Romanulu, aprilie 1868 (Anul 12)

1868-04-22

„breilor” cele mai abominabile atrocități și arbi„traritățî, legea lorii este dreptulü celui mai tare pentru ca unu Ebreu să potă ave în „ochii Francesului considerațiunea unui simplu cetățiană, trebue se fiă de trei ori maî „oneștii și de patru ori maî moralii decătu „unü creștinul“ Căndă se vorbesce asta fel, despre Francesc și Germani, ce ne mai pate prinde pe noi mirarea căndă ne vedem, calomniați prin diamele austro-magiare de la cari se inspiră — o cică cu tristeță — și diabiulu Terra?! Maniu. FII CEI BUNI ȘI FII CEI VITRIGI. Din norocire între Kosia și terța nu o altă raporta decâtă aceia dintre calul și victimă Și acesta ne și silimfi prin tote in J’lec de a demunetra în străinătate (Terra.) Ințelegemii oposițiunea contra ministeriului, înțelegemu chiară oposițiunea contra tronului, daru cu condițiunea ca forțele nemulțămițilorü se aibă isvorulu loru in tara; candu insă unu.partidu spre dezémarea partidului opostiv caută ajutoru la streina, candu ela peste căminele și mormintele strebuniloru noștri nu se sfiesce d’a voi se deschide drumulu hordeloru cotropitóre numai pentru capriciul d’a învinge niște rivali, pe cari numai vreșmașul din afară ar putea sc’î nimiclescă, ci atunci sufletulu ni se coprinde de uă amară indignațiune, și luăndu pana în mănă, nu mai combatemu nisce teorii adverse, ci invocămü instinctulu de conservațiune ale poporului otomanu și sfânta sa iubire de Patrie și de libertate, congiurândulü, în numele viitorului românismului, se nu asiste mai multü la acestă luptă dintre partidulu streinului, cu augusta paciință manifestată până acumü, ci, precumü leulű deșteptându-se cutremură munții la strigătul séu, astafel și națiunea coborîtă pe arenă, trebue se impetrescă de groză prin magnetica’î căutătură pe acele desnaturate ființe, a cärora opintiri în rocă d’așî face cea mai gloriasă țintă din întărirea templului naționalitate romăno, lucrbză cu uă diabolică stăruință la surparea temeliei sale. Ore seversitu-s’au nenumerate sacrificii, circonduratu-s’au totă felule de persecuțiune, bre înlocuitu-s’a celo mai miselfi din despotismuri prin cea mai reală libertate, pentru ca foștii noștri persecutori, in mici’loculu triumfului principiilorü celora mari pe cari leamü proclamații pe pamântul Daciei, se vie se ne insulte? Și pentru că insultatorii o respíngemii cu dispreță, se alerge plini de turbare prin cabinetele de secole ostile nouă și se ațîțe, și se dea naștere la circulari și la note, a căroru tendință se fiă totădeauna umilirea caracterului națiunei române sau scăderea autorităței guvernului românii? Lungii limpii vomu sta marturî la astă desirenată mascaradă, în care, omenii cu uă vibță devotată la prigonirea progresului, cultză a calomnia și a înfățișa astă de drepții călăi și libertățeî pe acei a cärora esistință și ale cärora averi le-au jertfitei intru susținerea causeî acestei nobile martire? Lungii limpü pe apostolii biciului, pe corifeielăceî, pe părinții regulamentului organicii, pe instrumentele lui Dashhoff și ale lui Ilalcinsky, pe cazacii Țarului sau pe căprarii Caiserului, pe Mentorii tuturoru invasiuniloru, pe esucatorii tuturor ii porunciloru date de către potentații momentului spre torturarea națiunei Romane, lângă timpu îi vom vedea ascundendu supt veșmintele democrației sdrențuită livreaua celui mai corupuu și mai degradată despotismu? Saă credeți voi că poporulu Romană ai cădută in îndobitocire, că elu a perdusu suvenirulu suferințeloră ce bați făcută se îndure, și că ve puteți acuma după ce v’ațî adăpată din subirea frunțeî sale, se ve presintați înaintea luî ca salvatori, însoțiți insă ca și mai nainte saă de țină consulți, sau deuă armată cotropitore? Căci, și în diareic ca și in conversațiunile vostre, nu șoptiți la urechiă și nu propagați in publică, de călți ingerința streinului în afacerile terci. „Va sosi uă notă fulgerătare din partea culăriiî cabinelă;“ „se vorbeșsee deuă invasiune;“ „se vorbesce de unui personagiu ce va fi trimisă de pa ROMANUL 23 APíULIU 1868 ieri spre a face uă anchetă;" iată psalmii pe cari în totă dimineța îi cântați cu năierbinte religiositate! Și negreșită că pe aceste simțiminte patriotice sperați se zidiți piedestalulu influinței vostre în Societatea Romănă. Și apoi ca echo acestoră strigăte antinaționale, din candu în că,dă verespunde protestațiunea vre unui Consulii. Consululă Austriacă din Bacău e în momentul ă de față eroulu vostru, căci dinsula avu, după curmi se infirmă, prudința de a ridica iarăși velul după acea cesliune israelită, care îndată ce pare a se linișci puțină, sămănă interesată d’a întreține agitațiunea se grăbesc ca o sgîndări din nou. Negreșiții că Austria se interesază multă de forta nbstră, negreșită că nu este podică și nu este dificultate pe care nară crea-o înaintărea României, de vreme ce înflorirea și puterea Vienei se întemeiază pe veștejirea și slăbiciunea Bucurescelui, deaarece Principatele prosperându populațiunile Romăne din orientulu Imperiului Habsburgilor, voră înclina către frații lor a cărora sănge și instituțiuni libere, îî invită a trăi dintruă viață comună și luptă protecțiunea acelorași legi. Austria fiindu fratele vostru de arme în lupta contra partidului liberală, nici unu argumentă nu pote fi mai elocventu de călți acestă faptă; nici că dovadă nu pote areta maî clară scopulă ce dă urmăriți; și celă pucină de astă dată nu veți spune că mână în mână cu magiariî și cu Austria că a’țî legată acestă frăție pentru a pregăti disc de glorie și de fericire multă încercatei vóstre Patrii! Pe căndu însă faceți apelă la streini, și espiblăndă totă , de nădală cestiunea israelițiloră, sperați prin baionetele coloră d’ânteiă și prin banii celora d’al doilea, se resturnațî pe cîrmacii carii conducă actualimente vasală Statului, ministerulă Romănă prin vocea d-lui Ion Brătianu, ca ună ministeră cere are sprijinulă terre și sprijinulă Parlamentului, întemeiată pe dreptul ă seă, și tare prin profimditatea convincțiunei și aspirațiuniloră slele naționale, repunde și vouă și stepăniloră voștri: „Puteți, domnule ministru, se asigurațî pe d-nn î agințî că guvernulu Măriei Sale este dărîm a înfrena cu energiă orî-ce actă ară avea ună caracteră de persecuțiunî; insă, totă în acelașu timpu, este atâtrîtîi a nu suferi nici unu amestecă streină în afacerile noste interiore,și mai cu osebire în administrațiune, care este însărcinată cu, ordinea publică.11 Cu astăfelă de demnitate, moderațiune șiotărîre, nu a respinsă România amenințăriloru din afară de cătă în acele epoce de mărire căndu avea pe tronul ă seă principi de acea cari aă purtată numele lui Mircea luî Ștefan, lui Mihaiu, și alăturea cu carii posteritatea, în imparțiala* justiție, va înscrie pole și pe acela ală lui Carol l! Noi, mulțămindă cu recunoștință bărbaților , cari aă redicată la un așa înălțime drapelulă României, terminămă dicendu-ve. Prin streini nu veți resturna guvernulu terrei căndă feria e cu densulă, căci indignațiunea generală se va ridica ca unii uragană contra unei astăfelă de nesocotite încercări! Și amu voi se scimți, cine ar cuteza se șuie treptele puterea pe brațele streinilor, suplă auspiciulă de a peri înghițită într-uă teribilă catastrofă? Și cinară dacă ună asemenea curagiu nu ar lipsi, că ar fi cea mai gigantică crimă, căci ar fi curagiulu fiului ce are monstruositatea din împlinta cuțitului în senilă maîcei solo! Și am voi se cunoscemu pe cei capabili d’uă asemenea temeritate! (Perseveranța [UNK]) ale cantbneloră între ele, siră ale țierilor limitrofe. Acesta adunare mai are misiunea a veghia asupra afacerilor relative la posițiunea și interesele generali ale Helveției. In acestă adunare se serva cu limba germană, fiindu-c ă, după cum ă amă mai spusă, elementulu germană predomnesc o cu muinerală. De acesta însă nimeni nu se crede asuprită. Atătă francesiî cătă și italiana din Nelveția suntă familiarisai cu limba germană. Mu e omă care se trbcă de cultă și prin urmare demnă de a se alege deputată fără se cunoscă măoară două limbi cu perfecțiune. Dacă însă vrună deputată, declară că nu se pute esprime ,destulă de bine în limba germană, i se permite a vorbi și in limba sa, dară în protocolele ședinței discursului se trece tradusă de stenografii biuroului. Proiectele de legi vinii în declararea acestei adunări scrise în limba respectivă a cantonului. Fără a Se traduce, ele trecu prin revisiunea legală, și căndă se declară de constituționale, prin președintele federațiunea se trimită guvernului cantonală, care le are facultatea de a le promulga; la din contra, se înapoiază cu observațiunile necesarie spre a se supune din noă cameriloră cantonale. Președintele federațiunei, care le represintă republica, este secundată de ministerială cantonului în care are reședința capitala a republicei). Pentru afacerile și relațiunile esterne că are de limbă oficială limba franceză, bră pentru relațiunile de corespondină cu cantionele se servă cu limba germană, în acestă din urmă casă limba francesă este facultativă. Mergendă cu studiul, mai departe vomi mai descoperi ună roiagiă și mai admirabilă. Căndă vine casulă ca se corespundă guvernele cantonale între ele pentru afaceri de reciprocitate, stră autorități mai inferiore (precumă primari, comisarii de poliția, tribunale), și căndă acestea suntu de naționalități diverse, conrespondințele se adresa in limba usuală acolo de unde purcedă, bră respunsurile se primescu egalimente in limba celora ce le facă. După acestă normă, dacă unu jude de instrucțiune străină procurară are înaintea sa individe care vorbescă diferite limbi, primescă interogatoriele in dialectele respective ale părților și se alătură la dostine fără traducțiune speciale. Elă pe scurtă mecanismul ă limbeloru și naționalităților d in Ilelveția! Elă mid’lbce ingeniese de a se înțelege între sine poporelc, cari voră se trăiseă iu adeverata fraternitate. Elă modulă de a avea uă pace și uă armonia perpetuă și de a ajunge fără pedică la desvoltare naționale, la libertate, la glorie, la civilisațiune și fericire. (Gaz. Trans.) ff. Sion. * vata ce o’nvolți cu îngrijire, nouă emoțiune și totă urmândă, bcă că și cloșca cu puii de aură începu a*șî rodia capulă! . . . Dragă cloșcă! trebuiră se esclame atunci acea cari aă bocită atătă timpă [perirea iei. Și n adeveră, ni se mărturesc o de nesee marturî oculari că bucuria era atătă de mare la unii, încâtă se manifesta prin jale: veseliă mare ca și mâhnirea smulge lacrămi. Și apoi, atâta sgomotă, atâte anunciuri stereotipe, publicate în timpu' îndelungată pentru a-i plânge disparițiunea, că clădire atâtă de înaltă de calomnii contra guvernului redicată pe temenele puse de acestă dispariune; tolă nimicită, curmată, derâmată, numai prin eșirea miciloră pui cu mama loră din vara museului de Kisingthon! Ce emoțiune! ce emoțiune! Asluieră acestă tesatră antică ală României, după ce fu e spusă admirărea Europei civilistle, s*a reatorsă în locașur ă scă primitivă. Totă s*a regăsită. Toții, și cloșca cu puii, și toți membrii comisiunea au arctatu prin procesă verbală mulțămirea loră. Ei! ce voră mai dice bre acuma acei cari au susținută că cloșca sburase din causa guvernului? mii scli? . . . voră găsi potecă lipsesc o viuă sera fă cu purceii de aură, nedespărțită tată d’auna de cloșca cu puii de aură în povestele babelor române. Aproposită de scrifă cu purcei, aflămă cu să vină plăcere că musculă nostru zooloică, a fostă înzestrată cu curendă de doue frumose achisițiune. Două mistreți, dintre cari mulți forte mare, ucisă și dăruită museului de d. Marghiloman, au fostă pregătiți cu multă artă în laboratoriul acestui muscă, șacumă se potă vede de oricine, în zilele în cari ușile museului se deschidă publicului, și recunoscu că ori care muscă pote fi mândru de a posede asemene bucăți, arare în Europa întragă Mecanismul limbelor in IMvolia* (Sfîrșitu). III. Afară de adunările cantonale, în cari anii arctatu deja cumă suntă regulate limbele; se scie că cele 23 de republice siră cantione sunt legate printrună pactă federală, și representate prin ună președinte și uă adunare federale, compusă din represintanțî aleși după numerositatea poporațiunei. Acestă adunare revisuesce proiectele de legi ce se lucreză in adunările cantonale, și are dreptu de veto in casulă căndu acele proiecte ar lovi interesele generale ale republicei. * A vedea No. de la 19 Aprilie. In 18 Aprilie, nă sosită in Bucuresci resaurele antice ale museulului naționale, cari fuseseră espuse câtăva limpa privirilor admiralóre ale cunoscetoriloru în musculă englese de la Kisingthon. Sgomolelo r căvoillore, respândite de acei ce calomniază fără consciință ori ce actă ală guvernului actuală și cari pună gloria loru a inventată tată felule de acasărî neî ntemeiate, aui făcută a se da sosirei acestora preținse anticitățină bre care pompă. La portă la Giurgiu ele au fostă primite d’uă comisiune și ’nsocilu in totă călătoria loră, d’acolo pînă in capitale, d’uă escortă princiară de 20 de dorobanți călări și d’ună oficiăriă. In capitale au fostă primite de comisiunea de óemeni speciali, d’ună publică numerosă și ieri s’a făcută solemna cercetare a ticiștii, tesaură. De sicură vestita cloșcă cu puii cari se credea de unii, gradă detractoriloră guvernului, că și-au luată sborulă împreună cu mama loră pentru a se cuibări in musculă vreunui bogată anticariă, nu contribui pucină la astă strălucită primire din partea publicului și solicitudine din partea ușîară cunoscetorî. In fine se procedă la despachetare, făcută cea cu mai mare îngrijire la musculă engleze, cari trimise ancă una espresă pentru a insoci tesaurulă pînă a București. La fiecare bucată eșită din 1) Ingselveția capitala de reședință se schimbă alternativă în trei opine principale: Zurich, Berna și Bâle. PARTEI CEHICALE. PRIMARULII COMUNEI BUCURESCI. La 4 ale viitorei luni Maiü, se va ține la Primăria concursă pentru darea unui posta de copiștii remasa vacanții în cancelaria Primării. Condițiunile de admisibilitate în acesta poștă suntă: 1. Concurenții trebue se fiă absolviții clasile liceali. 2. Se aibă scrierea frumosă cu ortografia și punctuația. 3. Fiinducă cela admisă are se înainteze în posturi superiore, concurenții trebue se aibă și cunoscință de redacțiune. Doritorii de a concura pentru acesta poștă suntă invitați a se presinte la Primăria cu certificatele de absolvirea liceului, spre a fi înscriși între concurenți pînă în prediua concursului. p. Primarii, N. Mahalescu. No. 3845, Aprilie 17, 1868. Pe basca sentințeloru cu No. 5 și 592 promundate de Tribunalului Ilfov, secțiunea I și 11 și a comunicațiunilor făcute Primării de doi. primulă-președinte ale acelui tribunale și președintele comitetului permanente de Ilfov prin adresele cu No. 173 și 392, Consiliulu comunale în ședința sea de la 19 Marte trecută 1868, a decisă a se publica că personele însemnate și anume: 1. D. N., N. Manolescu, locuitorii în colorea galbenă, suburbea Batiștea. 2. I. Profesorii Barbu Constantinescu din colorea Negru, suburbia S-ta Vineri. 3. D. Profesoră Nicolae Nițulescu din colorea Albastră suburbea Brosceniî, aă dreptulu a face parte între alegătorii Consiliului comunale pe acestă ană. 349 Subsemnatulu daru pe temeiulu disului votci alu Consiliului publică acesta spre soiința comună cu adăogire că numitele persone au dreptulu d’a vota pentru Consiliuli’i comunale în colorile aretate maĭ susu. p. Primaru, G. Petrescu. No. 3876, Aprilie 18, 1868. In puterea sentinței pronunțată de onor. tribunalu Ilfov secțiunea I, despre care mi s’a comunicații de d. președinte alu acelui tribunalu prin adresa No. 1730, și pe leasca votului Consiliului comunale din ședința sea de,la 19 Martie, subsemnatulu publica printr’acésta, că d-lui loan Vladidescu Romănescu, de aici din capitale, i sa recunoscuții dreptului d’a face parte dintre alegetorii colegiului alü Ill-lea de Adunare pa anula corinte 1868, și prin urmare d-lum are și dreptului de a vota în acestu colegiu. p. Primaru, G. Petrescu. No. 3878, Aprilie 18, 1868. Declarațiunile de căsătoria făcute înaintea oficiarului de state civile din circumscripția a Il-a lela 7—15 Aprile 1868. D. Andrei Tudor, cărciumarii, din suburbia St. Visarion, cu d-ra Dobra Toma Stavăr din aceașî suburbe. D. loan A. Florescu, rentieră, din suburbea Boteni, cu d-ra Zoe Lenșiă, din suburbea Brezoianu, fiica d-lui Ion F. Lenșiti decedată. D. loan Lungu, visittă, din suburbia Boteni, cu d-na Ana G. Tortoșianu din Transilvania. BIURGULU I SOCIETĂȚII DE SCIINȚE PLULICO-NATURALE Anundță că ori cine ar voi se corespondeze cu societatea sa se adreseze la Președinte, localulu Universităței. SALA ATENEULUI ROMANU Marii la 23 Aprilie 1868 și LITTERARIE DATA IN I'UOLITULU UNUI SERMAN STUDINTE DIN fI TRAINATATE !, ROMANȚA NOUA ROMANA musica de cl. Schiletli, cantată de d-na S. A. Urechiă. 2. Fantasia pe motive din Belini, de d-na HÜBSCH. 3. Romanșă din VESPERILE SICILIANE de Verdi, căntată de d-ra Ninizza V. Alesandrescu. 4. Convorbire de d. V. A. Urechiă, FAPTELE NAȚIONALE ÎNAINTE DE 1630, simțit are numai fapte instintive, ori de adeverată conștiință naționale? etc. 5. MOARTA romandă de Donizetti, cantată de d-ra Ninizza V. Alesadrescu. 6. Ari naționale de d. 11UESCUI, inspectore musicilorii armatei. 7. „PANA CANDU FRATE ARDELENE?“ cuvintele de d. V. A. Urechiă, cantată de dra Ninitza V. Alesandrescu. ML Piano va fi ținuții de d. m lru Gagiule. Inceputuri precisă 8 ore sani. Prețurile locurilorii: Amfiteatru numai prima filă, 10 lei noi. — Amfiteatru secundapatra filă 5 lei noi. — Loculu 1 iii 3 sf.— Galeria 1 sfanții. Bilete seclndă: 1. Librăria d. Socecă.— 2, ii. Ibnid, str.ida Lipscanii. — 3, d. V. AUrechiă, — 4, d. Fialcowki și 5, la Sala Ateneului, în clipa seralei, de la 10 ore dimineața până serii. CURSUL DE STENOGRAFIA va urma regulată în fote Duminicile și serbătorile, intr’unul din Salonele Academiei.