Romanulu, iunie 1867 (Anul 11)

1867-06-10

ESTERNE.— Prin decretă cu data de 29 Mai, d. Henric Winterhalder este numită representanta jetfi guvernului romflau la Paris, cu misiunea numai de a semna obligațiunile definitive ale împrumutului de 18,500,000 franci, contractată cu casa Openheim nepoții și C-nna. ROMANULÜ 10 JUNIU. 479 tulu noțiunilor« și cu selbăteciă vedomirită sI răpescă chiaru și dreptulu ce’i a dată natura ca omă liberă. Tóte aceste cu puteri neobosite acordă maghiarului nobilime și ranguri, sașului privilegie și acisițiuni. Românului impună marte și perire; tóte acestea, ca legi formale iscodite, fundate și sancționate de Însuși autorii, Înalță pre maghiară la mărire, scuscă pre sasă de greutăți, dară pre Română îlă roigă de gică și lă tăvulescu ln pulbere; tóte aceste ridică nimbrulă celă ruginită ala Arpadiloră pînă la ceriu, dră gloria cea strălucită a Românului o acoperă cu velulă lui Erebos ca se nu mai vadă nimicu ochii cel de Argus al unei Europe întregi. — Și Romănulă geme sub sarcina sară de patru sute de anii — Domne mare tăriă al dată poporului zeu și cu îndelungă paciența lu I încoronată pre elă, ca patru vecuri astăfelă se sufere și totuși se nu perfir Veți întreba, frațiloră din Romănia liberă, că pentru ce amu permisă acestea? Pentru ca se se mai mărască durerea și só se re’nouiasca suspinulă? Nu, de locă, căci și a le grăi este pecată, dară se le’nprospeteză. Europa le cunosce acumă, frații noștri le suiă prea bine cu toții deși nu purtarâmă cu toții asemenea parte din sarcina lor, deși nu simplirămă toți In asemenea mesurâ, — ci numai cu se sciii iubițiloră frați că complecsulă acestora — fiară celă rătecită In uită rostimpă de 19 ani, ale căror sdrenițe nfurnale și vagabunde și astăzi — tremurăndu de frica panică — se fluturază prin țere Europei — dupe ce nu Își află repausă pe acestă pământă, astăzi In 8 luniă 1867 — lăugedă, leșinată de fume âră și se intorce la casa părintelui seă. Astăi constituțiunea maghiară 0ră ’și reversă rapide sare repunându-se In vigorea de mal ’nainte; astă-di se zb’ncepă suspinele seculari și in casa românului intră mediculă acela care întinde pacientului sen venină stigică în locă de medicina salutarie. Dómne și óre cătă va se mai purtamă uă sarcină atâtă de grea? se nu mai cutozămă aș»co? ,,Non si nunc male, et olim sic erit, dabit Deus his quoque fineat ?“ România Intragă verso astăzi rugăm înaintea celui a totă-putinte pentru ca se se afle in libertate deplină. Românii din Transilvania se apropia astăzi la altariul Domnului ca se lă ruge că Imperatul Austriei punându-și pe capă corona Iul st. Ștefană, și depunândă jurământulă In măna supușilor ă sei se aibă daruri a putea domni cu dreptate. Cel ce Ia 19 ani se lamentaă In legănură cela durerosă alătorose pasivități ca fală se aruncă acuma pe arena activității; ceia, a căroră gură amuțită de pierderea ruginitelor, privilegie silnice nu li se mai auzea in 19 ani decâtă ca ună urletă eternă In adânculă mării furibunde, astăzi resterna Europa cu vivate entusiasmate! Până cindă Domne oei fără de lege, până cândă se voră bucura (Ps. 93 v. 3)? Patria lui Arpad înotă astăzi In valurile bucuriei, Transilvania se cufundă In oceanulă petrei, nepoții lui Atila ben din paharulu sibaritului, sultândă pe marii unei Ungarie mari, fii lui Quirinu vărsă lacrima In patria loru nesocotită de forța nedreptății! M. Lea Imperatulă Austriei primesce coróna și șade pe tronulă unui poporă care cu 19 ani mai ’nainte nu se sfii a-și rădica mana întinată cu sânge omenescă asupra unui capă neviolabile, pe care Dumnezeu l Hă puse de domnitoră peste atătea popare. M. Lea Imp. Austriei versa In abundanțiă grația Sea Imp. Austriei versa In abundanțiă grația sea prea înaltă peste poporul, care cu perfidia se revoltă în contra tronului și a familiei auguste, era romănulă, acelă poporă credinciosă , care necruțundă avere, sânge și vndită pururea remase credinciosă, neclătită alipirit de imperată și tronă, românulă e condamnată 0ră și de la privirea acestei grație înalte. Se face cete de români cumă alergați astăzi în 4'ua perire! vóstre cu mice cu mare la altarulă celui pre’naltă ca și acolo se depuneți ofertură omagiului și ală credinți! vóstre necrotite! Vedenda acestea: „Ocara a Infruntă inima mea și am slăbită, și am așteptată pe celă ce s’ar mâhni cu mine, și nu era, și pe cei ce m’ară mângâia și nu ’i-amă aflată.“ Ps. 58 v. 20. Atari lucruri se întâmplă în patria nóstrá iubițiloră frați din România! „Se se scrie acesta și cu altă noimă și poporulă celă ce se zidesceva... Ps. 101 v. 8.“ Unu Transilvanii. 8 Iunie 1867. Galați, 7 luniă. M. S. domnitorul« a fost primită aici cu cea mai mare espansiune de inima, cu iubirea ce inspiră credința în domnulă care își razimă tronul, pe sentimentului națională, care își face fericirea și gloria în fericirea și mărirea națiunei. O inșulă se afla întregu in mișcare și transportată la portă și pe ulițele din calea Măriei Sale. Spetacolul din portă era splendidă. Sosirea Măriei Sale fu salutată de urările hăldurose și repetata ale unei numerase adunări de poporă de tote clasele și de corpurile civile și militare ce o să așteptaă. Din portă, escortată două trupă de cetățeni călări, îmbrăcați in costume naționale, și de ună corpu de dorobanți, Măria Sa merse mai ântâiă la biserica catedrală, apoi la palatură pregătită de primăria. Ulițele din calea Măriei Sale erau pline de lume, decorate și resunaă de aclamările: Să trăască domnulu Românilor« ! Îndată după sosire, Măria Sa primi visitele corpurilor civile și militare , a doua 4* Pü acelea ale consulilor, a corpurilor comerciale și a diferite persone. In amândouă serile câtă astată Măria Sa aici, orașulă a fostă iluminată. Vă adunară de cetățenia venită in prima sera a felicita pe M. S. la paiață. Apoi acompaniată de prefectă și primară, M. S. percurse cateva uicți intîlnindă pretutindeni urări și manifestări de iubire. Aspra, după sfirșirea mes»I la care a fostă represintate tóte clasele, pe la 10 ore, M. S. sa transportă le bordură vaporului francesü La Magicienne, de unde aici diminuță a plecată la Sulina. Uă plre abundentă și generală a complectată bucuria acestei a doua visule cu care Măria Sa a onorată acestă județă. Sulina, 6 luniă. Altă-40 la 4 ore sera, Alteța Sa a ajunsă la Sulina, unde a fost primită de Pașa de la Tulcea, de d-nii consuli, membrulă comisiunei dunărene și de toți funcționarii civili și militari. A. S. a visitatü tóte lucrările portului, și a primită pe toți consulii in casa comisiunei dunărene. Sora, totă orașulă și bașimentele de resbelă au fostă splendit iluminate; tóte familiile notabile ale orașului au venită pe bordură vasului La Magicienne spre a visita pe A. S. Batelulă austriacă care a acompaniată pe A. S. o fostă splendidă iluminată. M. S. domnitorulu pornindă din Calați Luni diminiața la 4 ore cu vaporulu francesu La Magicienne, a mersă la Tulcea, de acolo la Sulina, de unde intorcânduse la Ismailă a fostă primită cu celă mai mare entusiasmă, trecândă directă la Chilia de unde astă fără sa fi inturnată orășiia Ismailă, unde se și găsesce. (Monitoriumu). „Domnulu Poppasu ne trămite urmatoria epistolă cerându s’o publicămu. Ca unii ce amu reprodusă actulu de acusare avemu datoria se reproducemu și’ntîmpinarea, implinindu-ne însă uă datoriă de ecitate ne hnplinimu ș’acea d’a esprime părerea oóstră de reft, pentru espresiunile cu cari se servesce D. Poppasu, în contra ziarului Timpulu, a d-lui Mantu Busu, și’n contra taosfera. Galați, & Maifi 1867. Stimabile Domnule Redactorel Amu observată cu uă fórte vie mulțumire, grăbirea cu care domnulâ și venerabilulä diare „Românul“,“ representanții și epurătorii ale principieloră partidei liberale, în Noică din 2 Iuniu, reproduce din faimosulă 4*arți de Galați „Timpulă,“ adulă de acusațiune, dresată in contra mea de onestulă și marele patriotă Manta Rusu, noulă nostru primară. Sum fórte sigură, cum că numai arderea d’a biciui viciută și a Incuragia virtutea, ori unde s’ară oflu, în bordeiă ca și In paiață, a motivată acastă lăudabilă spontaneitate In reproducțiuni, a diariului redigează cu atâta talentă de domnia vostru. Ve felicită din inimă pentru fericirea de care vă bucurați, ca asupra 4i orelor“ 80 nu se pute aplica proverbulă poporală, conținoră de atăla adeveră: „Spune’mi cu cine trăesci, pentru ca se’ți spuiă cine escicăci la din contra reproducțiuni dintr’ună ziare ca „Timpulă,“ a cărui devisă este: lingușirea celoră puternici, susținerea viciului, imoralităței și abusului, și calomnia a totului ce este inteligentă, onestă și patriotă, 4,&s'ă alimentatu și susținută de jidani și banii loru, ară arunca uă umbră forte defavorabilă asupra splendorei farului „Romănuță.“ In adeveră, dacă ne ar fi fi permisă a judeca 4iarele ca Pe Individi, atunci ambia Intre „Romănulă“ și „Timpulă“ ară fi uă rușine pentru celă d’ântâiă! Bă amăreală ușă, d’a vorbi mai multă cu fapte, de cătă cu frase umflate și pompose, prin urmare viă și eu la rândul meu, și implorăndă imparțialitatea domniei-vóstre, ve rogu, ca se binevoiți a’mi deschide și mie vă colănă tn demnulă domniei-vóstre diariu. In care publicămdă actele judiciare, relative lă menționata acusațiune, se va convinge di atătu domnia-vóstre, cătă și opiniunea publică, despre culpabilitatea mea. Aceste acte vi le voiă trimite peste pucine 4>le, iară pîn’atunci, ve rogă, permiteți’mi a ve mai adaoga aci căte-va linii. Suflă in lume acusațiuni care onoreza pe acusată, precumă suntă elogiuri care rușindă pe lăudată; acestă caracteristică dă unora asemenea acte, atăta conținutulă, cătă și autorii loră. Astă-felă fiindă clară, acusațiunea noului nostru primară, alesă prin violență și călcare flagrantă de lege, pentru care esistă — din partea alegotoriloru — proteste atâtü la M. S. Domnitorulu, cătă și la D. ministru de interne, de la care se ascdptă din 4. In di reparațiunea ilegalitățiloru comise, nu se póte atinge în moralitatea mea delocă. Trecutulă, precumă și presentulu d-lui Mantu Ruffu, suntă aci atătu de notoriu cunoscute, nu cătă permiteți’mi se v’o declară, fără sfială, cumă că acusațiunea provenită din partea d-lui Ruffu este uă ouere pentru mine, ună elogiă din partea d-lui însă, ară fi uă rușine, uă degradațiune, precumă ară fi uă rușine elogiaiă provenită din partea unui Rinaldo Rinaldini, Fra Diavolo sau Rozsa Sándor! Acusațiunea reprodusă în „Romănului“ de la 2 luni, este numai preludiulă unei cu multă mai grave acusațiuni, pe care o asceptă din partea d-lui primară și a colegilor ă șei de onore. Sdrobită în consciința mea de pericolulu ce mĕ ascepto, sum decisă d’ami uși ura sufletulu, printr’uă fidelă și sinceră confesiune a crimeloră ce mă apasă, și care mm provocată — cu dreptă cuvântă — ura și persecuțiunea d-lui nou Primară și oneștiloră sei tovarăși. Căndă am venită la Galați, am slatu aci o asociațiune forte bine oraganisată, compusă — cu escepțiunea d-lui Primară de atunci și a consiliu lui comunală — mai din toți amploiații ai autorităților publice, din toți jidanii puternici, și din căți-va români, de specie părăsită ca d- ră Manta Russu. Scopul, virtuosă și umanitară a lă acestei asociațiuni, era salvarea sufletescă a publicului romănu, silindu-se prin tote mijlocele posibile, precum acte ilegale, arestări, bătăi arbitrare etc, se pue pe publiculu română In fericită posițiune, d’a învoca în favorea Sa, zisa sfintei scripturi: „Fericiți cel seracs, că acelora va fi Împărăția cerurilor/"* Publiculă română suspina și se sufircdea desperată sub impresiunea acestei procedări, că observândulă astă-felă, amă avută criminalulă coragiă d’ală conchema în conferințe publice, d’ai vorbi de virtute cetățenescă, de drepturile publicului intr’ună stată constituțională ca ală nostru, de dreptulii ce are flăcare d’a se plânge și a urmări pe amploiații ebusivi, pu bliculă orbă și ignorantă, m’a ascultată, s’a plânsă, și guvernul« și mai orbă, și mai ignorantă de cătă publiculu, a constatată plângerile și a curățită Tribunalulă de ană Primu Președinte și trei judecători, Prefectura de ună Prefectă și ună directoră de prefectură, de ună Politaiă, ună șefă de stațiune telegrafo-poștale etc.,și astăfel a sfâșiată prima asociațiune, înlocuind« pe menționații amploiați, cu alți bărbați, a căroră devisă — de ficură eronată — e, că publiculă română trebue se fiă fericită nu numai în ceriu ci și pe pământă ! A mai renase la putere numai actuala Primărie, și dacă guvernulă va procede totă pe calea rătăcită pe care a apucată, atunci se nasceră temere forte logică, că și Primăria va merge unde s’aădusă ceilalți amploiați destituiți, și iată atunci sfărâmată asociațiunea filantropico-sufletescă. Acesta este prima mea crimă in Galați. Amă mersă și mai departe. Observăndă precumü isolațiunea și apatia in care se află publiculu română , intimidată, din Galați, am începută a-I vorbi de unire și înfrățire, de binele ce produce cunoacința reciprocă , și comunicarea mutuală a ideielor, speranțelor și aspirațiuniioră. Publiculă păcătosă m’a ascultată , și s’a decisă a înființa una clubă română, in care se nu fiă priimiți ca membri, decătă numai omeni recunoscuți de integri și onești. Orbia publicului a făcută și mai multă, m’a alesă mai In unanimitate pe mine păcătosulă și nemerniculă , de președinte ală Clubului. Am Începută românii a ne aduna la Club, a vorbi Intre noi, înaintea unui pahară de apă rece cu dulceți sau a unei cafele aromatice, despre patriă , constituțiune și mijlocele cari potă duce România la uină viitoră ferice și prosperă, petrecându astă-feră împreună seri întregi. Criminală profanare a intereseloră jidănesci, căci clubulu a privată stabilimentele spirtuase, întreținute de jidani, de uă sumă de muscerii , carii invocă d’ași petrece orele de recreațiune în stabilimentele loră , locă ală corupțiunei morale și materiale a aă preferată d’ași petrece timpulă liberă în mijlocul ă Clubului română. Acesta este a doua a mea crimă în Galați. Ră venită alegerile pentru Cameră. Eă lipsită de totă felulu de mijloce materiale disgrațiată de Prefectură și Poliție, neavându fericirea d’a numera in genealogia familiei mele, nu numai nici ună boeră , flăcută de mititelă, dar nici măcară ună ciocotă boerescă, am întrebuințată de sicură farmece , pentru ca In fația unoră concurință , cu titluri și putere mare, se fie alesă, cu u majoritate forte insemnată, de deputată dă primului orașiă comercială din România. Acesta este a treia mea crimă in Galați. S’a înființată în Bucuresci „Societatea pentru învâțiâtura poporului română.“ Publiculă română din Galați coruptă de sicură de doctrinile periculose ce se profesau in ciubură română u’a remasă surdă la apelulă ce i se făcea, d’a participa și ele la acea societate, ci din contra, in orbia sea s’a grăbită o constitui secțiunea județului Govurluiu, și m’a alece pe mine în unanimitate, de președinte aă acestei secțiuni pe cândă că me aflamă în Bucuresci. Eă în locă se me pocăescă și se refusă acesta alegere, din contra amă priimim-o ca ună semnă de onore și Încredere a iubițiloră mei concetățiăni. Nu m’am mulțumită cu atâta, ci în corupțiunea mea am mersă cu multă mai departe, căci întorcândume In Galați, folosindume de concurs sală a șapte domni Profesori, ama și deschisă îndată trei scóle de adulți și meseriași, precum și uă șcala supremă comerciale care tote a4< “funcționază gratuită, și numeră deja peste una sută școlari. Se pot o crimă mai Însemnată comisă in contra intereseloru naționale a voi se lumine și poporală română, și încă gratisă? el bind căudă poporală română, mojicii, vor ajunge încetulă cu încetulă a fi culta și luminată, ce voră face atunci boerii cei ignoranți și depravați ce voră face slugile boeresci ? ce voră face onorabilii jidani? carii ați constitue salutarea etică de lipitori ai țerei și poporului română C1 hororl Aceste suntă, Domnule Redactor», crimele oribile, cari iu decursă numai de ună ană și ceva, amu avută curagială d’a se comite la Galați. Acum rădicați peatra ș’aruncați-o asupră’mi, da și am nerușinarea d’a susțină, că voiă muri veselă și mândru, fiindă delapidată de ómen ca d-lu Mantu Russu. Priimiți, vă rog, asigurarea distinsei mele stime. P. Popassu PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. La 28 ale lunei curente fiindă a se face licitațiune pentru darea în întreprindere a construcțiunii unui hanu lângă biserica Dobrotesa proprietatea ei după planul ă, divisul și condițiunile elaborate de d. arhitectă ală comunei, se face cunoscută spre sciința ca doritorii d’a se insărcina cu acastă lucrare se se presinte la primărie în ziua ficsată la 12 ore spre a se face licitațiunea și adjudecațiunea asupra aceluia ce va lăsa celú mai josă pieță de cătăcelă cuprinsă în devisă. Planul ă, devisată și condițiunile după care are a se esecuta lucrarea se pot vedea de dnii doritori în secțiunea administrativă BiurouluiI în ori ce di și oră de lucrare. Primară, C. Panaiot, No. 6206, luniă 7, 1867. Observândă că, in lista publicată prin Insciințarea Primării cu No. 3796 de bisericile la cari nu mai este permisă a se face îmmormântari, Biserica Popa Tatu situată în colorea Verde s’a trecută din erore sub numele de Fontina Boului și pentru ca se na -o credă că Immormântarea la 4>sa Biserică, este tolerată, subscrisulö publică spre sciința tutuloră că și acéstă biserică intră in numerulu acelora la care pentru motivele aretate în 48a însclipțare. Immormântarea este poprită cu desevârșire. p. Primară C. Lapati. No. 6185. 7 luniă, 1867. AESITU ACUMU DE SUB PRESA OPERA intitulata: CONTIMPURANII ILUȘTRI BROȘURA ANTIA NAPOLEON III IMPERATULU BRANCUSILORU de D. EMIANUEL ANCHAESCU Preolulu 3 Sfanți. NB. Acesta cărte este prima scriere română ce apare din înalta autoritate de dedicațiune a M. Sale Domnitorului.