Romanulu, aprilie 1867 (Anul 11)

1867-04-22

Dumineca trecută, In­dina de Pascl,­ Măria Sa Dom­nitorulă a mersă In galăj8 la sănta Mitropolie spre a asista la­ o fî­cin­­­ă divină ce s’a celebrată laj ora una după mersul­ nopții. Domnii , miniștri, domnii vice-președinți ai Cor-P­­uriioră-Legislative, domnii membri al înaltelor­ curți de justiție și toți dom­nii ofițeri în garnisonă asistaă la a­­cesta serbare. Liturgia a fostu slujită de P. S. S.­­ Părintele Mitropolitură primară încon­­giurată de înaltul­ cleru. In m­omen­­tulu cându P. S. S. esteu rugămințile afară din biserică și cândă esclamă. Christos a înviată, s’a dat u uă salvă de tunuri din Delu Spirei. Potrivită vechil or­ tradițiuni, sănta evangelie a sântului Ion a fostă stenografiată și pe urmă semnată de o Doronitoră și reves­­tită cu sigiliulă statului. Măria Sea a luată crucea in mână și uă parte din asistenți a sărutatu-o. La eșirea din biserică, Domnitorulu a întrunită în pa­iață la dejună pe P. S. S. Mitropoli­­tură, pe domnii miniștri, pe domnii vice­președinți ai corpuriloro-Legiuitare, domnii președinți ai înaltelor­ curți de casație, de compluri, de apelă, domnii șefi ai corpurilor ă și d. Prefecții alu ROMANULU 23 APRILE rale d’a trata în întruniri publice ce s­­pot tianile cele mari ce erau la ordinea civ­­ilei pentru a lumina publiculu, pe­­ pferni și chiaru pe cameră; și tre­­sa bue âncă se mai spuneme că chiarű Pe comercianții și publiculu adese, forte­le adese s’arată nepăsâtoril de drepturile și interesele lorű, și nu numai nu pro­ eS­­ragS întrunirile publice, dar p âncă nici 16?' nu vinű chiarű cându se faca întru­ Pe­niri. In asemene stare de lucruri este lesne de înțeleșii că inimicii țetei, re­ Pa­rindű­uă asemene nepăsare, amorțire!38 se­rică, și serică în consciință chiar că lie nu suntemű în stare se mistuimu li­mn*­­bertățile ce avemu. Cu câtu însă tre­ la bue se recunoscemu că străinii au Iuc dreptu a susține că nu suntemű în să' stare a mistui libertățile ce ne garan­tut teză Constituțiunea de la 30 Iuniu,pe când a vedu unele foie publice, și mail01­ eu séma în Iași, atacându pe Domni­toriu și mai cu sérau pactulu soida­. .... |oc mentale și chiaru unirea, și cinci mi­l Hóne de Români tâcéndu, și comer­cianții bărbații politici și fanii, și pro­­fesorii din Bucuresci și din Iași tă­ ICI­­ condu? Aprobă iei sau desaprobă celei ce scrie gazeta Moldova? Dacă apro­­­r­ba de ce nu manifestă a lorá apro­bare ca se scăpămO îndată de pe­ P,­rnd­ele ce póte aduce acea propa­l j gantă? Desaprobă? darű atunci de la ce nu manifestă a lorá desaprobare ca , se scie și guvernulű și Europa c’aceal ! ideie nu este romăndscă ? Solon a zisc­ul că celol care nu se manifestă j­enim­ SÓÜ contra trebue gonita din republică. ^ Și Solon a avutfi dreptate. Cela care] stă în diferinte nu mai este unű omu­l liberű, și nu scimți nici chiarű de mai ! “ pate fi stimata ca omu. Și la noi, în 9 7 Igi facia celora mai mari interese, în fa­ț­s. . . d­a chiaru a unoru propagante ce potu­n­­ci aduce asupra societății întrege cele mail mari rele, și poporul­, și comercianții I n și omenii politici, și profesorii și chiarű I junii stau indiferenți ca nesce statue.I­rim­, independința Belgică a pututű pu­­si­blica acela neadevĕrit, acea calomnie căci ea scie e’uă națiune care are cele­­ C­ mai mari libertăți și nu se servescecul11 «linsele spre a se lumina, spre a se tv întări șa propăși, națiunea acea­ a do-Jri vedesce că nu este ăncă capta pen­t­u­ tru dînsele și eu mai scie că libertă­­­­țile publice cându sunt­ înscrise nu­­­­mai în Constituțiune, era nu și în mo­ 18­ravuri, se perdu de sicurți, și cu den-18 sele se póte perde gusa­ și națiunea,­­­ căci nu póte sta unu edificiu cândv ! cărămida de la temeliă nu este binele arsă. Se luămu semn darű, căci cca i­ Jc nimicii noștrii ne desceptă; viindu al8 ne face­rea ei ne facű bine, destuleri numai se ne desceptămO­­e ---­­­­ I­liției capitalei, precumă și casa sa eo­ilă și militară. bir După dejună, M. S. însoțită de ca­­me sa militară și domnu Prefectă ală­gu sației capitalei a visitatu tóté casar­e ve­de din orașă. N. Luni 17 Aprilie, M. S. a făcută uă­imisiune impregiurulu Bucuresciloră vo­indă prin bariera Cotroceni a trecut de la Văcăresci, Popesci, Leurdeni, to tbesci, Mora­ Nanului, Căldărari și te uteleimon. In trecătură seu, M. S. sti­e oprită prin sate privinde cu vite­ di sulă celu mai viu la jocurile iera- ui =oră. Pe la orele 7 luna, sera, M. S. fr intrată în capitală trecăndă prin Obor, ide mulțimea l’a aclamată cu entu­­zi nsranlă celă mai câldurosQ. M. S. a di­atu aprópe unu cuartă de oră in mi<­- ai culă poporului și a adresată la mai m­­ulți cuvinte bine-voitóre, ci ---­ ne Măria Sa Domnitorulu­i priimită, cu p­­asiunea recunoscerei sale de domnă ă Romăniloră, scrisori de la M. S. R­­igele Bavariei și de la R. S. S. prin­ și pele Muntenegrului, p­­ri, 20 Aprilie, înălțimea Sea, în tr­ăsură de gală cu patru cai și es­­ertă, la orele 101­,,, s’a dusă la căm­­in­ilă Filaretului, unde a asistată la ser­­v­iciulă religiosă ce s’a făcută spre a n­uiăma bine-cuvénturile a Totă-Putin- v­ălul asupra acestei țeri și asupra In­­v­elșiugărei pământului. Acesta proce­­s e a pornită din delula Mitropoliei, r­ncongiurată de înaltulă cleru care es­­p­orta sfintele icóne și m0ștele sântului D­imitrie. P. S. S. Mitropolitulă primata j condusă și a oficiată în vestminte 8 acerdotale. Ern 21 Aprilie, M. S. Domnitorulu a­­­­sistată pe la orele 10 în biserica Lu­­n­aci la serbarea Isvorului Tămăduire!, ț, -------- ■ [UNK] [UNK]i­ iii > --------- n SUMNEDEU SI DREPTUL­­ MEU. [ U. C P/vrw4 ninuoo «locuiinlu­f nnn/iPom­PU­­­tă în mânele Provedinței, ea ’și mani­­f­estâ voinția sea prin evenimente, și « ându voiesce mărirea ori decadinția u­nui popor­, pune în curgere atari e­­enimente cari ajută saü împiedică pe-­­­irea­gul; ea îmi iau libertatea a în­­t­reba națiunea română din România a­ustriacă, a întreba pe frații mei „ce estinatu parű a ave evenimentele ce l­e desvol’a cu atâta repeziciune? parű i aduce ele neatîrnarea nóstra ori pe­­n­irea nóstra?“ i Romăniloră din România sugrumată, c­ălcată și umilită ! datorita nóstru mai i­nainte de tóte este se ne Ingrijima ca e putemu esiste; daru se esistema ca u­nu poporu liberu, ca unu poporu romnu, ca unu adeveratu fiu alu mamei tomna, se esistema ca Romani. Asta­^i i­­ându suspinele și gemetele nóstru au trebătut­ pînă la Alpi și Sena, cându sugrumătorii noștri și-au atrasu ura și dispreț­iuiu popórelorű în adeverü mari și liberali, datorința nóstrá este se des­­voltámű mai multu curagiu, mai multă resoluțiune, mai multu devotamento, se imit în fine mai Români. Italia, patria mărirei ș’a libertății, I­­talia patria nóstra mamă, astă­zi cându dorințiele iei seculari s’au realisate, își intorce privirile către fiica sea depăr­tată, părăsită și neferice, inima iei mămâscă se consumă de durere ve­­­rendu sugrumarea nóstrá; ea ne con­solă, ne întinde mâna zic^ndu-ne: fiți deștepți fii mei, veghiați, căci nu sciți ura și minuta în care va veni mirele, inima mea, sufletulu meu este an voi, elü va va susține și regenera. Decă eu pînă astăzi nu v’am­ pututu strînge la sinulű meu; decâ nu v’am­ pututu­tinde mână de ajutoriu, causa a fost ă că eu încă am fost fi călcată de străini ca și voi; pe cămașia mea încă s’au trasa sorți ca pe cămașia lui Christu; n’ați pututu aștepta dară aju­­toriű de la mine precurați n’am as­­ceptate nici eu de la voi. Astăzi cându eu sunte una, mare, liberă și unită, 1­i I­ritați pe inima mea maraesca, pe iu­­b­ea și ajutoriulu meu; luați exemplulu­i leu, urmați-mă, imitați-mg, unu sin­g­ura cuventu, vă singură strigare se g­onescu și înfrățescă de la marea legră la Tisa, de la Ema la Carpați.“ Asta­felu ne vorbesce Italia și prin acea iei vorbescu umbrele genielorű­lomei antice, umbrele lui Cesare, Ca­­sne, Augusto, Traiano. Fii Romei c­­arne străplîntați pe malurile Istruluîi triagu cu iubire mâna frațilorO­lorű­le la Alpi și Zi °e cu uă inimă și cu vin sufletu: „Trăiescă Italia, tráiescu rații nostril“ Speriința seclilorű ne spune „că vă rațiune ca se aljță vă sórtu bună și lemnă, trebue se scie voi, trebuie se treze uă voință tare, otărîtă și lumin iată, uă voință demnă d’unu poporu sare aspiră la viitoriu, prosperare și nărire. Națiunea română care’și simpte juterea sea de vi^iță, prin alți cărei­­ ne circulă unu sânge june, trebue se’și arate voința sea cu tótu francheța, și atunci cei ce o apasă voru res­­pecta-o, voru fi siliți a se închina îna­­ntea acestei voințe. O­ națiune înain­­tându pe calea progresului e supusă la multe probe, și cuvintele: „devota­­mentu, patriotismafi, abnegațiune, o­­nore și virtute, precum­ și trădare vënzare, amăgirea“ nu se personifică de câtu în epoce mari, epoce deci­ Zetorie; numai atunci Provedinția a­­rată pe adevărații patrioți și demască pe venZetori. Nefericirea nóstra a foști c’amu avutu mulți venZetori cari ai traficatu, au dusu la Viena și la Feste spre vânzare drepturile nóstre. Eu rogü— pe cei ce mai adorézi idolulu Unguriloru, pe acei cari nu­mai și numai de la ei așteptă ceva bine- îi rogii în numele drepturilori nóstre naționali, se ne de nouă buni pace, facă­ și trebile loru cu Ungurii numai nu vorbéscu, nu trad­eze cu e ca Romăni, nu facă torgű despre do fără de noi: îi rueamu se nu ne com­plice și compromită și mai tare situ­ațiunea, căci noi ne spalăm O­mănele și Lăsamu tótu respunderea asupră-le. Nimeni nu póte pretinde de la no ea astă­zi— cându libertatea și ne­atârnarea, când a dreptulu naționalități deveni obiectulu unui cultQ — nimen­­icu, nu póte pretinde ca noi se nu supunemű orbesce ca uă turmă, ege­moniei magiare, se ne enseama în pi­ciure, se ne sdrobimO viși­ne, se n sinucidemü. Uniunea nu numai că a compromite drepturile, libertățile interesele nóstre, ci ar vătăma simp­­­limentulu nostru naționale, ar periclit chiarű­esistinția nóstru naționale, ași recomanda d­lora celora mari di­n Pesta, cari viea se serbá într’uă lin­gură de apă pe bieta Transilvaniă, s mergă în Transilvania se asculte op­țiunea publică a poporului român a țeranului, și va afla că acela mai bun vre de­uă mie de ori marțea de­cât uniuneas­ că ela e gata a sacrifica tot pentru. Independința patriei séle. Po­porulu români șcie că fie­care po­poru e maiestrulu sorții séle, câ un poporu nu are de câtu sartea ce me­rită; e că pentru ce se luptă elü. Ide Independinții a prinșii rădăcini atât de profunde în inima lui, în­câta api a o puté smulge ar trebui se-i smuls unima din sínű. Noi în interesul ăpăi amü consilia pe frații Magiari ca se- i măture mai ânteia înaintea casei lui I și se de buna pace Transilvaniei că i nu j. de capulO­lora, era frațilorO R­­­mâni de pretutindeni se aducemü­­­­­minte cuvintele lui Napoleone Buni , parte din 1813 în urma luptei de i Waterloo: „La esperienza di tutte I eta e di tutte i popoli insegna esse i invincibile e perpetua un intrepida n I­zione, ehe combate per la giustizia i la liberta.“ Același copilă ală libertății și indi ■­pendinții. in ședința sea­uo aam-yi, luarp, Apriliă, anulă 1867, luăndu în băgare­i de séma referatulu d-lui ministru pre­sidents No. 555, relativă la simplifi­­­carea formeloră prin cari trecu proiec­­­tele de legi spre a se supune corpu­­­riloru legiuitóre, ală căroră mecanismul este prea complicată și trage duper sine întăr­irri de priso­ă. Avândă în vedere că formei se potă simplifica forte multă, fără­ ca fondulă acestoră lucrări se sufere , nici într’ună ochipă. I Consiliulă, unindu-se cu epinim­eaje d-lui ministru presidents, încuviințdzăr­i a se lua următórele disposițiuni:­­c 1. Suprimarea mesagelor­ domnesci­f pentru trimiterea proiectelor­ de la Corpurile legiuitore. L Proiectele, după ce se voră adopta­­ de consiliul­ miniștriloru, se se supunL la Domnă cu raportul­ ministrului com­[ petentă, care luăndă autorisațiunea Mă­[ riei Sele asupra raportului, re presinte[ I simplu proiectulă Adunf­riloră. 2. Suprimarea usului trimiterel la[ spre ședința consiliului miniștrilor] atu-fi titulor] proiectelor] votate de către una[e­i sau cea­laltă Adunare Aceste proiecte votate se se trimițăr I de biuroulă Adunariioră d’a dreptulă|j [miniștrilor] competenți, cari, îndată ce[, Ile primescu de la onulă din Corpurile­ I­legiuitóre, se se presinte d’a dreptulăj I la cel­altă. II I 3. Aducerea la consiliară miniștri­i floră a tuturoră proiecteloră de legii I votate de ambele Adunări, înainte de­ la se supune la domnesca întărire, spre[ la se lua pentru acesta autorisațiunea[ I ] prealabilă a consiliului. Acesta condițiune, respund codu­lui I considerațiuni de oportunitate, are totul I d’vădat și avantagială concentrării tutu— I Illoră voturiloră legislative într’unu sin­ j [gură puntă, unde se se potă găsi 1]| * I [trebuință mai cu înlesnire. A Presedint*** Anna îl în­viî miniștri-1 |loră se se comunice pe viitoră decă­t­ă­­tre președintele Corpuriloră legiuitóre I [numai cele urmatore: a). Ordinea (zileL I b). Interpelările. c) . Voturile cari ar pleca din m­i­|­­[țiativa Adunărilor­, și într’una cuvântă [ Mori ce obiectă |care nu le va fi fostă| ‘ I comunicată prin canalul­ unuia din mi-1 [nistere. d) . In fine proiectele de legi cari­le s­e voră fi fostă presintate de către mi­­­­nistrulă președinte în acesta calitate.­­ "[ Disposițiunile aici coprinse se voru| a­r aduce la îndeplinire de către d. mi­­­­­nistru presidents, după domnesca a­­a­probare. C. A. Crețulescu, Ștefan Golescu, Dimi­­­ J trie Brătianu, loan Brătianu, A. Văsescu, I ar- T. Gherghely. e| Prin decretă cu data 19 Aprilie, se promulgă inmatoria lege: _ 1 Pentru înființarea unui nou sistemă mo­­­­netară și pentru fabricarea monetelorăl­o­i naționale, Art. I. Se adoptă sistemul­ monetară a­ Zecimală metrică astă­felu precumă e­­arsista în Francia, Italia, Belgia și Elv­­­­­ția. Cinci grame argintă, din care 835 .g I din 1,000 argintă fină și 165 din 1,000­­ Maliagiu, compună unitatea monetară a­­ României sub numire de leii. Art. II. Leulâ se împarte în una sută cu părți denumite bani. c>| Art. III. Monetele române suntil:­­­| a). In aur. _| Piesă de 20 lei. și uă parte din zece abagiu* avândă urmăitor»a greutate și dimensiune. Piesa de 20 lei, 645­,Q00 grame în greu­tate și 21 mi­­limetre In dia­metru. -------10 lei,3î,6­,geo­grame în greu­tate și 19 mili­­metre In dia­metru. — — 5 lei, 4­6,3/ia,6 grame In greu­tate și 17 mili­­metre de dia­metru. Toleranța titlului și a greataiței este de 3 milimetre 3/1Q#a în mai multa și mai puținu a titlului și a great­ței exacte. Intâmplfitórele diferinți în mai pu­­tcinu trebuesc­ a fi compensate prin di­ I­­ferințele in mai multa. Art. V. Monetele de argintă cuprindu­n titlulu de 835 părți din mie argintă , finit și 165 părți din mie alingiu. Greutatea și dimensiunea lorű este I lurmătorea: Piesa de 2 lei, 10 grame, 27 milime­tre dia­metru. — — 1 — 5 — 23 — — 2%­ 18­­ I Toleranța titlului este de 3 miliame 13/1000 în mai mulții și în mai puținu la titlului exactă. Toleranța greutăței este pentru pie­­­se de 2 și de 1 lefi de 5 miliame 15/1000, era pentru piesele de 1/2 sau 150 bani de 7 miliame 7/1000 îi mai­i multă și în mai pucinu a greutățel­e­­i sacte. Art. VI. Monetele de aramă se com­­spunfi din 95/100 de aramă, 4/100 de scositorii, 1/100 de xinefi, cu o tole­­­ranța de 7 miliame în mai multe și mai opucinu; greutatea și dimensiunea lorű i­ J este cea următorre: Piesa de 10 bani, 10 grame, 30 milime­­,1 tre dia­metru. = =^­a| b.) In argintă. *e| Piesă de 2 lei. re I _ _ 1 _ a-j — — sau 50 bani. e c.) In aramă. I Art. IV. Monetele de aură cuprindu I titlulu de noue părți din dece aură finO -------1 — 1 — 15 —­­1 Toleranța greatfițel este de cinci­­■­spre­zece miliame în mai multu și în r­ilmul pud­nu. Art. VIL După ăntiiia emisiune a mo­­­­netei de aramă, tóte compturile Sta­­r­tului au ou vuiu­ului ținea In tei vechi iși parale, ci în lei noul și bani. Ase­­ilmenea sunt și datóre tóte stabilimentele­­ publice, toți bancherii, comercianții și I industrialii a ținea registrele și comp­­ilabilitatea lorű în lei și bani, conform [ I [noului sistemă monetară. Art. VIII. Pentru regularea companiilor I j și calcularea leiloru vechi și parale­ii­loru în lei noui și bani și vice-versa, .I se alătură tabela litera A, după care [se vor] face calculele de transferarea [tuturoru compturiloră, obligațiuniloru, 3ibunuriloru, polițeloro, trateloră, *cpi­­n­seloru, contractelor] și a ori­cărora­­•[efecte emise Înaintea aplicărei legel­er de faciă. _[ Tóte datoriile contractate înaintea [lege­ de faciă în lei vechi și parale, [a cărora răfuire se face în urmă, se [voru lichida conformă cu acastă tabelă ]*|de transferare. *.| Art. IX. Se va fabrica și emite mai [ăntesă moneta de aramă de a căreia [circulațiune se simte mai imediată ne­­­cesitate. Monetele de argintă și apoi el de aură se voră fabrica și pune în cir­ [culațiune îndată ce mijlocele financia­­­­ro voră permite. I Pentru începută se va fabrica mo­­“[neta de aramă în următorea câtime: 125,000,000 piese de 10 bani în valoire de lei 2,500,001 1 25,000,000 — — 5 — — _ 1,250,001 - 110,000,000 — — 2 — _ _ 200,00­1 - 5,000,000 — — 1 — _ _ 50,00 "165,000,000 -----„ — — — 4,000,001 Art. X. Moneta va avea pe de ai parte armele Igrel și pe de alta indi­ci națiunea valorei nominale și anulă. °­ Art. XI. Monetele de aură și argintă [ale Franciei, Belgiei, Italiei și Elve­­țe[ției, fabricate după acelașă sistemă mo­­­­netară, se voră primi în țară la tot] [casele publice d’uă­potrivă cu moneti­a legală a țerei. Art. XII. Cele­alte monete străini [de aură și argintă, căte circulă astă­) [in țară se vor] primi la tote casele [publice încă pentru timpul] pînă căni [se va face emisiunea I-a a monete [naționale de argintă și de aură pe pre­­s­țurile stipulate în tabela lit. B. anec­­esată la acesta lege. După trecererea de șase luni de a­ I­I-a emisiune a monetei naționale di­n argintă și aură ori­ce monetă, afară di­n acea care represintă sistemulă mone­­tu­l tară zecimală stipulată prin convenția­.X­I­­­I" An A 1 I CONSILIULU MINISTRILORU­­ I Piesă de 10 bani. ~1 — — 2 --------5 — 5 — 25 — 1 _. _ 2 - 2 — 20 — I

Next