Leulâ se împarte în una sută cu părți denumite bani. c>| Art. III. Monetele române suntil:| a). In aur. _| Piesă de 20 lei. și uă parte din zece abagiu* avândă urmăitor»a greutate și dimensiune. Piesa de 20 lei, 645,Q00 grame în greutate și 21 milimetre In diametru. -------10 lei,3î,6,geograme în greutate și 19 milimetre In diametru. — — 5 lei, 46,3/ia,6 grame In greutate și 17 milimetre de diametru. Toleranța titlului și a greataiței este de 3 milimetre 3/1Q#a în mai multa și mai puținu a titlului și a greatței exacte. Intâmplfitórele diferinți în mai putcinu trebuesc a fi compensate prin di Iferințele in mai multa. Art. V. Monetele de argintă cuprindun titlulu de 835 părți din mie argintă , finit și 165 părți din mie alingiu. Greutatea și dimensiunea lorű este I lurmătorea: Piesa de 2 lei, 10 grame, 27 milimetre diametru. — — 1 — 5 — 23 — — 2% 18 I Toleranța titlului este de 3 miliame 13/1000 în mai mulții și în mai puținu la titlului exactă. Toleranța greutăței este pentru piese de 2 și de 1 lefi de 5 miliame 15/1000, era pentru piesele de 1/2 sau 150 bani de 7 miliame 7/1000 îi maii multă și în mai pucinu a greutățelei sacte. Art. VI. Monetele de aramă se comspunfi din 95/100 de aramă, 4/100 de scositorii, 1/100 de xinefi, cu o toleranța de 7 miliame în mai multe și mai opucinu; greutatea și dimensiunea lorű i J este cea următorre: Piesa de 10 bani, 10 grame, 30 milime,1 tre diametru. = =^a| b.) In argintă. *e| Piesă de 2 lei. re I _ _ 1 _ a-j — — sau 50 bani. e c.) In aramă. I Art. IV. Monetele de aură cuprindu I titlulu de noue părți din dece aură finO -------1 — 1 — 15 —1 Toleranța greatfițel este de cinci■sprezece miliame în mai multu și în rilmul pudnu. Art. VIL După ăntiiia emisiune a monetei de aramă, tóte compturile Startului au ou vuiuului ținea In tei vechi iși parale, ci în lei noul și bani. Aseilmenea sunt și datóre tóte stabilimentele publice, toți bancherii, comercianții și I industrialii a ținea registrele și compilabilitatea lorű în lei și bani, conform [ I [noului sistemă monetară. Art. VIII. Pentru regularea companiilor I j și calcularea leiloru vechi și paraleiiloru în lei noui și bani și vice-versa, .I se alătură tabela litera A, după care [se vor] face calculele de transferarea [tuturoru compturiloră, obligațiuniloru, 3ibunuriloru, polițeloro, trateloră, *cpinseloru, contractelor] și a oricărora•[efecte emise Înaintea aplicărei legeler de faciă. _[ Tóte datoriile contractate înaintea [lege de faciă în lei vechi și parale, [a cărora răfuire se face în urmă, se [voru lichida conformă cu acastă tabelă ]*|de transferare. *.| Art. IX. Se va fabrica și emite mai [ăntesă moneta de aramă de a căreia [circulațiune se simte mai imediată necesitate. Monetele de argintă și apoi el de aură se voră fabrica și pune în cir [culațiune îndată ce mijlocele financiaro voră permite. I Pentru începută se va fabrica mo“[neta de aramă în următorea câtime: 125,000,000 piese de 10 bani în valoire de lei 2,500,001 1 25,000,000 — — 5 — — _ 1,250,001 - 110,000,000 — — 2 — _ _ 200,001 - 5,000,000 — — 1 — _ _ 50,00 "165,000,000 -----„ — — — 4,000,001 Art. X. Moneta va avea pe de ai parte armele Igrel și pe de alta indici națiunea valorei nominale și anulă. ° Art. XI. Monetele de aură și argintă [ale Franciei, Belgiei, Italiei și Elvețe[ției, fabricate după acelașă sistemă monetară, se voră primi în țară la tot] [casele publice d’uăpotrivă cu monetia legală a țerei. Art. XII. Celealte monete străini [de aură și argintă, căte circulă astă) [in țară se vor] primi la tote casele [publice încă pentru timpul] pînă căni [se va face emisiunea I-a a monete [naționale de argintă și de aură pe presțurile stipulate în tabela lit. B. anecesată la acesta lege. După trecererea de șase luni de a II-a emisiune a monetei naționale din argintă și aură orice monetă, afară din acea care represintă sistemulă monetul tară zecimală stipulată prin convenția.XII" An A 1 I CONSILIULU MINISTRILORU I Piesă de 10 bani. ~1 — — 2 --------5 — 5 — 25 — 1 _. _ 2 - 2 — 20 — I