Romanulu, iunie 1867 (Anul 11)

1867-06-10

ESTERNE.— Prin decretă cu data de 29 Mai­, d. Henric Winterhalder este numită representanta jetfi guver­­nului romflau la Paris, cu misiunea nu­mai de a semna obligațiunile definitive ale împrumutului de 18,500,000 franci, contractată cu casa Openheim nepoții și C-nna. ROMANULÜ 10 JUNIU. 479 tulu noțiunilor« și cu selbăteciă vedo­mirită sI răpescă chiaru și dreptulu ce’i a dată natura ca omă liberă. Tóte aceste cu puteri neobosite a­­cordă maghiarului nobilime și ranguri, sașului privilegie și acisițiuni. Româ­nului impună marte și perire; tóte a­­cestea, ca legi formale iscodite, fun­date și sancționate de Însuși autorii, Înalță pre maghiară la mărire, scu­scă pre sasă de greutăți, dară pre Română îlă roigă de gică și lă tăvulescu ln pul­bere; tóte aceste ridică nimbrulă celă ruginită ala Arpadiloră pînă la ceriu, dră gloria cea strălucită a Românului o acoperă cu velulă lui Erebos ca se nu mai vadă nimicu ochii cel de Ar­gus al unei Europe întregi. — Și Ro­­mănulă geme sub sarcina sară de patru sute de anii — Domne mare tăriă al dată poporului zeu și cu îndelungă pa­­ciența lu­ I încoronată pre elă, ca pa­tru vecuri astă­felă se sufere și totuși se nu perfir Veți întreba, frațiloră din Romănia liberă, că pentru ce amu permisă ace­stea? Pentru ca se se mai mărască du­rerea și só se re’nouiasca suspinulă? Nu, de locă, căci și a le grăi este pe­­cată, dară se le’nprospeteză. Europa le cunosce acumă, frații noștri le suiă prea bine cu toții de­și nu purtarâmă cu toții asemenea parte din sarcina lor­, de­și nu simplirămă toți In ase­menea mesurâ, — ci numai cu se sciii iubițiloră frați că complecsulă aces­tora — fiară celă rătecită In uită ros­­timpă de 19 ani, ale căror sdrenițe n­­furnale și vagabunde și astăzi — tre­murăndu de frica panică — se flutu­­rază prin țere Europei — dupe ce nu Își află repausă pe acestă pământă, as­tăzi In 8 luniă 1867­ — lăugedă, leșinată de fume âră și se intorce la casa părintelui seă. Astă­­­i con­­stituțiunea maghiară 0ră ’și reversă rapide sare repunându-se In vigorea de mal ’nainte; astă-di se zb’ncepă suspinele seculari și in casa românu­lui intră mediculă acela care întinde pacientului sen venină stigică în locă de medicina salutarie. Dómne și óre cătă va se mai purtamă uă sarcină a­­tâtă de grea? se nu mai cutozămă a­ș»co? ,,Non si nunc male, et olim sic erit, dabit Deus his quoque fineat ?“ Ro­mânia Intragă verso astăzi rugăm­ îna­intea celui a totă-putinte pentru ca se se afle in libertate deplină. Românii din Transilvania se apropia astăzi la al­­tariul­ Domnului ca se­ lă ruge că Im­­peratul­ Austriei punându-și pe capă corona Iul st. Ștefană, și depunândă jură­­mântulă In măna supușilor ă sei se aibă daruri a putea domni cu dreptate. Cel ce Ia 19 ani se lamentaă In le­­gănură cela durerosă ală­torose­ pa­sivități ca fală se aruncă acuma pe a­­rena activității; ceia, a căroră gură a­­muțită de pierderea ruginitelor, privi­legie silnice nu li se mai auzea in 19 ani decâtă ca ună urletă eternă In adân­­culă mării furibunde, astă­zi resterna Europa cu vivate entusiasmate! Până cindă Domne oei fără de lege, până cândă se voră bucura (Ps. 93 v. 3)? Patria lui Arpad înotă astă­zi In valu­rile bucuriei, Transilvania se cufundă In oceanulă petrei, nepoții lui Atila ben din paharulu sibaritului, sultândă pe marii unei Ungarie mari, fii lui Qui­­rinu vărsă lacrima In patria loru ne­socotită de forța nedreptății! M. Lea Imperatulă Austriei primesce coróna și șade pe tronulă unui poporă care cu 19 ani mai ’nainte nu se sfii a-și rădica mana întinată cu sânge ome­­nescă asupra unui capă neviolabile, pe care Dumnezeu l Hă puse de domni­­toră peste atătea popare. M. Lea Imp. Austriei versa In abundanțiă grația Sea Imp. Austriei versa In abundanțiă gra­ția sea prea înaltă peste poporul, care cu perfi­dia se revoltă în contra tro­nului și a familiei auguste, era romă­­nulă, acelă poporă credinciosă , care necruțundă avere, sânge și vndită pu­rurea remase credinciosă, neclătită alipirit de imperată și tronă, românulă e condamnată 0ră și de la privirea a­­cestei grație înalte. Se face cete de români cumă alergați astă­zi în 4'ua perire! vóstre cu mice cu mare la al­­tarulă celui pre’naltă ca și acolo se depuneți ofertură omagiului și ală cre­dinți! vóstre necrotite! Vedenda aces­tea: „Ocara a Infruntă inima mea și am slăbită, și am așteptată pe celă ce s’ar mâhni cu mine, și nu era, și pe cei ce m’ară mângâia și nu ’i-amă a­­flată.“ Ps. 58 v. 20. Atari lucruri se întâmplă în patria nóstrá iubițiloră frați din România! „Se se scrie acesta și cu altă noimă și poporulă celă ce se zidesce­va... Ps. 101 v. 8.“ Unu Transilvanii. 8 Iunie 1867. Galați, 7 luniă. M. S. domnitorul« a fost­ primită a­­ici cu cea mai mare espansiune de i­­nima, cu iubirea ce inspiră credința în domnulă care își razimă tronul, pe sen­timentului națională, care își face feri­cirea și gloria în fericirea și mărirea națiunei. O inșulă se afla întregu in miș­care și transportată la portă și pe u­­lițele din calea Măriei Sale. Spetacolul­ din portă era splendidă. Sosirea Măriei Sale fu salutată de urările hăldurose și repetata ale unei numerase adunări de poporă de tote clasele și de cor­purile civile și militare ce o să așteptaă. Din portă, escortată do­uă trupă de cetățeni călări, îmbrăcați in costume na­ționale, și de ună corpu de dorobanți, Măria Sa merse mai ântâiă la biserica catedrală, apoi la palatură pregătită de primăria. Ulițele din calea Măriei Sale erau pline de lume, decorate și re­­sunaă de aclamările: Să trăască dom­­nulu Românilor« ! Îndată după sosire, Măria Sa primi visitele corpurilor­ civile și militare , a doua 4* Pü acelea ale consulilor­, a corpurilor­ comerciale și a diferite persone. In amândouă serile câtă a­stată Mă­ria Sa aici, orașulă a fostă iluminată. Vă adunară de cetățeni­a venită in prima sera a felicita pe M. S. la pa­iață. Apoi acompaniată de prefectă și pri­mară, M. S. percurse cate­va uicți in­­tîlnindă pretutindeni urări și manifes­tări de iubire. Aspra, după sfirșirea mes»I la care a fostă represintate tóte clasele, pe la 10­ ore, M. S. sa transportă l­e bor­­dură vaporului francesü La Magicienne, de unde aici diminuță a plecată la Su­­lina. Uă plre abundentă și generală a complectată bucuria acestei a doua vi­sule cu care Măria Sa a onorată a­­cestă județă. Sulina, 6 luniă. Altă-40 la 4 ore sera, Alteța Sa a ajunsă la Sulina, unde a fost­ primită de Pașa de la Tulcea, de d-nii con­suli, membrulă comisiunei dunărene și de toți funcționarii civili și militari. A. S. a visitatü tóte lucrările portului, și a primită pe toți consulii in casa comisiunei dunărene. Sora, totă ora­șulă și bașimentele de resbelă au fostă splendit iluminate; tóte familiile nota­bile ale orașului au venită pe bordură vasului La Magicienne spre a visita pe A. S. Batelulă austriacă care a acom­paniată pe A. S. o fostă splendidă i­­luminată. M. S. domnitorulu pornindă din Ca­lați Luni diminiața la 4 ore cu vapo­­rulu francesu La Magicienne, a mersă la Tulcea, de acolo la Sulina, de unde intorcându­se la Ismailă a fostă pri­mită cu celă mai mare entusiasmă, tre­­cândă directă la Chilia de unde astă fără sa fi inturnată orășiia Ismailă, unde se și găsesce. (Monitoriumu). „Domnulu Poppasu ne trămite ur­­matoria epistolă cerându s’o publi­­cămu. Ca unii ce amu reprodusă actulu de acusare avemu datoria se reproducemu și’ntîm­pinarea, im­­plinindu-ne însă uă datoriă de e­­citate ne hnplinimu ș’acea d’a es­­prim­e părerea oóstră de reft, pen­tru espresiunile cu cari se serve­­sce D. Poppasu, în contra ziaru­­lui Timpulu, a d-lui Mantu Busu, și’n contra taosfera. Galați, & Maifi 1867. Stimabile Domnule Redactorel Amu observată cu uă fórte vie mul­țumire, grăbirea cu care domnulâ și venerabilulä diare „Românul“,“ repre­­sentanții și epurătorii ale principieloră partidei liberale, în No­­ică din 2 Iu­­niu, reproduce din faimosulă 4*arți de Galați „Timpulă,“ ad­ulă de acusațiu­­ne, dresată in contra mea de onestulă și marele patriotă Manta Rusu, noulă nostru primară. Sum fórte sigură, cum că numai arderea d’a biciui viciută și a Incuragia virtutea, ori unde s’ară o­­flu, în bordeiă ca și In paiață, a mo­tivată acastă lăudabilă spontaneitate In reproducțiuni, a diariului redigează cu atâta talentă de domnia­ vostru. Ve fe­licită din inimă pentru fericirea de care vă bucurați, ca asupra 4i orelor“ 80 nu se pute aplica proverbulă poporală, con­­țin­oră de atăla adeveră: „Spune’mi cu cine trăesci, pentru ca se’ți spuiă cine escicăci la din contra reproducțiuni dintr’ună ziare ca „Timpulă,“ a cărui devisă este: lingușirea celoră puter­nici, susținerea viciului, imoralităței și abusului, și calomnia a totului ce este inteligentă, onestă și patriotă, 4,&s'ă a­­liment­atu și susținută de jidani și banii loru, ară arunca uă umbră forte de­favorabilă asupra splendorei farului „Romănuță.“ In adeveră, dacă ne ar fi fi permisă a judeca 4iarele ca Pe In­dividi, atunci amb­ia Intre „Romănulă“ și „Timpulă“ ară fi uă rușine pentru celă d’ântâiă! Bă amă­reală ușă, d’a vorbi mai multă cu fapte, de cătă cu frase umflate și pompose, prin urmare viă și eu la rân­­dul­ meu, și implorăndă imparțialitatea domniei-vóstre, ve rogu, ca se bine­voiți a’mi deschide și mie vă colănă tn demnulă domniei-vóstre diariu. In care publicămdă actele judiciare, rela­tive lă menționata acusațiune, se va convinge di atătu domnia-vóstre, cătă și opiniunea publică, despre culpabilitatea mea. Aceste acte vi le voiă trimite peste pucine 4>le, iară pîn’atunci, ve rogă, permiteți’mi a ve mai adaoga aci căte-va linii. Suflă in lume acusațiuni care ono­­reza pe acusată, precumă suntă elo­­giuri care rușind­ă pe lăudată; acest­ă caracteristică dă unora asemenea acte, atăta conținutulă, cătă și autorii loră. Astă-felă fiindă clară, acusațiunea nou­lui nostru primară, alesă prin violență și călcare flagrantă de lege, pentru care esistă — din partea alegotoriloru — proteste atâtü la M. S. Domnitorulu, cătă și la D. ministru de interne, de la care se ascdptă din 4. In di repa­­rațiunea ilegalitățiloru comise, nu se póte atinge în moralitatea mea de­locă. Trecutulă, precumă și presentulu d-lui Mantu Ruffu, suntă aci atătu de notoriu cunoscute, nu cătă permiteți’mi se v’o declară, fără sfială, cumă că acusațiu­­nea provenită din partea d-lui Ruffu este uă ouere pentru mine, ună elogiă din partea d-lui însă, ară fi uă rușine, uă degradațiune, precumă ară fi uă ru­­șine elogiaiă provenită din partea unui Rinaldo Rinaldini, Fra Diavolo sau Ro­zsa Sándor! Acusațiunea reprodusă în „Romă­nului“ de la 2 luni­, este numai pre­­ludiulă unei cu multă mai grave acu­­sațiuni, pe care o asceptă din partea d-lui primară și a colegilor ă șei de onore. Sdrobită în consciința mea de pericolulu ce mĕ ascepto, sum decisă d’ami uși ura sufletulu, printr’uă fidelă și sinceră confesiune a crimeloră ce mă apasă, și care mm provocată — cu dreptă cuvântă — ura și persecuțiunea d-lui nou Primară și oneștiloră sei to­­varăși. Căndă am venită la Galați, am slatu aci o asociațiune forte bine or­a­­ganisată, compusă — cu escepțiunea d-lui Primară de atunci și a consiliu­­ lui comunală — mai din toți amploia­ții ai autorităților­ publice, din toți ji­danii puternici, și din căți-va români, de specie părăsită ca d- ră Manta Russu. Scopul, virtuosă și umanitară a­ lă a­­cestei asociațiuni, era salvarea sufle­­tescă a publicului rom­ănu, silindu-se prin tote mij­locele posibile, precum­ acte ilegale, arestări, bătăi arbitrare etc, se pue pe publiculu română In fericită posițiune, d’a învoca în favo­­rea Sa, zisa sfintei scripturi: „Fericiți cel seracs, că acelora va fi Împărăția cerurilor/"* Publiculă română suspina și se sufircd­ea desperată sub impre­­siunea acestei procedări, că observân­­dulă astă-felă, amă avută criminalulă coragiă d’ală conchema în conferințe publice, d’ai vorbi de virtute cetățe­­nescă, de drepturile publicului intr’ună stată constituțională ca ală nostru, de dreptulii ce are flă­care d’a se plânge și a urmări pe amploiații ebusivi, pu­ bliculă orbă și ignorantă, m’a ascul­tată, s’a plânsă, și guvernul« și mai orbă, și mai ignorantă de cătă publi­culu, a constatată plângerile și a cu­rățită Tribunalulă de ană Primu­ Pre­­ședinte și trei judecători, Prefectura de ună Prefectă și ună directoră de pre­­fectură, de ună Politaiă, ună șefă de stațiune telegrafo-poștale etc.,și astă­fel a sfâșiată prima asociațiune­, înlocu­ind« pe menționații amploiați, cu alți bărbați, a căroră devisă — de ficură eronată — e, că publiculă română tre­­bue se fiă fericită nu numai în ceriu ci și pe pământă ! A mai renase la pu­tere numai actuala Primărie, și dacă guvernulă va procede totă pe calea rătăcită pe care a apucată, atunci se nasce­ră temere forte logică, că și Pri­măria va merge unde s’aă­dusă cei­­l­alți amploiați destituiți, și iată atunci sfărâmată asociațiunea filantropico-su­­fletescă. Acesta este prima mea crimă in Galați. Amă mersă și mai departe. Obser­­văndă pre­cumü isolațiunea și apatia in care se află publiculu română , in­timidată, din Galați, am începută a-I vorbi de unire și înfrățire, de binele ce produce cunoacința reciprocă , și comunicarea mutuală a ideielor­, spe­­ranțelor­ și aspirațiuniioră. Publiculă păcătosă m’a ascultată , și s’a decisă a înființa una clubă română, in care se nu fiă priimiți ca membri, decătă numai om­eni recunoscuți de integri și onești. Orbia publicului a făcută și mai multă, m’a alesă mai In unanimitate pe mine păcătosulă și nemerniculă , de președinte ală Clubului. Am Începută românii a ne aduna la Club­, a vorbi Intre noi, înaintea unui pahară de apă rece cu dulceți sau a unei cafele a­­romatice, despre patriă , constituțiune și mijlocele cari potă duce România la uină viitoră ferice și prosperă, pe­­trecându astă-feră împreună seri în­tregi. Criminală profanare a interese­­loră jidăn­esci, căci clubulu a privată stabilimentele spirtuase, întreținute de jidani, de uă sumă de muscerii , carii in­vocă d’ași petrece orele de recrea­­țiune în stabilimentele loră , locă ală corupțiunei morale și materiale a aă preferată d’ași petrece timpulă liberă în mijlocul ă Clubului română. Acesta este a doua a mea crimă în Galați. Ră venită alegerile pentru Cameră. Eă lipsită de totă felulu de mijloce materiale disgrațiată de Prefectură și Poliție, neavându fericirea d’a numera in genealogia familiei mele, nu numai nici ună boeră , flă­cută de mititelă, dar nici măcară ună ciocotă boerescă, am întrebuințată de sicură farmece , pentru ca In fația unoră concurință , cu titluri și putere mare, se fie alesă, cu u­ majoritate forte insemnată, de deputată d­ă primului orașiă comerci­ală din România. Acesta este a treia mea crimă in Galați. S’a înființată în Bucuresci „Societa­tea pentru învâțiâtura poporului ro­mână.“ Publiculă română din Ga­lați coruptă de sicură de doctrini­­le periculose ce se profesau in ciubură română u’a rem­asă surdă la a­­pelulă ce i se făcea, d’a participa și ele la acea societate, ci din contra, in orbia sea s’a grăbită o constitui sec­țiunea județului Govurluiu, și m’a alece pe mine în unanimitate, de președinte a­ă acestei secțiuni pe cândă că me aflamă în Bucuresci. Eă în locă se me pocăescă și se refusă acesta alegere, din contra amă priimim­-o ca ună semnă de onore și Încredere a iubițiloră mei concetățiăni. Nu m’am mulțumită cu atâta, ci în corupțiunea mea am mersă cu multă mai departe, căci întorcân­­dume In Galați, folosindume de concurs sală a șapte domni Profesori, ama și deschisă îndată trei scóle de adulți și meseriași, precum­ și uă șcala supremă comerciale care tote a4< “funcționază gratuită, și numeră deja peste una sută școlari. Se pot o crimă mai Însemnată comisă in contra intereseloru naționale a voi se lumine și poporală română, și încă gratisă? el bind căudă poporală română, mojicii, vor ajunge încetulă cu încetulă a fi culta și luminată, ce voră face atunci boerii cei ignoranți și depravați ce voră face slugile boe­­resci ? ce voră face onorabilii jidani? carii ați constitue salutarea etică de lipitori ai țerei și poporului română C1 hororl Aceste suntă, Domnule Redactor», cri­mele oribile, cari iu decursă numai de ună ană și ceva, amu avută curagială d’a se comite la Galați. Acum rădicați peatra ș’aruncați-o asupră’mi, da și am nerușinarea d’a susțină, că voiă muri veselă și mândru, fiindă delapidată de ómen­ ca d-lu Mantu Russu. Priimiți, vă rog, asigurarea distinsei mele stime. P. Popassu PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. La 28 ale lunei curente fiindă a se face licitațiune pentru darea în între­prindere a construcțiunii unui hanu lân­gă biserica Dobrotesa proprietatea ei după planul ă, divisul­ și condițiunile elaborate de d. arh­itectă ală comunei, se face cunoscută spre sciința ca do­ritorii d’a se insărcina cu acastă lu­crare se se presinte la primărie în ziua ficsată la 12 ore spre a se face licitațiunea și adjudecațiunea asupra a­­celuia ce va lăsa celú mai josă pieță de cătă­celă cuprinsă în devisă. Planul ă, devisată și condițiunile după care are a se esecuta lucrarea se pot­ vedea de d­nii doritori în secțiunea administrativă Biuroulu­iI în ori ce di și oră de lucrare. Primară, C. Panaiot, No. 6206, luniă 7, 1867. Observândă că, in lista publicată prin Insciințarea Primării cu No. 3796 de bisericile la cari nu mai este per­misă a se face îmmormântari, Biserica Popa Tatu situată în colorea Verde s’a trecută din erore sub numele de Fon­tina Boului și pentru ca se na -o cre­­dă că Immormântarea la 4>sa Biserică, este tolerată, subscrisulö publică spre sciința tutuloră că și acéstă biserică intră in numerulu acelora la care pen­tru motivele aretate în 4­8a însclip­­țare. Immormântarea este poprită c­u desevârșire. p. Primară C. Lapati. No. 6185. 7 luniă, 1867. A­ESITU ACUMU DE SUB PRESA OPERA intitulata: CONTIMPURANII ILUȘTRI BROȘURA ANTIA NAPOLEON III IMPERATULU BRANCUSILORU de D. EMIANUEL AN­CHAESCU Preolulu 3 Sfanți. NB. Acesta cărte este prima scriere română ce apare din înalta autoritate de dedicațiune a M. Sale Domnitorului.

Next