Romanulu, noiembrie 1867 (Anul 11)
1867-11-01
932 HOMAMÎMI 1 NOEMBRE. --- ■ EHSC« mesagiuri, din uă rea interpretare de lege financiare, căci ministeriul treibue după ea se silie și sorgintele de unde se se ta miilócela pentru acoperîrea creditelorö. Dacă Camera ar s otări ea singură acele sorginte, necunoscendü ca ministeriu la starea financiară, ar putea nasce d’aci desordine. ț D. ministru de financier zice că creditele cari se cereau resurse votate de Cameră și n’are ministeriulü nevoie se se amte căci nu este a se crea resurse noi, prin urmare lacunasce <fice D. M. Costache nu póte esiste; d’acea a Camera n’are a se ocupa de * cătă de regularesonoră chieltuiele ale carora resurse egistu. D. Costa-Foru ca se scurteze ] discuțiunea, cere a se pune la voiii trimiteree proiectelor de credite la secțiuni, căci din cele ții ® 9 de D. Boerescu, rezultă că camera nu pare se fiâ pe deplină luminată de cotü cercetăndu-se în secțiuni proiectele în cescțiune Mal cere a se cerceta de urgință proiectele drumului de ferit și de dispensarea de imbaticuri a locuitorilor. Iașiani. D. C. Grădiștianu, se unesce culisele d-lui M. Costache, și tosmai d’acea a cere a se trimite creditele In cercetarea unei comisiune competente. D. N. Catargiu, se se trimită creditele unei comisiuni speciale, numită pentru cercetarea acestei cestiuni. D. P. Grădișteanu, îi pare că intențiunea camerei este a cerceta câtü mai curăndă proiectele de credite. Acesta o póte realisa numai mesura propusă de d. Boierescu, căci trimițănduse proiectele la comisiunea finaneiariă toți deputații, necunoscându cestiunea, voră cere cuvântulu pentru a se lumina sau a cere a fi luminați și astă-felă se va perde unu timpă îndelungații. Cere și d-sea a se vota urgința pentru cercetarea proiectului de cale ferată și de scutirea de imbatica a locuitorilor din Iași. D. Minis,de Finance, vice o A unde sunt cifre, cestiunea trebue a se cerceta două comisiune competinte și aati-feră ministrulu de financie dă un singură esplicațiune acele! comisiuni, pe căndă d’ar trebui se de esplicaționi la täte secțiunile, ministrulu de finanüțe ar perde câte un 4‘ la Odoare secțiune și asta felu s’ar perde forte raul la timpu. D-sea nu este de părere că cercetarea în secțiuni, ar scurta discuțiunea în ședință publică, pentru că mulți deputați formându-șî opiniuni diferite studiis de cestiunea In secțiune, pun si totfi atătă timpii a face se prevaleze opiniunea lor. In discuțiune. D. Boerescu zice că este vorba de credite cari se leg& cu bugetul a vo* tatii la sesiunea de ană; d’aceaa este nevoie de nisce explicări cari nu pot fi bine date Intoru deputaților, decătă în secțiuni. Comisiunea delegațiioră secțiunilor este mai bine chramat a cerceta motivele cererei acestora credite. D. Ministru de Financie declară că expunere de motive esiste pe lingă proiectele de credite, daru că după cererea camerei, pentru a se scurta presintarea« nu i s’a dată citire. D. Boerescu z*ce că n’a scrută acésta și cere a se trimite proiectele la comisiunea bugetariă. D. Ministru ce letorie dice că guvernulu ar dori, pentru a se cerceta mai curendü proiectele presiunice, se se trimită la comisiunea financiară dlară că Camera va ofări cumă va voi. Insă se se aldgă proiectele căroraa trebue se li se de precădere. D. N. Ionescu, lucruru cela mai logică este a se trimite proiectele la comisiunea financiară, căci ea e competinte, dacă ea nu e completă se se aldgă membrii, se se facă estă-felă pentru deferință câtră d. Ministru care cere acesta, și pentru că esta e logică. D. Costa-Foru cere a se trimite proiectele la comisiunea financiariă și bugetariă. Se pune la votă trimiterea proiectelor la comisiunea financiarră și bugetari» . Se primesce. Se pune la votui cererea remisteriu* lui i’ii se cerceta de urgință 10 «ecțiuni cestiunile cărei ferate ș’a im’* licuriloru de desființată in folosulu locuitoriloru Iașiani. D. Vernescu nu înțelege pentru ce se precede altă feră cu este clone din aripă costierii decătu cu creditele, căci este totă cestiune financiariă. Logica cere a se numită comisiune speciale pentru cercetarea proiectelor a căiei ferate ș’a desființărei embaticuriloră. Se pune la votă propunerea de a se trimite în cercetarea unei comisiuni speciale alte două din urmă proiecte, se primesce. Camera se suspende și trece în secțiuni. După 40 ce minute se redeschide ședința. D. Epurianu Interpelă pe d. Președinte alui consiliului, spre a regula situațiunea. Are domnia sea de găndă, în ziua de 15 Novembre, d’a mai veni âncă ou ună Mesagiu, prin care se ne oiplice căușele de modificările ce s’au făcută în Ministeriu? Din discuția urmată era in Adunare, ve4u că situațiu cea d-stră este falită în facia Adunării ș’a Adunări! In facia dumniavóstră. După unii votă de blamfi ce s’a dată Ministeriului Ion Ghica s’a formată uă partită ș’a eșitu Ministeriulu d. C. Cretzulescu și celor filați. Eca Ministeriumu parlamentariă. D’atunci s’a modificată de doue ori Ministeriulu. Acestă Ministreă noă, este cunoscută camerei printr’upă Mesagiu ? și m’adresezu mai cu semn la d. Ionescu, ca espertu. In Mesagiă nu s’a făcută nici uă mențiune. Noulă Ministeru, este ună Ministeriă de transițiune, sau ș’a însușită de la sine și dreptulu unui Ministeriă Parlamentariu? Tronulă are totodeuna dreptulă dis ®vării Adunării. Usulu parlamentariu însă dă acestă drapte Ministeriuluî care este eșitu din sănutn Parlamentului. Cu totulu altu-felu este căndă este unu Ministuriă străină majorității. Bă nica nu, nu-ia are acela dreptu căci atunci s’ar supstitui voința personale voinței parlamentarie. Desvoltă acéstă ideiă, și conchide că posițiunea acestui Ministeriu este cu totulu falșie In privința camerei. Suntu 6—7 4*1 ® de căndă Ministeriulu abătută la mai multe uși spre a și găsi sucesori. D. Ștefană Golescu a 4î ® 0 d-iul Negri, vino de scapă țara, vino de scapă Tronul ă (semne de negațiuni pe banca Miniștriloră), D. Negri, străină lupteloră nóstre, s’a crezută bună ca s’aducă uă armonia, ca prin unirea tutorii puterilorü se scape Unirea. D Negri a priimiti, daru ș’a pusă condițiunile sale. D. Ștefană Golescu a pusă și elă uă condițiune, acea a d’a priimi pe d. Ion Brătianu la Ministerulu din întru. D. Negri a ^isu că nu, căci nu ș’a crezută acea putere erculiană, spre a putea lupta contra opiniunii generale, unul cu sóma în Moldavia. Ministeriulu zice, cată succesori. Țara este în stare de asediu, înarmări pentru disolverea camerei, destituirile cu grămada și faimese, ca acele ale d-lui Arion, și em însuși neavăndă încredere în durata mea, și camera stăndă ca să fruntă pe apă. In asemene posițiune nu putemu merge. Trebue se scimă cine sunteți și ce mai paternă spera de la domnia vastră, după căte scimă din trecută. Arată că camera nu póte întră cu miniștrii în lucrare în nimica, și le cere se se afirme cine suntu și se dé și camere! ocasiunea a spune ce voiesce. (Aplaude) constituționalemente vorbind, nu sanseți de câtă miniștrii de treburi și nu puteți nici disolva Adunarea. Nu puteți rădica pe umerii d-vóstre consecințele ce va aduce acea disolvare. A venită 4<ce se spue Domnitorelui situațiunea și va pleca făr’ a lua apoi respindere despre ce se va face cu unirea. Dup’ acesta adaogă. In budgetu s’a votat 39 milione pentru plata datorielor, și numai când vom vedea c’aceste 39 milióne, ș’a afectată acolo atunci vi se vomi da și aceste mici credite. Aveți se veniți la 15 Novembre se ne spuneți că după retragerea d-lui Gretzulescu, a venită d. Stefan Golescu ? Atonei ne vomă vede ce avemă se facemü cu d. Stefan Golescu, care nu este decătri ună intermediară ale trecutului și viitorului ministeriu, întrebă dacă dacă aveți se veniți se ne spuneți cine sunteți, și dacă aveți se ne aretați dacă s’a esecutată partea cea mai esențiale a împrumutului Oppenheim, adică c’ați plătită 39 de milione din datoriele flotante ale Statului. D. Primă-Ministru respunde că d. Manelache-Costachi a pusă cestiunea Ministeriale și c’o primesce. D. M. Costachi dice că n’a pusă cestiunea Ministeriale. D. Ion Brătianu, regpunda s’arată c’a pusu cestiunea Ministerîale în termenii cei mai asoluți și cere se se desbate. D. Manolachi Costachi adi să: i întrebă mai ántei: Aveți se veniți o’unn Mesagiă la deschiderea sesiunii ordinarie? Speră a ce că d. M. Costachi s’a convertită la regimele constituționale, însă mé miră cumă n’a studiata și Constituțiunea și regimele iei ca se scie celui pucină atâtu o’acelui Mesagiă este obligatoriu. Ne sfice apoi: nu scimă de unde sunteți, de unde veniți? Obicinuită, lucru ce pre este cunoscută nu face efectă; ș'acestă tactică s’a uaatu ș’a produsă efectulő seu. Programa Ministeriului o cunosceți. D. Ștefană Golescu a rostü la formarea acelui Ministeriu și balada oprită atunci d’a forma Ministeriului cu d. C. Cretzulescu, d. Stefanu Golescu nu este una oma noă ca se intre la Ministeriă cară a cincea rată la oară și prin urmare aceaa este programa dorinței sale. Totă acea programă clară este acumă și a onor. domul cari prin împrejurări au venită la Ministeriă mai în urmă, dară cari afi intrată totă pe acea programă. Dacă daru D. Manolache Gostachi, nu era atăta de înfocată de iubirea sea pentru țară și pentru constituțiune le ar fi sciută aceste și n’ar fi s jipsit că comitemuerești, dopt constituționalismulă dumnelui. Dumnelor vede téra In periclu, și vine s’o scape ; noi nu credemu în aceie pericle dară în sfîrșită de va fi așia țara este fericită că s’a găsită salvatorele In D. Manolache Costachi (aplaude.) D. Ion Brătianu dupe orecari desvoltări ^ice că negreșită D. M. Gostachi, cu speraința sea n’ar rădica cestiunea ministeriale, numai în numele dumnelui, unü omü cu posițiunea emininte a d-lui, n’ar putea face ună asemene paști ce n’ar fi permisă • de cătă unui june care acumă își începe cariera. Arată apoi că programa unoru bărbați cari vină la putere este 1 programa unui ministeriutru nu al unei partite. Programa noistră ,jlie este 1 constituțiunea, (aplaude) și cere sa se facă propunerea și se intra Camera in discusiune, căci, ^ice, nu vomă priimim nici uă dată situațiunea ce ne-a făcută dumnelui și Camera se se pronunțe. D. M. Costachi nu face, , cestiune ministeriale, ci voiesce numai ■ se scie dacă vom face mesagiulű. D. M. Brătianu. putemu se facem ® într’aită felui D. M. Costachi. Atătă am voită i se soiă și încă se nu Ingagie dă libertatea mea individuale în cea-a ce prievesce ministerială. Cere ăncă a-i respunde ministerului în privința întrebării financiare ce l-a făcută. D. I. Brătianu întâmpină că nu i respunde ministerulu nimică, căci tóte chestiunile le-a pusă din punctulu de vedere ministeriale și d’acea a nici n’ares- i puns la nimic la căte a <i!3. D- M. Costachi. Nu dă, adaose, satisfacțiuni personale d-lui M. Gostachi. Vreți lichidarea situațîunii o priimescu și încă o ceremă c’uă oră mai nainte. (aplaude.) Se pune la voiă închiderea disensiunii, se priimesce și D. M. Gostachi remăne singură și fără respunsu, avende, ■ negreșitu consolarea că va trece de 1 june înfocată, fiă măcară pe terâmuiu , constituțion*ile și’n tactic» unui omu ■ , de Stată. Se’nchide discuțiunea și se voté4u alegerea celoru7 membrii cu Camera hotărîse a forma comisiunea însârcinată a cerceta proiectulă căiei ferate • la scutire de îmbaticu a locuitorilor« 1 iașani. D. Liebecker făcuse în zilele din urmă uă aspră dojsnă în Courrier frangais țlarielonil cari injurie în acesta momenta pe Italian. Aceste injurie sunt relevate de unu omü de ooimă și d’unu lilenlü ínsemnatú In cele din urmă numerü alul iariului Nain jaune. Ecá ce acelui liariu vorbindu despre aceia ce injuria pe Itsliani: „Acești ómeni ridu de tóte , pînă căndu le va fi frică de tóté. Suntu căteva jile ei «jjícco: „Acea ganessă de Garibaldi/! In acestu momentă cuventala loră favorită este: „Acei farsori de Italian!.“ „Acei fasori de Italiani! acei comedianți acei caraghioși încă încă unulu din frații Garioli care a împinsă bufoneria pină a muri. El a fost ucisă la Roma. Ună altul, celă din urmă din acestă familie de farsori, este greă rănită. Ei erau șase. Mama lor, marea Milanese, i-a finanțată pe toți cu mortea eroică și ea se’nvețuiesce, nemișcată și tăcută, într’unudoliu veci mică. Ea a data patriei averea iei; ea i-a datit mai multă decâtre viața iei , sângele păntecelui iei. Nu’i pare roit după nimica, însă ea nu voiesce se fiă mângâiată. Ai cine ar putea mesura vremădată abisală durerii oră acestei emei! Frații Bandiera, și o suntünesce farsorii; amândoui bogați, frumoși, amândoui iubiți, cari merseră la luptă fără sperandă, și la marte ca la uă serbatore , pentru că după cugetarea oră trebuia unuiarnă neîntreruptă de martiri, pentru că ei voiau ca sângele roditoriei( victimelor!) se nu’nceteze d’a curge picătură căte picătură pe pământină italiano. Ei cugetau astfelă și d’aceaa făcură ca se fiă uciși ... Ce comedianți? Acelă nobile și generosă Pisacane, ăncă ună farsoră, desbhircatu cu câțiva amici in regatulu Ambeloră-Sicilii, elă fu ucisă cu ciomegile , ca unu anitoaia turbată de către sicilii napolitană Mai înainte d’a pleca, elă lăsase ună testamentă , scrisă c’un simplicitate eroică, în care explica motivele întreprinderii sale și lăsă de moștenire competrioții orășei esemplulă ce da. Diabiulú Débats de pe atunci a publicată testamentul lui Carolfl Pisacane. Francesii amatori de piese comice îlu veru putea găsi acolo. Cățîva ani mai tărdiă, Milliî se coborină pe pământuri napolitană. Se zicce că ună amică d’al lui Pisacane recunoscéndu atunci loculă unde acesta mare cetățiani a fostu ucisă , a leșinată de durere. ..Nesce farsori su fine, este acea Intrâgă elită neasemenată care In tîmpii de patruzeci de ani, s’a cheltuită în Italia în conspirări patriotice, pe cămpiele de bătălie și pe escafoduri! Diceți că ei erau nesce nebuni, 4*~ceți că întreprinderile loră au fostă nebune și devotamentulu loră de prisosa, zicețî că martirulă este neroditorii și lupta de prisosă,liceți ce veți voi. Insă conveniți, ve rogu , că acei inși, valorază cele puțină cătă noi și póte ceva mai multă. Aliane. Telegrama «ircularia a d-luî ministru secretarii de Stată la departamentală frnanceloră către d-nii prefecți de județe. Domnitoru prefecți. Poporulă română a constatată în anulă acesta bărbăția de care este capabile printr’uă prodigiosa producțiune. Acumă 0 venită timpulă se’și ridice și creditulfi printr’uă exacta achitare a obligațiunilor« Statului în tóte dar averile sale. Ca se putemu însă ajunge la acesta sfîrșită, este nevoie ca se puneți în strîngerea contribuțiuniloră aceaașî activitate, inteligință și devotamentă ce ați pusă Invéra trecută pentru înlesnirea operațiunilor agricole Ca capă ală districtului, merituru principale în strîngerea contribuțiunilor, re vine dreptu precumă și respunderea. La lucru dură, domnule pre fftdu, ca se putem intra In anulă viitoră scăpați de tóte nevoile și demni de posițiunea ce am căstigată captată în Europa, demni de părintăs ca și neobosita solicitudine a prea iubitului nostru Suverană. Primiți, d -le prefecții încredințarea deosebitei mele considerațiuni. Ministru I. C. Brătianu. No. 41.734, Octombre 28. >Os# MVV VARIETATE. Cu privire fugitivă peste literatura romana, și lipsa unei istorie critice a literaturei romane. Discursu rostita de Iustin Popfiu prof. arehigimn și vice-rectorii semin. în Oradea-mare la adunarea generale a asociațiunii transilvane, ținută la Clușiu în 14/26—16/28 August a. c.) (A vedea No. de la 24 și 31 Octobre.) Vi. Sinea, Ciein, Maiorii, Cichindealu, Lazăr, Vacărescu și contimporanii loră, cari au asudată pe uă cale cu dinșii, au pusă dară fundamentulu la literatura și cultura naționale moderna. Pe umerii soră ne-amă suită acolo, unde astă-si ne privescu cu respect poparele Europei. Ci dloru : „IU ne sont plus, laisscas en pais leut cendre, lLU aont tous morta pour votu défendre !” Asia cânta poetulă francă, și cu elă așia suspină și că pe mormintele acestora bravi. Aici ei nu mai suntü astăzl, se lăsamă în pace cenușia loră, eî aămurită cu toții ca martirii esistinței nostre. Dară era óra cu putință, ca niște exemple ca acestea se va provoce resultatele cele mai îmbelșugate?I .,Sanguis martyrum semen christianorum I“ eschiamă Tertulianu. Și cenușia acestor martiri, cari au murită ca toti atăția martiri ai causei naționali, putea ore se nu se prefacă în semânța ce3 mai fruptuitoriu, din care se resară florile cele mai frumóse ale literaturei nóstre ? ! Apunândfi ei, t’au ivită alții, carii reapucăndă stindariulă căzută din mările loră, l’nă purtată înainte cu gloria, și lai, condusă la triumfă. Și acumă vă pregătiți d-loru, a vede unu lucru mai mărețiă. Arborele literaturei nóstre se întinde din ce în ce, ramurile i se îngroșiă, și se redica superbă către ceru. Cu cătă spiritulă vieței naționale, reînviată și la noi cu capetulă soclului trecută, prinserădăcine mai puterice; cu atăta și literatura nóstra lua dimensiuni mai imbucuratorie. Ea, care In periodulă trecută era încă obiectuln grijiloriî numai a unoră învețați, deveni acumă causa națiunei întrege. — Acvisițiunile prejiose, ce le câștigară pe tezămură politică — naționale arătă Românii de peste Carpați luptă noii domni psiminteni, căt și cei de dincoce de Carpați luptă presiunea nouelor idee europene, nu puteau se nueserseze influința cea mai favorabile și asupra desvoltării schițelor din limba naționale. — Ună semnă ale epocei noue, ce se deschidea pentru literatura română, cu unirea, repedea lățire și înflorire a „presei române periodice.“ — După încercările nereușite ale lui Racocea la 1817, ale lui Carcalechi la 1822 In Buda, ale lui C. Roseti la 1825 In Lipsea, 1) și ale lui Eliade la 1827 In Moldova, de a începe să faia română, la 1828, 2) două jurnale române, apărute mai deuă data, „Albina romănă“ de Asachi, și „Curierulă romănă“ de Eliade, atunci ar fi apropiarea erei noue pe prisonulă coloniei romăne. Dupe acestea Ziaristica naționale propuși cu pari gigantici In tote provinciei române. Așia afară de Albina Româna, care ținu până la 1850, prefăcându-se atunci In Gazeta de Moldova și afară de Curierulu Românii, care lacetă la 1848, adecă după viața de 20 de ani, vedemă aperăndă dupăolaltă în România: „Muzeului, Gazeta teatrulu, Gurosuió, România (de sase ori pe septemână) „Curierulă de ambele secse, care luă uă mare autoritate in lumea literariă „Magazinul istorică,‘ care revarsă multă lumină peste istoria română politică, bisericescă și literariă etc., în Moldova: „Alăută română, Fóia sătăscă, Ozires, Scena lumii, Dacia Lterariă, Progresulă, Archiva română etc.u în Transilvania; „Fóia Duminecei, Gazeta, cu socia sa „Fóia pentru minte“ care timp îndelungată, pe căndă peste Garpați terorismul protectoratului nădușia verőce aspirațiune mai liberale, era unica scala politică și literariă a tuturora Romănilor, și numele fundatoriului și redactoriului ei, numele lui Barițiu venerată pe țermuril Milcovului, ca la Ternota și Tisa; „Organuiu luminării de Gipariu,“ una din cele mai însemnate foi fiterarie, ce au esistată căndăva la Români. — Dintre caride și unele abia cunoscute după nume, am apusă după uă scurtă viață, parte din lipsa prenumeranților, parte suprimate de boiării fanarioți de la putere, ca ,,Curiosul», ca Progresulă etc.“ totuși pe la 1848 aveamă încă 15, ora pe la 1850 aveamă 3i, di trece^își una gazete și foi periodice. 1) Așia „Fóia pentru minte“ din 1851. Bară „Dacia literariă“ din 1840 <zice, că acastă încercare s’a făcută mai tăristă, la 1828. Aut. 2) Așia scrie el.își „Fóia“ din 1851. Pe cănd „Dacia literariă“ din 1840 pune timpulu aparerea acestora foie pe anul 1829. Aut.