Romanulu, mai 1868 (Anul 12)
1868-05-16
ANTILU ALU DOUR SPRE DECILE VOXB80E ȘI VEX PUTE CAPIT. DIET. pR ásD . .................1*l nOu. 48 — 58 pR SE3S1TOÍ. . . . „ „24 — 29 pRtbeîuthT.......... „ „ 12 — 15 pK T7A LUNA.......... „ „ 5 — 6 UNU ESKMPLARU 24 BAN Í PENTRU PARIS PF. TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRU....................FIOR. 10 VAL. AULT. Artictele trimise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respungătorii Eugeni» Carasla. ADMINISTRAIUNEA PASAGIALU ROMANU No. 1.— REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. SERVIȚIu telegrafici; AUROU.mUR. PARIS, 26 Maid. Monitoriul armatei publică raportulu d-lui Nici care constată escelența puscelor. Chassepol. Totă infanteria francese este armată cu asemeni pusce, pe flăcare ți se fabrică căte 1,600 naue. PARIS, 26 Maid. Principele imperiale va face în curănduuă călătoriă de instrucțiune in Elveția și Germania pînă la Viena. — Abend post zice că demarșele diplomatice ale Cabinetului Wienei în cestiunea pendinte cu guvernul romă nu au fostu primite cuuă egale prevenință din partea Franciei și Angliei. LONDON, 26 Maid. Fenianuln Barrett a fostd astăz Jî spîndjuratei. Prefectura poliției capitalei, cu ocasiunea serbărei anuale a Moșilorii, sciindu că mai totudeuna se comite felurite erori cu invitările ce se făcu, a crezuții că mijloculu celii mai sigură este a face invitările sale prin fața oficiale. Are darii onóre a ruga pe toți că nu voru bine-voi a lua parte la acestă serbare tradiționale, de a considera acesta avis ca invitare personale și a pofti Jouî, 16 curentă, la 6 ore sera, la pavilionulu de la Târgulü- Moșitoru. Ținuta de gală este de rigore pentru a putea intra în pavilionula princiară. (Monitoru lv). Bucurescî Florarii. Cända foile austro-maghiare acusă pe guvernulu României de alianță cu Rusia, de bande armate, de înnecarea Israeliților și și de persecutări numerose și repetite în contra lorü, chiariulu Terradice, că foile străine cunoscu mai bine de câtu Românii ceea ce se petrece pe la noi. D. Manolachi-Costachi, scrie chiar nașii, și încă în presa străină, că străinii „au studiată ș’au aprofundată împregiurările locale“ mai bine decătă noui, și d’acea a convențiunea făcută de dânșii, este mai potrivită cu interesele și cu trebuințele națiunii, cu împregiurările locale, decătă actuala Constituțiune, făcută în țara și de cătră țară. Căndă însă ună străină ie cuvéntulu spre a respinge calomniele ce s’aruncă asupra României, spre a dovedi că chiar dacă într’uă localitate séu doué s’arü fi facuto óre cari acte necuviincióse, aceste sunt nisce acte isolate și nu provină decătă din lipsa unei culture depline, căndă spre a scuti România de calomnie, și de periclele la cari ar putea s’o espute acele calomnie. Principele regale Anton de Hohenzollern, aduce aminte că ’n anii trecuți în țeri forte civilisate, în Bohemia, s’aă făcută :« te în adeverat barbare contra Israelițiloră și presa austriacă n a strigată contra aceloră acte și guvernulă Austriei n’a putută a le ’ntrena îndată, deși are legi și mijloce de afrenare ce lipsescă României, atunci cei de la Terra și d. Manolachi-Costachi Iepurianu, redică vocea loră contra apărătorilor României și fică că „împregiurile d’aici nu sunt destulă de cunoscute în străinătate și suntă reă apreciate.“ Are tarămă în No. de erî, cu propriele loră cuvinte ce voiescu d-nu Iepurianu și cei de la Terra. Veilurămă cumă ne-au spusă lămurită că voră suprimarea libertăților publice și a votului universale și revenirea la Convențiunea făcută de străini * căci „acelă pactă fondamentale ală ferei, elice d. Iepurianu, este redactată de bărbații de Stată străini, este producții ală unui studiu aprofundată a împregiurărilor locale.“ Scopul ă constatată, acumă s’aruncă mă uă numită ochii asupra unor pasagie din acea renumită epistolă a d-lui Iepurianu, ca se vedemă și mai bine sinceritatea și logica foștilor privilegiați. D. Epurenii zice că, „la noi nu este încă în România mă Tiersétat și d’acea a boierismulu, care coprindea clasa proprietarilor a celorii mari, era chrămată de împregiurărî a conduce sortea țereî, și cât și influințele politicei esteriore o permiteau, numai elă singură putea activa progresarea poporului și prepara reformele interiore.“ Și totud. Epurem dice mai la vale. „Era óre, doctorii Costi-Foru, Boerescu și Steege, — cari fuseseră hainiși la Düsseldorf, atunci cându fu vorba a aduce pe tronul României uă principe străină,— erau preș aceștia botări ?“ Așia dată, d. Manolache Costachi, recunosce și dechiară că aceștia nu suntă boiarî. Se mai aducemă aminte d-ln: Epureni pe bd. Bosianu, Heliade, Tell, Vernescu, Orbescu, N. Ionescu, Danilenu, și mai tostă pleiada avocațiloră, arcitecțiloră, inginiariloră și mediciloră, cea mai mare parte de judecători, începându de la Curtea de Casațiune pînă la celă de pe urmă tribunale, și se lă întrebămă ce suntă toți aceștia de nn Tiersetat? „ Boiari smulți, zice domnia sea, care compunea majoritatea divanurilor îi adhutc, eaprima cetii dantené, doriția d’a se suprima privilegiurile și titlurile de nobleță.“ Boiărismulu, compunea majoritatea aceloră Adunări!!! Boiari sau Tiersetat sunt ă doi. Magheru, Argintoianu, Grigorescu, Turnavitu, Aricescu, Cotescu, Chirică, Ionașcu, Marghiloman, Robescu, Butculescu, Tell, Iovanu, Culoglu, și toți ceilalți deputați, afară din vre 30, și din represintanții țerani? Pentru ce dară d. Epureni, dă în străinătate boierismului mă merită ce nu este adevărată? și pentru ce zice că „nu se află încă în România mă Tiersetat, cândă este peste putință a se nega că fii sei ocupă acl ánteiula rangă în tote ramurile și că totă eră, în genere vorbindă, coprinde aici clasa proprietarilor mari și mici? A! Cinstiți hotărî! Ați făcută totă ce ați putută spre a respinge pe comercianți și industriași de la drepturile politice; și acumă că ea le-a dobândită luptândă contra vostră, ve siliți, pe d’uă parte a susține din nuoă că ei nu suntă în stare a’și face uă posițiune prin stăruință, prin muncă, prin virtuți cetățienescî, că nu se află âncă în România unu Tiersetat,11 eră pe d’alta voiți se-i despoiați moralicesce de soiința loră, de meritele și de virtuțile loră, ba încă și chiară de proprietățile loră și se faceți pe străini se crudă că voî și fii voștriî sunteți și adi în majoritate, și cei mai avuți, și cei mai muncitori, și cei mai învățațî, și cei mai morali, și cei mai patrioți și mai liberali! Lupta însă ve este deșiartă; căci, dacă atunci căndă erați, după legi, a totă putințî și a totü nu-i ați putută opri d’a se redica, nu adî veți maî fi in stare a’î despuia ș’a-î readuce la vechia supr Ugare! D. Epurenu mai dice : „Se-mi fiă permisă a oserva cu acestă ocasiune că, pe cătă timpă boiării avură cărma Statului, Statuia>>vulină budgetă moderată și nu fu îngenuchiată cu datorii.“ D. Manolachi-Costachi vorbesce de budgete moderate și de îngenuchiarea Statului în datorie! In adeverii, cutezarea aci ,ajunse în culme și nu mai avemă altă ce-î dice de cătu că se’nșială forte dacă crede că și acii mai póte fi adeverată clcetarea naționale: „C’uă minciună boiărescă treci în țera Ungurescă. “ "«Issa ȘEDINȚA DE LA 15 MAIU. Supui președința domnului Fetu. Se dă citire sumariuluî ș’apoi comunicărilor ă țjilor. Se daă citire unoră reclamări de la Cahulă contră prefectului și împiegaților, cari au făcută presiuni în alegerea comitatului permanente. Se trimită la comisiunea de petițiuni care va presinta in curându raportulă în astă privință. D. Hulban reclamă că ună discursu a d-lui Stolojanu a fostă tăiată in doué în Monitoră și jumătate s’a publicată suptă numele d-lui Stolojanu și jumătate suptă numele d-lui Huiban, și fiindă că d-sea nu profesăză principiele emise în acelă discursă, răgă pe biurcă a rectifica erorea. Biuroulu promite a rectifica. D. Florescu face întrebare d-lui ministru ală lucrariloru publice asupra drumului ce conduce la Brașiovă. D. Florescu arătă marea însemnătate a acestui drum, care, afară de Dunărea, este singurulu care ne legă cu occidentele, spune că traseul acestei șiosele pe valea Prahovei a fostă din cele mai nenorocite, și din causa lui acea șiosea s’a stricată cu deseverșire. Acestă trască a fost condemnată de omenii cei mai competinți cari au făcută studiurî din cari a resultată tragerea unui artă trască prin judeciulă Dămbovița, și judeciulă Prahova se fiă legată cu ună ambanidramentă. D. Florescu arătă anume JOUI, 16 MAIU 16 «9 LUMINÉZATE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANCUNURÎ ț RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIV»** ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDIN’pî DIARIULUI ț PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. CARPAT-HALLEQRAIA RUE DF. J’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUNȚUURILE LINIA DE 30 LITERE ...... 40 DA»! INSERȚIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NCTIt ADUNAREA DEPUTAȚILOR:1. Ședința de la 14 Main 1868. Luptă președinta domnului Arghiropolu. După deschiderea disensiunei generale asupra legei pentru desființarea taxei asupra spirtaselorü, D. C. Cantacuzino vorbindă pentru raportul comisiunei, susține desființarea lacseloru la rachiulu de pâine, vină, tescovină etc. dar la cele de bucate d-sea susține că taxa guvernului se se i-a la magazia producătorului, ca se nu se puta percepe de mai multe ori acestă facsă pentru același rachiu. D. Cociu combătendu raportulu, (zice că prinele se păgubesce casa fiscului cu 6 — 7 milióne. Prin urmare d-se a menține impositulă asupra beuturilor), și cere a seamăna acestü proiectă spre a putea fi studiată cu amenuntură. D. G. Brătianu combate facsele, susținându conclusiunele raportului comisiunei, și invită de cameră a susține opiniunea d-lui Marghiloman desființându tacsele spirtualeloru de pâine. D. Mehedințeanu combate raportulă, și zice că comisiunea n’a chiămată pe guvernă nu sînulă cî ca se se consulte împreună, ș apoi intreba ce are se se facă cu contractele acuizarilor, ce suntă încheiate pe trei ani ? Cere daru ca acelă raportă se se lase d’uă parte, remâindă ca uă simplă dorință. D. Voinov susținăndă proiectulă, arătă că totă proprietarulă plătesce iraposita fonciară, și că nu e dreptu pentru că-șî preface în rachiu producțiunea pentru care a plătită fondură, se mai plătască încă una imposită. Cătă pentru contractele de cari se vorbi, ele coprindă ună articolă prin care se zice, că acele contracte se desființără, căndă vreuă lege ar veni se desființeze acele facte. Ședința se ardicăotărându-se cea viitóre pentru mane 15 Maiă. pe la ce locuri avea a,trece nou la traseă. Intrăbă pe d. ministru dacă are otărirea a restabili și o săua în starea în care era mai înainte, sau se voră urma studele traseulu' nuoă și întrăbă dacă a urmată studiul traseului, căci pe traseul ă vecină s’aă cheltuită milióne și șiosăui a fostă desființată de apele Prahovei, insistă asupra avantagiului traseului prin judecială Dămbovița, întrebă pe ministru c’a ‘ destinată v’uă sumă anulă acesta pentru acestă șiosea, și dacă este trecută în categoria căilor naționale cari aă a se face de Stată, său în categoria drumurilor a ce aă a se construi prin prestațiune în natură. N’ar fi avută a face acestă întrebare dacă ministerială ar fi presintată bugetulă suplimentariă pentru repararea celoră 14 milione, căci atunci s’ar fi sorută dacă s’a destinată pentru astă șoseauă sumă. D. Ministru Donici după ce arătă la răndulă d-săle însemnătatea acestei căi, care lăgă pe Transilvania cu România de dincole de Milcovă. Spune c’a fostă personale însărcinată cu studiarea acestei căi și ca recunoscută numai după nesce studie restrinse de unit ante proiectă, că traseul ce va trece prin judecială Dămbovița va presinta mai multe condițiuni de durabilitate, apoi acestă traseă ar maî avea avantagiulu d’a dedica vechia capitale Târgoviște din decăderea actuale, puindu-o pe calea de transacțiune intre Transilvania și Dunărea. Asupra acestui traseu însă nu s’aă făcută decătă studiere unui ante proiectă; mai trebuescu studie fórte seriose, și pină atunci circulațiunea pe acestă cale însemnată nu póte fi întreruptă, d’acea a Ministeriulu a luată mesuje pentru ca se puie In bună stare și oseaua de pe Prahova și totă d’uădată se voră face studiere pentru celălaltă traseă. Ministerială a propusă judeciului Dămbovița ca se facă și osăua ce va trece prin Târgoviște prin prestațiune in natură și Statulă se dea tota subverițiunea necesariă pentru lucrările de artă. Așia dată ministerială actuale va repara țiu sOua du pe Prahova, care a fost prea făcută și de aceasta mai multă s’a stricată, se voră face studiere pentru șiosăua ce va trece prin judeciură Dămbovița care șiosea se va face și mai lesne, căci se va construi prin presta liune și prin subvențiune de la Stază. D-nulă Târnavitu vorbindă pentru proiectul de lege ce desființăză taxa asupra spirtuaselorü, arătă tote relele ce resultă din impunerea acestora tacse pentru că ele apasă greu asupra partei de munte a a țerei, care face rachiă din pâme, și nu impune decătă fórte ușioră pe partea de la cămpu, probeză cu cifre că tu este impusă locuitoriulă din partea muntelui care din causa aceste tac se renunță la fabricarea țuicei din care ’și tragea totă venitulu și ’și taie pomii. Spune car fi multă mai mulțămițî locuitorii d’a plăti âncă cate 25 bani la sută pe semestru și combate pe domnuță Mehedințianu care a susținută că nu nu trebue a se mari imposibilă. D-nu Târnavitu probătă ca i se dă locuitorului indirectă sute de lei în locă de 25 bani mai multă pe trimestru. După d-sea acestă taxă este și inconstituționale, căci Constituțiunea asigură dreptul de proprietate și inviolabilitatea domiciliului și cu constatarea pentru impunea acestei tacse se violăză domiciliurile de tacsisari, cari vină se cerceteze pe la casele locuitorilor de aă rabiă, violăză proprietatea, casa, care trebue se fiă una altora sântă și respectată. Susține dară a se desființa acestă taclă arătă de vătămetăre și a se inlocui golulu ce lasă în venituri primă sporire a impositului cu 25 bani pe trimestru. D. Candiano face uă propunere de amănare a acestei cestiune. D. Latești e contra amănărei. D. Al. Lahovari elice că de dovedile se tratăză uă cestiune de imposite de cea mai mare importanță; domnulă Turnavitu luptă pentru desființarea unei taxe care aducereă unei părți din țară ca uă stăruință demnă de laudă, este cătemă dată combătută săă susținută fără mare interesare la cestiune, și ministeriulă in aste doué (jRe stă ca acei putini evlavioșî cari se uită in tavană pe căndă preotală cântă liturgia în biserică; elă nu se pronuncie nici întrună feluși d. Lahovari enumeră aci asupra ce trebue se se pronunție; prin urmare pînă ce ministeriul ă nu se va pronuncia timpul d e perdută, nu s'a începută încă discuțiunea D. Cociu cere amânarea pentru ca d. Ministru de Financie se ftă de faciă la discuțiune. D. Ministru Donici spune că dacă guvernulu nu s’a pronunciatu, este pentru ca acestă proiectă a venită de la inițiativa camerei și datoria lui era se lase pe toți domnii deputați a’șî esprima părerea pentru a vedea și ministeriul] ce crede țăria în astă cestiune. Prin urmare d-niî deputați se se ocupe de datoria ce au, fără a se găndi la ministeriu, care are urechie pentru ca s’audă și mare nevoie de desceptarea d-luî Lahovari, nici d’a domnului Cociu. D. G. Brătianu combate amânarea și susține opiniunea d-lui Turnavitu. D. Stolojanu după ce combate pe d. Latestă care nu voeșce amânarea și pe d. Lahovari care acuză pe ministeriă că tace, cere amânarea pînă la cercetarea budgetului pe anul 1869, pentru a se putea lua dispunere de a se acoperi golululu ce desființarea acestei tacse lasă în venituri. • D. Ministru Dornei se pronunță In l'averea desființări tacseî, căci d. Turnavitu are dreptate in combaterea sca, însă dice ca, se se dea și guvernului timpulă d’a cerceta cestiunea, d’a vedea golulă ce lăsa desființarea astei facle și cumu se póte acoperi astă golă în budgetă. Se închide discuțiunea asupra amănăreî , puindu-se la votu popunerea d-lui Candianu cade. Se urmără discuțiunea asupra amendamentului d-lui Stolojanu care este pentru a se recomanda cestiunea guvernului care se viă se presinte ună proieptă pentru desființarea tacșei asupra rachiului din fructe. D. Gălea combate proieptul de desființarea taxei, și arătă că nu producătorul, ci consumatoru să plătesce tote taxele. D. Savoiu luându cuvântule, cere ca guvernul. In anulă acesta se mărgă cu legea in ființă, și pentru anulă viitoră se presinte ună proieptă bine studiată Camerii pentru desființarea acestoră taxe. După aceea se pune la vota luarea în în considerare a proieptului de lege, și se poimeste cu CO vului.nAiuzia 30 So pună in discuțiune conclusiunele raportului cu amendamentele propuse. D. Buescu desvoltăndu-și amendamentulö scădem că acestă imposită e bună și că trebue se remâie, că camera ară trebui In materie de imposită se lase guvernului grija de a studia cestiunea și de a veni apoi în cameră la timpu importunți cu ună proieptă de lege. Impositulu acesta, du e causa zeului, ci felulu percepțiunei, pentru care se se aege guvernulu a face ună nouă regulamentu de percepțiune. D. Carusi propune ună amendamentă prin care cere ca guvernulu se viă cu ună proiectă de lege care se desființeze taxa pe rachiuri de la 16 grade în fosă. D. C. G Cantacuzino propune ună amendamentă prin care cere ca se se oblige guvernulu la 1 i. Ianuarie viitoră se viă cu una proiectă de lege prin care se desființeze taxa asupra rachiurilor de prune, și totără dată se studieze și se găsăscă cu ce s’ară putea astupa golulă din budgetă prin desființarea acelei taxe. Comisiunea respinge pe câte trele amendamentele. Se începe discuțiunea pe article. Se ia în desbatere primul articlu. D. G. Ghica luându cuvântulu, combate proiectulă minorității comisiunea pe care și l-a însușită și majoritatea, și cere ca se se primască amendamentulö d-lui C. Cantacuzino care e cela mai practică, și celă care satisface mai bine opiniunea Adunării, căci altftfelu, dându guvernului mă proiectă ne pratica, guvernulu o se fiă silită a ruga pe Domnitoră se refuse sancționarea. D. Lupașcu zice că e contra amendamentului d-lui Cantacuzino, care nu póte avea locă la discuțiunea pe article, ci la discuțiunea generale. Se pronunță pentru art. 1 ala proiectului, și cere ca se se discute numai asupra amendamenteloru relative la pri[ mulu articlu. D. Ministru Brătianu luându cuvântulu,zice, că ori ce imposită nuoă pare greu la începută, la înființarea legii asupra spirtuaseloru toți strigau contra lui, chiară din cei pe cari legea nu-î lovea; astă-felă predecesorul meu la esecutarea legii aceștia a găsită greutăți mari, și acesta ba făcută a percepe factele la darea in consumațiune a băuturiloru. Acesta este, causa unoră vexațiuni comise la Începută; și afară de acesta regulamentulu acestei legi fiindu reă ințelesă de unii funcționari, e aplicată reă,ără nu că legea era rea și imorală. Acesta dar a dată locă propagandei con"