Romanulu, august 1867 (Anul 11)
1867-08-05
ROMANULU 5 AUGUSTU. igwwT’naBW^! III. Nu e la Esposițiune nici uă națiune care se întrabă pe Suedia în privirea mobiliarelor de scóla. De aceaa recomendămu d.d. profesori și amanților. Instrucțiune!, că de vor veni la Esposițiune se nu uite se treca și pe la scala modelă din căsuția lui Gustav Wasa, și cum fiindă că ideiele ce’și voră face’i voră convinge și mai multă de necesitatea unei reforme ce reclamă scólele nóstre, căci câră se mărturisimă; existenă diferință enormă între modesta scoală Suediană și scólele nóstre rurale și chiară și urbane a cărora mobiliar, în de comun, nu consiste decăt dintr’uă masă sau catedră, câteva bănci și uă tabelă, ca și cumă acesta ar fi de ajunsă pentru educațiunea fisică și intelectuale a junimei. Aparatele gimnastice din scala suediană probdză că exercițiile menite a desvolta facultățile fisice ale copiilor, și a’i prepara la lucru, suntu în țara acésta considerate ca făcându parte din educațiune, dupe cum ă trebue se și fiă în adeveră. — Figurele geometrice , colecțiunea mineralelor și a plantelor, demonstră că acolo se dă uă mare importanță sciințeloru ce ne invetia cunoscerea corpurilor și a formelor , fără de care adeseori domnesc e ignoranța cea mai crasă pînă și în personele ce trecă de ilustrata și cari, cu sau fără voință, n’am învețiază nici macară noțiunele cele mai elementare a matematicei și a sciințelor naturale , noțiuni forte necesarie nu numai celora ce se dedic la schnțe, după cumă socotit uniia, ci chiară și artiștiioru și industriașilor, până și în meseriile cele mai simple și mai comune ale vieței avemă necontenită nevoe de ele. Numai pucină e vrednică de însemnat că metoda, întrebuințată și în Suedia la învățarea acestor noțiuni, e din cele mai eficacie, căci obiectele fiindă precum tangibile facă ca se le putemă cunosce și distinge cu cea mai mare facilitate, amă putea dice pe nesimțite. Cătă despre hărțile și portretele ce de ajunsă pentru a nu mai avea nevoia de explicațiune. Cu toții scimă că acesta influe și contribue forte multa la învățarea consciințiasă a geografiei și mai alesă a Istoriei Patriei, fiindă că cu modulă acesta nu numai că ne facmiliarisămu și facemă cunoștință mai intimă cu bărbații ce și-au sacrificată viața averea și familia, scană contribuită în ori ce chipu pentru binele și gloria patriei, dară ancă, cea a ce e mai multă, ne deprindemă a’i și respecta și iubi. Daru se continuămă cu descrierea împodobescă pereții, ele vorbescu în scóleí Svediane. Aprópe de catedra profesorului se află unü termometru , una barometru , uă tabelă cu notele elementare de musică dispă daia violinei, a basului etc. și un alta mai mare pentru scriere , esercițiuri gramaticale, resolvirea cestiunelor de Aritmetică și altele. Deși ne intercerau spre estremula opusă ală sălei, găsimă aparatele cele mai [asiale de gimnastică , iaru de dirigemtă privirea spre păreți ’i vedemă acoperiți cu una Mapamundi, uă hartă mare a Europei, una a Suediei și altele speciale a diverselor provincii ale regatului. De asemenea acoperă pereți! și nă colecțiune de desemne detailate a plantelor, celora mai însemnate, aria de imagini ce represint deosebite subiete scose din Biblie și în fine oă serie de portrete a regiioru și bărbațiloru celora mai remarcabili ai Suediei cari facă onore patriei loru. Pe lavița sau polița ferestrei din centru, figurezană colecțiune de mesure (ponduri și lungimi dupe sistema decimală, alta de figure geometrice, una de mineralele cele mai principale și una, forte numerasa, de cărțile, de testețe cele mai bune, de modele de caligrafie și de desemnă, și deuă mulțime de caete și lucrări de ale copiiloră. Tóte mobilele sculei suntu de bradu, fără nici unu lustru sau zugrăvală ci numai cu soliditatea și eleganța ce soiu se le dea inteligința și artea coloră ce facă astăfelă de lucruri, iară nu materia întrebuințată la fabricarea lorii. Apoi pe lăngă ei suntu bune și utile, mai suntu și atâtă de eftine, că pentru suma cea mai modică și le-ară putea procura pană și comunele cele mai sărace. Suntu câte-va septemăne de căndu foile unguresc și nemțesc! vorbiră despre emisari străini între românii din Austria. Mai întâiă spuneau despre emisarii ce aă venită din Romănia în Transilvania, ca se facă agitațiune și cate de tete, pînă și foiloră din străinătate (vezi în „Times“ de Londra una telegramă din Pesta, cu data 9 iuliu), li se telegrafă asemenea scornituri. Amă făcută atunci fiindă convinși că guvernul ungurescu nu va pute pune mana nici pre unu emisaru, (deore-ce nu există), și asta ori ziaristica ndmiiomagiarâ va ramane de minciună pentru scorniturele sale, ou densa se va vede silită a imputa guvernului slăbiciune că n’a putută prinde unu emisariă măcaru, în ambele cazuri totă ungurii sârbiau zama în fața opiniunei publice din Europa. Darl abstragêndu de la emisari, amu tăcută și pentru aceea căci pînă când Ziaristica magiară și nemțescă vestesce în lumea largă nemulțămirea ce domnesce la romănî, pînă atunci ea nu face alta de cătă că lucra chiară pre córda nostră, căci și noi totă acésta nemulțămire o veslimă până unde póte pătrunde modesta nóstra voce romanésca, și de aceea ne bucurămâ daca foile unguresc! și nemțesc! se însoțesc« cu noi a vesti că românii suntu naționalitatea cea nemulțămită. Suntu căteva diie, și unu organu aprópe de guvernulă ungurescă trimitea celitorilorunei asemene faime despre agitațiuni la romani,— noi amă surîsă căci ni se părea că audimă pre guvernă dându-și însuși testimoniulă, mărturisindă insuși indirectă că are sub îngrijirea sa, unu poporu pro care mi s’a schitu séu nu s’a putută mulțămi. — Daca în casulă acesta aveamu vr’.să părere de reă, era numai aceea că Francia, Anglia, Italia, Germania, etc. nu va fi solindu multă carte ungurésca ca se precepsi totă ce vorbescă frații noștri. Insă curănd fl aă băgată de samă magiariî și nemții cumă că asemenea scorniture nu le va câștiga în străinătate nici uă simpatie, ci tocma din contra dóra le-ar înmulți contrarii. Pentru că vedi bine, psicologia a intrată și în opiniunea publică, și căndu una neinteresată ceresce despre ceva afacerea lor două națiuni, delocă acelă neinteresat îndemnată de motive psihice trece în partea națiunei celei apesaîe, séu carea din cele două e cea mai slabă. Deci noi românii a cărora naționalitate nu e rea tratată și cari suntemă mai slăbuți la puteri, avem o totă dreptul« a conta din capul locului pe simpatia cetitorului neinteresată. Astăfelă dată frații noștri băgendiu de semn că acele scorniture suntă dubio la resultate și că ele lesne potă reeși în folosulă nostru, — se puseră de luară cu totul o altă cale, altă specie de scorniture, mai ăntâiă „M. Polgar“ apoi „Hon“, după cari mai tóte celelalte organe magiare și nemțesci respăndiră în lume că romanii capetă în epistole banii de la Muscanulu. Astă noue direcțiuna o credurâ frații noștri mai sigură, mai corespunză etoria, căci panslavismul e spaima Europei culte, și a denundată națiune Paris Augustă 10. 1867. A. Vizanti, SCORNITURELE MAGIAKÉ SI NEMTESCI DESPBE EMISABI INT11E ROMANI. fiă aceia ori care, a o învinovăți de panslavism», ajunge pentru ai atrage antipatia popóreloru gi aluse de libertatea loră. Dară nici învinovățirea că amă face trebî comune cu Moscanulü, n’o potă dovedi Ziaristica streină, cu atăta mai vertesă că celu ce cunosce pe poporală romănu și magiară, va fi solindă bine ca romanii nici căudă n’oă venită de a dreptulu în contiogere cu Muscanulu, dară la magiarî suntu tocmai aristocrați de ai loră cari sciu calea către Petrupole, și cumă se n’o scie căcî nu e lung timp de la 1848/9 pănă acuma. Astă-feră frații noștri, după ce cu scorniturile nu putură scote nimica la cale, începură a se conteni, și astă di tacă cu totul, de unde presupunemă ca și-au venită în om, și acuma vomă putea vorbi cu ei ca șî cu ómenii descepți în precepere, linesciți în spirite. Vorbindă dară ca și cu atari omeni, se le spunem a dcuma combinațiunile nóstre despre intențiunile ce le-a putut avea diaristica magiară în scornirile atinse mai susü. Noi supunem că diaristica magiară suferă în mustrarea de consciință pentru cele întâmplate românilor», mai alesă în Transilvania, și de aceea cugetă că de la români se va rădica verigă mișcare, căci autonomia Transilvaniei nu existe; — legea (sau cumă se încheaiă) electorala din Transilvania e satiră pentru îndreptățirea egală; — românii Ungariei și ai Banatului sunt nemulțumiți în pretensiunile lor naționali; — prin oficiolatele noue suntu mulți individi cari nu-și voră fi pricepând» oficială, éra oficialii vechi cu desteritate și prase surită în parte delăturați sub pretesti politice, astăfelă cătă afacerile publice . . . vomă vedea de nu voră sta baltă etc. etc. Pentru tóte aceste cause, — asta presupunându veri uă mișcare, ca sa prevină acesta se puse la scorniture, cari după ce se voră fi lățită binișor« în streinetate, se póte apoi servi de protest« întru a prochlăma vorî să stare escepționale asupra romăniloră. Dară se afle vădată frații magiari că românii nu suntu, nu potă fi așta de nepricepuți se facă veri uă mișcare ce nu s’arü basa pe dreptate și legi, tocmai în momentele căndă totä armata imperatésca stă la spatele dualismului și prin urmare la spatele magiarilor. Deci scorniturile acelea se vom considera de proteste ca și pînă acuma aruncate din partea celora cari credă că e mai veste a guverna în modă absolută de cătă constituțională. Nu aruncați mai multă imputări, dacă nu voiți se ne facemă asemene combinațiuni. Noi precumă n’amă voită absolutismulă lui Bach, cșia nu-lu voimă nici ală magiariloră, de acaaa mi vomă da însă nici uă dată la cutare stare escepțională, ci — lupta nóstra contra ibagiarismului o vomă continua ca și pînă acuma cu armele spiritului, ale pricepției și voinței, și suntemă convinși că cei ce nisuescă a ne magiarisa, se vor convinge despre neputința loră. (Albina), pînă la 10 Augusta, pentru cercetarea și votarea regulamentului de desciplina biserieesca. ESTERNE. Prin decretă cu No. 1121 d. Em. Crețulescu, actualul directoră și secretară generală ală Zisului minister», s’a numită în postură de agentă ală țerei la Paris. FINANCE. Prin decrete cu data 31 Iulie, d. George Moțu, actualulă adjutară de grefă la înalta curte de corupturi se înainteza și se confirmă în postură de grefieră la acea curte înlocuiți d -lui Dimitrie Botez, ce s’a pusă în disponibilitate. D. R. Nisipianu, este numită și confirmată în postură de magazineriila de positură generală din Craiova, în locul a d-lui M. Ionid ce se lasă in disponibilitate, era d. Ștefană Drăgoescu tată în asemenea calitate la depositură generală din Galați, în locul ă d lui Nicolae Schina, amai însușind condițiunea de garanția preventată de lege. D. M. Mârza, este numită și confirmată în postură de ajutoră comptabilă la depositulă generală din Craiova,în loculă d-lui I. Curți, ce se lasă în disponibilitate. (Monitorulu). INTERNE. Prin decretă cu data din 29 iulie 1867, Consiliul» comunei Severin este disolvatii. Uă comisiune interimară prevedată de menționatul« mai susu art. 66 din lege, se institue, compusă de d-ni Mihail Constantinescu, Dimitrie Viforenu și Constantin Popescu. JUSTIȚIE. Prin decretă cu data 2 Augustă 1867, se grațiază Dumitru Duminicioiu, de rastula osândei la care este condamnată prin decisiunea curiei cu jurați din capitală, No. 67, din 1865, și ordonămă ca se se pue de îndată în libertate. CULTE Prin decretă cu data 31 Iună 1867, sesiunea Sinodului generală ală bisericei romane, se prelungesce ------—— ---------------------------------------- 655 Invețațî aî Romănimeî, capitala ve ascuptă Cu dorințiă unanimă se reia în ală iîșină . Acolo ve este loculă, cănd Romăniî se descepta Se și decidă a loră sarte suptă înaltulă scută divin! Mergeți dar, bărbați iluștri, totulă este pregătită. Și în cale-ve toți strigă : frați Romănî bine-ațî venită!“ IV. Cerule se vedea putere se’nflorițî limba romănă, S’o lăsămîi de moștenire la aî noștri iubiți fii. Și la care se se'nchina cel cu inimă păgână Ce-ară dori ea se ne voiră sterșî din cartea celoră viul. Repetă dată cu toți Romănii ce aici s’aă întrunită: „Se trăiți bărbați iluștri, ura! bine ați venită!“ Z. Antinescu. 03D A. Rostită în sera din 30 Iuliu cuvinte cu ocasiune a conductului cu facie la sosirea iluștriloru bărbați literatori ai națiunii din tóte părțile locuite de Români, căndit au, trecută prin Ploesci spre capitala României, dedicată LITERAȚILORU ROMANI.I. Arde facla luminândă, măna-n tare ce o ține, Căci suntă bradele junimea ce năsănge de romană. Animi calde de amore ne oferă cei ce vine, Salutăndă venirea vostră descending alui Traianu ! Juni, poporu, mame și fiice, toți ce-aici ne-amu întrunită , Strigați toți într’uă unire: — „frați iubiți bineați venită !“ II. Geniulă bună ală României, prin voința cea divină V’aă cră.nată din patru unghiuri se veniți ne’ntărifiată. A lucra regenerarea, a’mpărți la toți lumină. Căci acesta’i misiunea care vi s’a conftată. Iar voi demni d’a vostra mamă vocea iei o ați primit, Și noi mândri de acesta, ve urma bine-ațî venitătii III. Mari bărbați ai națiunei, stele tare lucitare, Ce suptă ceriulă vechiei Dacii dați lumină în poporu, Ce versați unii averea spre a fi folositóre Generației presinte ca se’și ia junimea sberă . Ceriulă bine cuvinteze bunulă scapă ce-ațî împlinită, Animi mari și patriote, ve urămă bine-ațî venită!“ IV. In unire e puterea, în labore-I fericirea, Nu cruțați ori ce silințe limba d’a o curați De acele străinisinurî ce causeza definirea Limbei dulce și străbune, și a o înavuți. Nația va recunosce faptulă vostru împlinită. Iar noi astăzî cu căldură, ve strigămu: bine ați venit! V. Faceți ca lucrarea vóstra se străbată’n depărtare , De la Dămboviță mergă peste munți și peste văi, La Șiretă, la Oltu, la Mureșiă și la Dunărea cea mare, La Crișă, Nistru, Prută și Vadari , ca se’nvigeți pe cei roi. „Nu aveți literatură, n'aveți limbă de vorbită,“ „țrică străinii, dar’ noi Șiremă: Ciceroni, bineațî venită!“ VI. Căndu păstorulă a lui Doină lingă țermurî întoneză, Și căndă mama copilașulă l'alu iei șină va mîngăia Cându în templu rugăciunea către ceră se îndrepteză, Și în scală tinerimea limba pură va’nveția, Atunci limba e virgină, resultatulă dobândită, Și Românii în unire vor striga: „bine-ațî venită!“ VII. Limbă dulce și străbună ce vădată grandiosa Resunai prin tóta lumea cu trecutu-ți gloriosă ! Pentru tine Provedința are uă pagină frumosă, Ești inscrisă’n cartea mare se resumi armoniosă, Eștii umbre gloriose—frații noștri ne-au sosită Carii vină din depărtare : „Frați iubiți bine-ațî venită!“ 1) Fiuvă în Macedonia. FELURIMI. După încunosciințarea făcută de D. proiectă de Argeșă, banditula Stan Rizea, s’a prinsă de către locuitorii Alexandru Nicolae și Pană Dragomiră din Șerbănesci sub altă nume necunoscută, cari Pa întâlnită cu nișce cai ai loră de furată, și ducându-lu la subprefectul plășei Cobii, acesta l’a înaintată celui de Găleșesci, spre a îndeplini instrucțiunea și ală înainta d-lui procuroră; în acestă timpă D. sub-prefectă de Gotmana informându-se că acestă tăbară este chiar Stan Rizea celu care a scăpată din ocnă, pe dată l’a și cerută colegului seu, și luăndulă în cercetare, a declarată singura că în adeveră eră este Stan Rizea, care astăzi se află în temniță. (Monitorulu). — Archiducesa Maria Teresia Isabela a repausatu eri în 8 ale c, in Albana, lângă Roma, pătimindă de holeră. Reposata a fostă văduva regască de Neapole, și sora A. S. I. a Arhiducelui Albrecht, arestatea de 51 ani.După ea au remasă 9 copii: 4 fete și 5 băieți. Acestă casă tristă este dată ale patrule ce atinse în anul acesta pe casa domnitoriă Habsburgică: la ínceputulu anului reposă archid. Ștefană, după elă, în junii, luna archid. Matilda; totă în acesta lună cade și catastrofa din Mexic cu Imperatură Maximilian, și acumă se întâmplă și acesta mórte. Totă cu acesta scrie se anunțță că și două fii a reposatei: Prințesa Pia și Contele de Galtaglione pătimescu de aceași bula epidemică. — Din Con (cotulú Biharei „resăritene“) ni se [scrie: De la schimbarea dirogătoriloru, în jurulă nostru domnesce pace și îndestulire intre poporu, era între inteligința cea mai bună coînțelegere, în comitatulă nostru restaurațiunea s’a întâmplată ca și în alte comitate, adică abia reușirămu cu câțiva diregători romani. Poporulu romănu face majoritate în acestă comitată, și totuși nedreptatea celoră vecini ai noștri ne a făcutu minoritate în comitetă. Ce se ține de jurulă nostru, amă căpetată diregători amici, de la cari sperămă că voră lucra multă bine pentru căușele nóstre naționale și comune, și vomă unsui cu introducerea limbei. Acești diregători au fost priimiți cu salve de trascuri, cu vivate și cu multă bucuriă ce are poporală pentru că s’adusă celalaltă (înțelegi pe d. jude cer. Vass? Red.) pentru care câțiva puțini ai lui făcuseră petițiune la cornițele dară totă nu reușiră, pentru că: (șcl. Red.) — La târgur Câmpenilor« venindüamenii peste Biharea, asta a fostă de frigă câtă au murită 3 ómeni și mai omite vita. A căzută noua deuă palmă de grósa. Albina. POLCA MAZURCA sentimentale AMINTIRE DE SCHUBERT DEDICATA 91. S. DOIHNtR ORIINiUI CAROL 1. COMPUSA PENTlU PIANO DE ANDREI FERLENDIS Pianistă. Se află de vinitare la Magasinulă de musică ală d-lui A. Gebauer.