Romanulu, mai 1868 (Anul 12)
1868-05-01
372 „Trebue alungați acei, cari demoralisează neîncetată națiunea, declarăndu’o incapabile da a întreprinde ceva prin sine nu„ să șî acel, cari nu recunoscă Românilorü „de cătu capacitatea de a da biruri și soldați . . . „Trebue alungați acei, cari au pervertită din capulă locului principială guvernului constituțională în acelă personală, și „pretinșii miniștrii responsabili în miniștri „favoriți . . .“ Erădată trei energice trebue alungați, cari se traducă în limba giulă parlamentară prin „căderea ministeriului actuală“ și prin „venirea unui altă ministeră.“ Se ne permită Insă domnii politici liberi și independințî de aă întreba asupra compunerii noului cabinetă? Cine anume să se vină are in loc.ală Brătianiloră și ală Colesciloră ? Ar fi absurdă de a presupune măcară, că mă guvernă pate se cadă, iară a fi gata totă d’uă dată de mai mnainte ună altulă ca se’să înlocuiască. Stingă fiindű alungați de la putere, trebue se chiamațî séu pe drepta, ori pe centru, una din două. Drepta este acea partită pe care, dacă nu din bănci, celă pucină de pe tribună, o represintă d. Cârpă. Pe de altă parte, singurulă centru. In care esiste ună rudimente ministerială, suntă amicii politi î ai d-lui Cogănicianu. Aeésta se fia óre dorința ómeniloru politici de la Parau ? Dacă e asta, ar trebui s’o suună pe facia. Daca nu e așa, atunc este învederată, că dumnelorü nu voescă absolutamente nici ună ministeriă. In casuță de pe urmă, remăne a se mai descoperi ceea ce dorescă dumnelorii. Revista politică a Zorilor se încheie cu urmatórele cuvinte: „Sfătuimă pe toți Romănii, cari mai țină „la acésta țară și la suvenirea eroilor ei, „se se urmeze toți de la mică pînă la mare, „cu ce va pute, și se fiă gata pentru taiua „ciămărei.“ După acesta clară provocațiune lasă specia de resbelă civilă, urmeza imediată profesiunea de credință a d-lui Negură, pe care noi o analizaserămă deja altă dată la colónele Romanului încercându-ne a stabili atunci uă analogie istorică între independințiî romănî și între independințiî lui Cromwell. Deci, întrega politică de la Bacău, S’ar putea resuma camă în următorulă modă: Nu voimă ministerială actuală, fiindăcă nu ne place drumul de seră. Nu ne convine drepta, fiindăcă aperă pe Evrei; Nu primimă pe d. Cogălnicianu, fiindă că nu’să primimă . Toți Romănii se se armeze, așteptândă țaiua biămăreî. . . . Primiți, domnule redactare etc. B. P. Hăjdeu. ROMANULU 1 MAITI 1688 ADUNAREA DEPUTAȚILOR!!. Ședința de la 30 Aprilie 1908. Suptă președinta d-lui N. Golescu, a se ocupa de afaceri de sute de milione pe la case particulare și care din nou ca președintele se aplice regulamentă făcăndă a se discuta cestiunea drumului de seră în localul Camerei. C. I. Brătianu scia că cu versta se perde la unii din causa unor împregiurări pudurea, însă nu scia pînă acumă că se perde și prudința, ci scia din contra că se căsciga în prudință cu versta. D. Haiban și ieri și arji ca insultată și pe d-sea și pe d. Hurmusaki; d. ministru arătà necuviința, reua purtare, lipsa de pudóre și de prudință a d-lui Haiban intr’uă asemene procedere. Ieri d. Haiban cu ocasiunea unei întrerupere a d-luî Carada și altî cu ocasiunea cuvinteloru d-luî Hurmuzakia spusă că numai d-lea este adevărat represintante al națiuneî pe cănd ceilalți sunt aleși de putere și nu prin meritele loră, după ce arătá necuviința unoră asemene imputări de la d. Haiban mai cu semn care abia acumă a eșit pe scena politică, că Jiie d. Carada este alesă în Ilfovă unde luptă de zece ani, și este in capulă unui brabă care are singură destulă autoritate pentru a face ca acelă ce este în capulă să se fiă cunoscută, așia dară singură a luptată și multă, pînă ce a fostă cunoscută și a sciută a atrage încrederea alegetoriloru soi. Câtă pentru d. Hurmuzak , d-sea are dreptul ă ia considerațiunea tuturoră căci familia Hurmuzaki represintă unirea și consolidarea românismului nu numai aci, ci și chiară între Romănii din Austria, prin lupta cea susținută întru conservarea românismului, a fost alesă la colegiul I, de Argeș, unde sunt alegători familiele Golescu, Brătianu, Nicu Rossetti și alți onorabili cetățianî fórte cunoscuți și d. Ministru dice că se dorescu și d. Hórban căndă va ajunge vérsta d-lui Hurmuzaki se fiă arătă de considerată în cătu se ftă la ii orice unghiă ală României. Arătă culmi comisiunea pentru căile ferate a lucrată la uă casă particulariă ca și multe alte comisiuni pentru inlesnirea deputaților, și cumă orice deputată care se interesă de cestiunea asistată la desbaterî și d. Haiban scia pră bine că nu se lucreza în secretă pentru că a fostă invitată și amici d’aî d-selenă asistată necontenită, d’aceaa suntă mai necuviinciose imputările d-lui Haiban, că se trateză afaceri de sute de milione de ascuns și când acasă ministeriul care represintă uă parte a Gameiei. Haiban, n’a făcut încă nimică pentru țără ca se aibă cutezarea a venise acuse pe acei cari aă luptată 30 de anî și cari aă căstigată C’uă sfidere de sânge tóte libertățile și drepturile României. D. Haiban face ca acei copii cari moscenindă să avere mare de la părinți pentru care n’aă muncită de locă ș’a cărui predă necunoscăndu-lă, împrășcie tota astă avere cășcigată cu sudarea părințiloră, astă-felă d. Huiban și cu amicii sei prin tulburări prin discordie vară se risipăscă totă aceia pentru cari alții ș’aă dată totă viăță, insă se fiă sicură d. Huiban că națiunea nu- i va asculta pe d-sea care mua făcută nimică și care acumă vine se impute altorua cari aă luptată tota viăța sară, ci va asculta pe acei cari aă căscigată tóte drepturile României c’uă muncă de 30 de ani. D. Buescu ca membru al comisiunea căilor ferate respinge acusările și alusiunile nedemne ale d-luî Haiban, care fundă arătă de sune mare modestiă și respectă cuvenită perului albă. Aréta apoi cunsă sa urmată cu cercetarea acestei cestiune și câtă suntă de noleale acusările d-luî Haiban care scia bine că nu se lucreza în taină. Se dneccide incidintele. Se urmeză discuțiunea asupra poliției rurale. D. Voinov vorbindă în astă cestiune, combate amendamentul d-lui Campiniu, că'„ nu numai că nu garanteza întru nimică comunele rurale de cotropirea Evreilor, dară, dicându că nimeni nu se póte stabili în comune fără autoritare, tinde încă a opri chiar pe Romănî a se stabili unde voiescă în teza loră. Desvoltă argumentele sale în sprijinul ă astei opiniunî și arăta cumă în Statele cele mai civilisate pînă mai deună-țji era cea mai mare netoleranță, și citeza anume în fiecare țară cumă erau priviți Israeliții. Cumă ar putea dară Europa,Jice d. Voinovu, se ne impute noué cari totu-de-una amă fostă mai tolerenți, pentru că voim se ne conservămă națiunea, cum ar putea se ne impute nouă aceaa ce face ea chiară; și apoi la noi nu suntă Israelițî ca aceia din Europa, nu suntă ca cei francesi și germani, se vră acei Evrei la noi se șădă numai trei fie In târgula Cucului la Iași și voră fugi blăstemândă astă țară. Chiară D. ministru, de D. Voinov, a mărturisită că Evreii năvălescă necontenită și trebuC se luămă mesuje de garantare, căci ei ne aducă reală cumă însuși ministrulă mărturisesce; dar cu tóte astea, dicenda necontenită că trebuescu a se lua mesure de curmare a zeuluî nu ia nici uă măsură, ș’apoi acasă pe cei cari voiescă a apela naiunea d-n esta reă că se servescă d’astă ce s Se citesce sumariulă ședinței precedinte și comunicările fileî. D. ministru ală lucrăriloru publice și comerciu depune pe biuioulă Camerei uă proiectă de lege pentru organisarea corporațiunilor și are căroră industrie. D. Hurmuzaki respinge acusațiunea ce i s’a făcută ieri in lipsa sea de d. Hóiban că ar fi lucrăndă în secretă cu comisiunea pentru drumul de seră prusiană. D-sea arăta cumă atunci căndă s’a alesă comisiunea pentru drumurile de seră, toți aă convenită a se Întruni la d-sea acasă fiindă mai lesne, căci avendă a se intruni noptea le venea anevoie a veni la Mitropolie. Spune că a invitată adesea pe d. Haiban și cele mai adesea’d Voiții Sovio. D. Haiban sfria că va restabili faptele, pentru se vedea dar adeverulă e cu perulă albă ală d-lui Hurmusaki sed cu cele tinaru alu d-sele (protestări zgomote, la ordinul nu insulta perula albă!) d. Huiban urmăndă, dice că d-sea trebue se dea sema alegetoriloră sei cari baă alesă în deplină libertate de conșiință și i-au dată încredere? ;ori, d-sea n’a fost alesă așia cumă se alegii alții pe a te că își cari vină se’î fac? d-sele imputări. Spune apoi că d-sea, inresiune ca d’ună cală de bătăliă. Se li se iè ponderea ce are către alegătorii sei, nu pot fi dar acesta cală de bătălia, dacă credă astăfelă, se garanteze națiunea, dar se nu se servescu ministerială d’astă cestiune ca d’ună cală de bătăliă nedeslegându-o și promițândă necontenită. Respinge clar amendamentul ă d-luî Campiniu care tindă a introduce pe livrei din orașu, unde nu mai încapă, prin sate. Rogă pe Cameră se primescu amendamentulă d-luî Gheorghiu căci era singură este făcută întruna scapă de conservare naționale, nebândă dreptă a se stabili în comune de cată acei ce aă dreptă la împămîntenire după Constituțiune. Astă-felă nu se va lăsa în măna suprefecților â cari și ațtî bată pe primari la spete,acuitatea d’a primi pe Israelițî prin comune. Se declară clar in favorea amendamentului d-lui G. Brătianu. I. Belcescu se cuvîntulu ca supscriitorială amendamentului d-lui Brătianu pentru a susținea numai acestă amendamentă. Vorbesce asupra partiteloru și zice că partitei liberale datorimă totă ce avemă, însă că astă partită se află acumă despărțită în două, din care una este fracțiunea liberă și independinte care s’a despărțită fiindăcă a crezută că cealaltă parte nu garanteza conservarea naționale. Cestiunea ce se trateza, după d-sea, nu este de rocă religiósá ci numai economică D. Beloescu arătá apoi reulă ce aducă Evreii prin comunele rurali unde esploteza pe bieții sătranî prin tóte modurile și otrăvindu’î chiar punândö întruna rachiu slabă viticolă pentru a’î da putere. D. ministru însuși a constatată cumă Evreii vândă vară in focă de făină; ș’apoi Românii se sufere arătoa rele fără lua mesuje de aperare? Europa nu’î va lăsa a’șî apăra viața și naționalitatea"? D. Belcescu mai vorbesce de silințele și preocupările celoră cari voiescă aperarea naționalității și de vechii privilegiați cari invoca principie de cosmopolitismă și de cotropire acumă căndu nu mai dă privilegie. Sfîrșiasce cerândă ca Camera se asigure națiunea, se deslege astă cestiune, căci altăfelă națiunea își va da verdictulă și nu va fi ea responsabile ci aceia cari aă lasatu-o se’șî ’să dea. D. G. Ghica luândă cuventură, combate amendamentulă d-lui G. Brătianu, arelândă că Camera nu e chiămată a face ceva preventivă ci a aduce mă remediă la plaga de care se dice că sufere țara. Permite are justiția,zice d-lum, că afară de uă cale neregulată, cestiunea acesta se aducă uă tulburare la o clasă de locuitori întrega ? Putemu noi opri uă speculațiune onestă? Dară dacă nu ne încredemă pe mâsurile polițienesc, dacă nu avemă încredere în aginții noștri administrativi, se pute pune să piedică prin măsuri legislative. Nu agricultura țerem e amenințată, ci comercială și industria, și prin urmare dacă noi vomă lua nișce măsuri ne basate pe justiție, ele vor fi reprobate de opiniunea publică a Europei civilisate. Pasiunea dar, cu care S’aă aplicată măsurile administrative in unele localități, dă dată dacă a se crede și a se zice că aici se face uă persecuțiune religiósa. In contra vagabondagiului sunt legi garantătore, în contra falsificării mărfurilor trebue se seim că spiritul de progresă care trebue se conducă administrațiunea nóstră vasei se pite capita acesteia neorânduelî. Situațiunea Moldovei e întradeveră mai diferită de a Valachieî, fiindă că se află în mare apropriere de Galiția și alte agromarațiunî de vagabondî, dară se avemă credință în spiritură progresistă ale secolului, care ne va duce a ne recunosce mai bine interesele nóstre naționale. D. G. Brătianu combătează cele zise de G. Ghica zlie că cestiunea trebue pusă pe ferâmulă conservațiuneî naționale. Care e acela care strebătândă Moldova n’a fostă copiinsu de durere verendu-o plină deuă poporațiune străină cu totulă, contraria și obiceiuriloră și moravuriloră și religiunea părinților noștri ? Prin orî ce mesură, séa administrativă seă legislativă orî cine va veni se ne ușureze de astă reă, fiă bine venită. Stările nóstre suntă în minele altora în Moldova, și trebue se ne tememă de intervențiunea Europeană cu care ne amenință? Noi suntemă generoși, lăsămă ca contractele se espire și numai atunci se se pote aplica mesujele ce luamă. Așa primi pe jidovă în comunele rurale daca ar merge se se facă lucrători de pămentă, dară ei mergă se se ocupe numai de comercialî fraudulose, se esplate inocința și simplicitatea țăranilor noștri. Prin urmare suntemă biămățî a da națiuneî nóstre legi asicuratore pentru naționalitate era nn a face legi cosmopolite, ca se tu vie apoi ună altă Ieremie Romănă se plăngă asupra ruineloră acestei țeri. D. Lateș luândă cuventură, zice că în cestiunea de faciă s’a invocată ideia cosmopolitismului, dară acesta e de două feluri, adeverată și falsă. Obiectură cestiunei, pusă de G. Brătianu, ca in comunele rurale se nu se primască nici ună străină fără autoritarea comunei. Și care suntă acei străini, nisce ómeni cari se isolază cu totul de noi, nu mănâncă de la noi nu aă nici uă relațiune de familie cu ai noștri, nu producă nimică, ci facă numai comerciala baniloră, întreprinderea de ne storee prin moduri abusive, și și fraudulose. Se nu se mică că comunelea noî sunt autonome, căci instituțiunea comunaleancă jună nu se póte urca la înălțimea misiunei loră; prefecții și sub-prefecții surntă represintanții de faptă ai autorității comunale. D. Hăjdeu d-ta ai subscrisă amendamendamentală meă. j Bravo ! aplause ironice). D. Lateș l’am subscrisă pentru că nu l am citit ci nam luat după cele ce-m spuneai d-ta; dară retendă principiile ce elă conținea nu să mai primescă acumă. Justiția invocată de d. G. Ghica în primirea acestor străini în comunele rurale, suntă principii dintraie acelui cosmopolitismă falsă. Declară apoi că e pentru amendamentul ă d-lui G Brătianu pe care-lă credemai dreptă. Avem legi garantatóre astăzî, dară care e binele ce culegemă din aplicarea loră, și care póte fi folosit la căndă ne ară lipsi orî ce lege? Conclude apoi că trebue se se caute mai multă politica internă de cătu cea esternă. D. I. Brătianu luândă cuventulă, zice ca acésta cestiune, cu totulă economică a fostă adesea discutată nu pe adeveratului ei terămă, și s-a făcută adesea dintrînsa uă armă de partită. Chiară guvernală a fostă acuzată că s’a servită cu ea ca cună armă, dară eu am căutată pe cătă se putea a da satisfacere adeverateloră nevoi ale țerii și a face se nu mai potă fi uă armă, dară n’am isbutit fiindă că s'au amestecată și străinii. La ordinea Jilei o legea rurală care vrea să deauă asigurare agriculturei și holdeloră și se asigure ca nevoile unei părți ale societății se nu cadă pe spinarea celeilalte. Unii acumă pretindă că prin subamendamentul ă ce s’a presintanta, S’arű lua dreptul ă magistratura de a se pronunța conformă legii, asupra vagabondagiului. Dar e departe de la principiile codului penală pînă la proiectul de faciă, care dă dreptul comunei de a se pronunța contra străinului vătămătorii care ar veni se se hrănască în comună cu paguba tuturoră celor ălalțî. Printracesta legiuire se mai dă autoritățiloru comunale uă respundere mare de totu ce S’ar petrece în comună, prin urmare trebue se înaina și dreptul de a controla pe străinii ce ară veni se producă acele vătămări. Cestiunea nu e religiósá, dară a fostă cineva care a făcut-o se tracă de religiósá în străinătate, acela cineva sunt aceia ce au pus-o fără dibăcie pe tapeta, aceia care au scrisă în felulă acesta, care au pus-o pe acestă tezăm. Daca asă întreba de priimițî se dau împămîntenirea tuturoră israeliților, cu condiție de a se crescini, suntu sigurü că totălui refusa, pentru că avemă instinctulă simțimentală civilisațiunea, iară nu fanatismulă religiosă. Pentru aceea dată, iată cuvântulu pentru israeliții de dincolo de Milcovaü ajuns a se face fac totum acolo, prin urmare se nu dămil totă vina numai lorii, fiindu în mare parte și a nóstrá, căci cestiunea religiósa e departe de a exista, afară numai póte două mică antipatie religiósá. De ce dacă nu voiți ca și regiunile nóstre se mai dă caracterulü persecuțiunei religiose? Tăceți că israeliții sunt mai învățațî în afaceri comerciale și în fraude? e adeverată. Pănă acum ei veneau la noi numai din Austria, unde erau persecutați, dară acumă li s’arată acolo drepturi egale cu toți locuitori! cei aiți, și prin urmare n’aă se mai vie la noi unde le punemă piedici; semănă numai cei din Rusia care fiindă mai puțină inteliginți de cătă noi, nu ne potă aduce nici uă temere. Ne aducemă aminte de națiunea romănă din Transilvania, care cu totă persecuțiunea cea suferită trăește cu viața iui națională; asemenea și noi pe care ne uitase lumea, cănd uu ne redesceptasem. Europa ne uitase și ne-a admirat numai prin afirmarea nostră, prin vigorea ce am arătată, și suntă sigură că daca pină acumă n’am perită nu putemă peri. Acestă simțimentă de naționalitate se vede mai bine la poporațiunea Transilvană care romsnisasă totulă, fără a putea cineva se-î schimbe natura cu tóte persecuțiunile. Trebue dară se ne gindimă că nisce vagabonzi streini, oră se ne subjuge, se ne lase floțî și se facă din țora nostii uă altă Palestină? Avemă uă poporațiune maghiară destulă de mare în sănilă nostru, și de ce nu ne tememă de ea, căci aspirațiunile loră le scimti, stegulu nostru a fîlfîită la încoronarea regelui Ungurescu, și visesă necontenită Marea Negră ? Prin urmare aici nu e nici cestiune religiósa nici cestiune de esistința nóstru națională, s’o lăsămă dară pe adeveratulă ei terâmă, ca se nu ne creămă nisce deficultățî regretabile. Se lăsămă dară cestiunea pe terâmură economică și pură economică, căci pe terâmură pe care o puneți d-v., cându zicețî că stramoșii noștri aă făcută legi contra străinului ca se nu le acopere proprietățile, nu faceți de câtă se precipitați soluțiunea contrarie, cum și acei strămoși aă făcută’ prin legile lor, se tracă maî iute proprietățile la străinî. Dacă astă Jî am avea 200,000 baionete totă mamă putea lua mâsuri de acele reprobate de Europa luminată. Astăzî nu se msî ștergă națiunele cu o trăsură de condeiă, dară totă se facă inichități; decedară Jicețî că se nu ne uitămă decătă la noî și se nu ține să contă de ce e în afară? Putem noî desfide Europa, căndă nu noî, ci națiuni maî puternice se ferescă a atinge principiile ce facă dogmele progresului? Evreii au trăită secole întregi persecutați în tote țările, și pentru aceaa starea de vagabondagră se maî Intisă la dănșiî;ncî trebue dară se siluămu mesurî după localități, érá nu se facemă cestiune de religiune; nu cumă facă unii spre a-șî face popolaritate face mănă bună în afară. și alții spre a-șî Una virtuți ce se zice că le-am lăsată din acele pe din afară, chiară acumă a adresată afară din țară uă plângere încriminătore. (Care? Care? numește-lă?) Nu mă siliți la acesta, destulă că străinilor, nu agenții lor, ci omeni ai noștri le dau raporturi false. D. Grădiștanu. Getă puțină se mărturisesc că acela nu e din partea acesta a Cameliii D. I. Brătianu Care e acea parte? (Sgomotă, protestării, aplause, visete), dv., continuă d. ministru, ați face mai bine se desaprobați pe cei cari în supul Adunării chiară emită și susțină aseminea lucruri și calomnii, și d. Carpă nu póte nega acesta. D. Carp. Am fisit-o chiară la tribună. D. /. Brătianu. Prin urmare n’am mințită. Dară venindă la cestiune, ve voi observa că astă dî dupe ce amă agitată acésta cestiune, după ce am dată vă alarmă, orî ce mesură amu lua contra Israelițiloră se va vedea colorată roșie de sângele evreilor. D. Voinov a zis se viă streinu să se vadă singură, că din contra nu voiă se vră străinulă în țara nóstrá se se amestece în afacerile nóstre; d. Carp asemenea afisă că daca străinulă va vedi la hotară, va lua arma si va merge se lupte, că dorescu seaimă respectați de străini fără a fi nevoiți se le impune că acestă respectă prin arme. Dară numai pucină trebue pe terămură economică se căutămu a ne menține, se căutămă a nu ne lăsa se fimă înecați. Ne aduceți aminte cumă în trecută nimeni nu putea fi romănă comersantă fără a fi lovită, insultată, pălmuită chiară de celă d’ănteiă privilegiată. Nu atacă prin acesta pe strămoșii noștril, ci constată cumă a venită reală ca se scimă cumă trebuese să deslegămă. Moldovanulă nu strigă că e sugrumată de evreă de cătă în comercială seă, în industria sa, pentru care trebue a se lua mesurî, dară mesurî de acelea ce nu ne-ar face reă. Onor. d. Lateș afisă că aceîa cari nu primescă rețetele rl-lui spre a vindeca acestă zea, aceia sunt socialiști și comuniști. D-lui negreșită spie ce insemneza aceste cuvinte. Socialiștii și comuniștii sunt din contra cei mai naționaliști prin viața lor d in comună. Principiul naționalității e celă care esistă astăzî mai multă; elă esista și In trecută, dară se manifesta Intruă modă barbară. Avemă măreă economică ce trebue se’l vindecămă, dară ne trebue timpă spre a vindeca uă rană socială ce esistă deuă jumătate secolű. Elă nu se vindecă prin uă singură mesură, orî cătă de aspră, trebue studiată. trebue se păndițî ca se puteau asigura producțiunea nóstru naționale. Deși In legiuirile trecute erau popriți Israeliții de a locui în comune, daru tate cârciumile suntă acumă ținute de jidni, pentru că privilegiul ceda legile proprietariloră aă adusă pe Israelițî cărciumarî și hangii. Î Daca nu-î tolcramă noî, daca administrațiunea nu pat fi îngăduită, nu venea unu vagabondă fără nimică se se apuce fără capitală de comerciu, servindu-se cu frauda și falsificarea. In tote statele sunt legi cari p oprescă pe celă ce nu dă nici uă asigurare morală a deschide stabilimente. Astăzî avemă școli, prin care putemă a deschide tereî,drum la comerciă și industrie, și a o sustrage de la esploatarea străinului. Ațî vorbită d-loră dove file, în care n’ațî menagiată în privință-mî nici chiară insulta, trebue se-mî permiteți dară și mie a respunde măcară uă oră și jumătate. (D. Știrbei.) — Menagiați-va vocea!__ D. I. Brătianu aveți aseminea îngrijiri pentru amicii d-vóstra politici. Apoi revenindă la cestiune, d. ministru continuă a face tabloul ă fidelă ală comerciului, și zice că trebue se se creeze mesurî spre a asigura comercială și industria nostru. Se fiă încredințată d. Beloescu că nu am făcută nici uă dată politică esterioră ci politică romănă, căcî nu cu sângele nostru, ci cu simpatiile ce am căștigată în Europa suntemă cumă ne aflămă astăzî. Se pronunță dară pentru amendamentulü care ia mesurî contra vagabonzilor, fără escepțiune de religiune. Se cere închiderea discuțiunei, se pune la votă cu bile și se primesce cu 52 voturi contra 50. Se pune la votă amendamentulă d-lui G. Brătianu. Stingă cere votulă pe față ca se vadă națiunea cumă lucru să fie care întrucestă cestiune, ară fracțiune cere votulă secretă, care se adoptă, ba încă, deputații din fracțiune învălui necontenită urnele votării și resultatulu votului este următoriulă: vo-