Romanulu, mai 1868 (Anul 12)

1868-05-16

ANTILU ALU DOUR­ SPRE­ DECILE VOXB80E ȘI VEX PUTE CAPIT. DIET. pR ásD . .................1*l nOu. 48 — 58 pR SE3S1TOÍ. . . . „ „24 — 29 pRtbeîuthT.......... „ „ 12 — 15 pK T7A LUNA.......... „ „ 5 — 6 UNU ESKMPLARU 24 BAN Í PENTRU PARIS PF. TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRU....................FIOR. 10 VAL. AULT. Artictele trimise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respungătorii Eugeni» Carasla. ADMINISTRAIUNEA PASAGIALU ROMANU No. 1.— REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. SERVIȚI­u telegrafici; AU­­ROU.mUR. PARIS, 26 Maid. Monitoriul­ armatei publică raportulu d-lui Nici care constată es­­celența puscelor. Chassepol. Totă infanteria francese este armată cu asemeni pusce, pe flă­care ți­ se fabrică căte 1,600 naue. PARIS, 26 Maid. Principele imperiale va face în curăndu­uă călătoriă de instrucțiune in Elveția și Germania pînă la Viena. — Abend­ post­­ zice că demarșele diplomatice ale Cabinetului Wienei în cestiunea pendinte cu guvernul­ romă nu au fostu primite cuuă egale prevenință din partea Franciei și Angliei. LONDON, 26 Maid. Fenianuln Barrett a fostd astă­z Jî spîndjuratei. Prefectura poliției capitalei, cu ocasiunea serbărei anuale a Moșilorii, sciindu că m­ai totu­de­una se comite felurite erori cu invi­tările ce se făcu, a crezuții că mijloculu celii mai sigură este a face invitările sale prin fața oficiale. Are darii onóre a ruga pe toți că nu voru bine-voi a lua parte la acestă serbare tradi­ționale, de a considera acesta avis ca invi­tare personale și a pofti Jouî, 16 curentă, la 6 ore sera, la pavilionulu de la Târgulü- Moșitoru. Ținuta de gală este de rigore pentru a putea intra în pavilionula princiară. (Monitoru­ lv). Bucurescî Florarii. Cända foile austro-maghiare acusă pe guvernulu României de alianță cu Rusia, de bande armate, de în­­necarea Israeliților și și de persecu­tări numerose și repetite în contra lorü, chiariulu Terra­dice, că foile străine cunoscu mai bine de câtu Românii cee­a ce se petrece pe la noi. D. Manolachi-Costachi, scrie chiar n­așii, și încă în presa străină, că străinii „au studiată ș’au apro­fundată împregiurările locale“ mai bine decătă noui, și d’acea­ a con­­vențiunea făcută de dânșii, este mai potrivită cu interesele și cu trebuin­țele națiunii, cu împregiurările lo­cale, decătă actuala Constituțiune, făcută în țara și de cătră țară. Căndă însă ună străină ie cuvéntulu spre a respinge calomniele ce s’aruncă asupra României, spre a dovedi că chiar­ dacă într’uă localitate séu doué s’arü fi facuto óre cari acte necu­­viincióse, aceste sunt­ nisce acte iso­late și nu provină decătă din lipsa unei culture depline, căndă spre a scuti România de calomnie, și de periclele la cari ar putea s’o espute acele calomnie. Principele regale Anton de Hohenzollern, aduce a­­minte că ’n anii trecuți în țeri forte civilisate, în Bohemia, s’aă făcută :« te în adeverat barbare contra Is­­raelițiloră și presa austriacă n a stri­gată contra aceloră acte și guver­­nulă Austriei n’a putută a le ’ntrena îndată, deși are legi și mijloce de afrenare ce lipsescă României, a­­tunci cei de la Terra și d. Mano­lachi-Costachi Iepurianu, redică vocea loră contra apărătorilor­ României și f­ică că „împregiurile d’aici nu sunt­ destulă de cunoscute în străină­tate și suntă reă apreciate.“ Are tarămă în No. de erî, cu pro­­priele loră cuvinte ce voiescu d-nu Iepurianu și cei de la Terra. Ve­­ilurămă cumă ne-au spusă lămurită că voră suprimarea libertăților­ pu­blice și a votului universale și reve­nirea la Convențiunea făcută de străini * căci „acelă pactă fondamentale ală ferei, elice d. Iepurianu, este redac­tată de bărbații de Stată străini, este producții ală unui studiu aprofun­dată a împregiu­rări­lor­ locale.“ Sco­pul ă constatată, acumă s’aruncă mă u­ă numită ochii asupra unor pa­­sagie din acea renumită epistolă a d-lui Iepurianu, ca se vedemă și mai bine sinceritatea și logica foști­­lor­ privilegiați. D. Epurenii zice că, „la noi nu este încă în România m­ă Tiers­­état și d’acea­ a boierismulu, care coprindea clasa proprietarilor a ce­­lorii mari, era chrămată de împre­giu­rărî a conduce sortea țereî, și cât și influințele politicei esteriore o permiteau­, numai elă singură putea activa progresarea poporului și pre­para reformele interiore.“ Și totud. Epurem­ dice mai la vale. „Era óre, doctorii Cost­i-Foru, Boerescu și Stee­­ge, — cari fuseseră hainiși la Düs­seldorf, atunci cându fu vorba a aduce pe tronul­ României u­ă principe străină,— erau pre­ș aceștia botări ?“ Așia dată, d. Manolache Costachi, recunosce și dechiară că aceștia nu suntă boiarî. Se mai aducemă a­­minte d-ln: Epureni pe bd. Bo­­sianu, Heliade, Tell, Vernescu, Or­­bescu, N. Ionescu, Danilenu, și mai tostă pleiada avocațiloră, arc­itecți­­loră, inginiariloră și mediciloră, cea mai mare parte de judecători, înce­­pându de la Curtea de Casațiune pînă la celă­ de pe urmă tribunale, și se­ lă întrebămă ce suntă toți a­­ceștia de nn Tiers­etat? „ Boi­ari s­­mulți, zice domnia sea, care com­punea majoritatea divanurilor îi ad­­hutc, eaprima cetii danten­é, doriția d’a se suprima privilegiurile și titlu­rile de nobleță.“ Boiărismulu, compunea majoritatea aceloră Adunări!!! Boiari sau Tiers­­etat sunt ă doi. Magheru, Argintoianu, Grigorescu, Turnavitu, Aricescu, Co­­tescu, Chirică, Ionașcu, Marghilo­man, Robescu, Butculescu, Tell, Io­­vanu, Culoglu, și toți ceilalți depu­tați, afară din vre 30, și din re­­presintanții țerani? Pentru ce dară d. Epureni, dă în străinătate boie­­rismului m­ă merită ce nu este ade­vărată? și pentru ce­­ zice că „nu se află încă în România m­ă Tiers­­etat, cândă este peste putință a se nega că fii sei ocupă acl­ ánteiula rangă în tote ramurile și că totă eră, în genere vorbindă, coprinde aici clasa proprietarilor­ mari și mici? A! Cinstiți hotărî! Ați făcută totă ce ați putută spre a respinge pe comercianți și industriași de la drep­turile politice; și acumă că ea le-a dobândită luptândă contra vostră, ve siliți, pe d’uă parte a susține din nuoă că ei nu suntă în stare a’și face uă posițiune prin stăruință, prin muncă, prin virtuți cetățienescî, că nu se află âncă în România unu Tiers­etat,11 eră pe d’alta voiți se-i despoiați moralicesce de soiința loră, de meritele și de virtuțile loră, ba încă și chiară de proprietățile loră și se faceți pe străini se crud­ă că voî și fii voștriî sunteți și adi în majori­tate, și cei mai avuți, și cei mai muncitori, și cei mai învă­­țațî, și cei mai morali, și cei mai patrioți și mai liberali! Lupta însă ve este deșiartă; căci, dacă atunci căndă erați, după legi, a totă putințî și a totü nu-i ați putută opri d’a se re­­dica, nu ad­î veți maî fi in stare a’î despuia ș’a-î readuce la vechia sup­­r Ugare! D. Epurenu mai dice : „Se-mi fiă permisă a oserva cu acestă ocasiune că, pe cătă timpă boiării avură cărma Statului, Statuia­­>>vu­lină budgetă moderată și nu fu îngenuchiată cu datorii.“ D. Manolachi-Costachi vorbesce de budgete moderate și de îngenu­­­chiarea Statului în datorie! In ade­verii, cutezarea aci ,ajunse în culme și nu mai avemă altă ce-î dice de cătu că se’nșială forte dacă crede că și acii mai póte fi adeverată cl­­­cetarea naționale: „C’uă minciună boiărescă treci în țera Ungurescă. “ "«Issa ȘEDINȚA DE LA 15 MAIU. Supu­i președința domnului Fetu. Se dă citire sumariuluî ș’apoi comunică­­rilor ă țjilor. Se daă citire unoră reclamări de la Ca­­hulă contră prefectului și împiegaților, cari au făcută presiuni în alegerea comitatului permanente. Se trimită la comisiunea de pe­­tițiuni care va presinta in curându raportulă în astă privință. D. Hulban reclamă că ună discursu a d-lui Stolojanu a fostă tăiată in doué în Mo­­nitoră și jumătate s’a publicată suptă nu­mele d-lui Stolojanu și jumătate suptă nu­mele d-lui Huiban, și fiindă că d-sea nu profesăză principiele emise în acelă discursă, răgă pe biurcă a rectifica erorea. Biuroulu promite a rectifica. D. Florescu face întrebare d-lui ministru ală lucrariloru publice asupra drumului ce conduce la Brașiovă. D. Florescu arătă ma­rea însemnătate a acestui drum, care, afară de Dunărea, este singurulu care ne legă cu occidentele, spune că traseul­ acestei șio­­sele pe valea Prahovei a fostă din cele mai nenorocite, și din causa lui acea șiosea s’a stricată cu deseverșire. Acestă trască a fost­ condemnată de omenii cei mai competinți cari au făcută studiurî din cari a resultată tra­gerea unui­ artă trască prin judeciulă Dăm­­bovița, și judeciulă Prahova se fiă legată cu ună ambanidramentă. D. Florescu arătă anume JOUI, 16 MAIU 16 «9 LUMINÉZA­TE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANCUN­URÎ ț­ RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIV»** ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDIN’pî DIARIULUI ț­ PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. CARPAT-HALLEQRAIA RUE DF. J’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUNȚUU­RILE LINIA DE 30 LITERE ...... 40 DA»! INSERȚIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NCTIt ADUNAREA DEPUTAȚILOR:1. Ședința de la 14 Main 1868. Luptă președinta domnului Arghiropolu. După deschiderea disensiunei generale asu­pra legei pentru desființarea taxei asupra spirtaselorü, D. C. Cantacuzino vorbindă pentru ra­portul­ comisiunei, susține desființarea lacse­­loru la rachiulu de pâine, vină, tescovină etc. dar la cele de bucate d-sea susține că taxa guvernului se se i-a la magazia producăto­rului, ca se nu se puta percepe de mai multe ori acestă facsă pentru același rachiu. D. Cociu combătendu raportulu, (zice că pr­in­ele se păgubesce casa fiscului cu 6 — 7 milióne. Prin urmare d-se a menține imposi­­tulă asupra beuturilor), și cere a se­amăna acestü proiectă spre a putea fi studiată cu amenuntură. D. G. Brătianu combate facsele, susți­­nându conclusiunele raportului comisiunei, și invită de cameră a susține opiniunea d-lui Marghiloman desființându tacsele spirtuale­­loru de pâine. D. Mehedințeanu combate raportulă, și zice că comisiunea n’a chiămată pe guvernă nu sînulă cî ca se se consulte împreună, ș apoi intreba ce are se se facă cu contrac­tele acuizarilor, ce suntă încheiate pe trei ani ? Cere daru ca acelă raportă se se lase d’uă parte, remâindă ca uă simplă dorință. D. Voinov susținăndă proiectulă, arătă că totă proprietarulă plătesce iraposita fon­­ciară, și că nu e dreptu pentru că-șî pre­face în rachiu producțiunea pentru care a plătită fond­ură, se mai plătască încă una imposită. Cătă pentru contractele de cari se vorbi, ele coprindă ună articolă prin care se­­ zice, că acele contracte se desființără, căndă vre­uă lege ar veni se desființeze a­­cele facte. Ședința se ardică­otărându-se cea viitóre pentru mane 15 Maiă. pe la ce locuri avea a,trece nou la traseă. In­­trăbă pe d. ministru dacă are otărirea a res­tabili și o săua în starea în care era mai îna­inte, sau se voră urma stud­ele traseulu' nuoă și întrăbă d­acă a urmată studiul­ tra­seului, căci pe traseul ă vecină s’aă chel­tuită milióne și șiosăui a fostă desființată de apele Prahovei, insistă asupra avantagiu­­lui traseului prin judecială Dămbovița, în­trebă pe ministru c’a ‘ destinată v’uă sumă anulă acesta pentru acestă șiosea, și dacă este trecută în categoria căilor­ naționale cari aă a se face de Stată, său în catego­ria drumurilor a ce aă a se construi prin pre­­stațiune în natură. N’ar fi avută a face a­­cestă întrebare dacă ministerială ar fi pre­­sintată bugetulă suplimentariă pentru repar­­a­rea celoră 14 milione, căci atunci s’ar fi sorută dacă s’a destinată pentru astă șosea­uă sumă. D. Ministru Donici după ce arătă la răndulă d-săle însemnătatea acestei căi, care lăgă pe Transilvania cu România de dincole de Milcovă. Spune c’a fostă personale însăr­cinată cu studiarea acestei căi și ca recu­noscută numai după nesce studie restrinse de unit ante proiectă, că traseul­ ce va tre­ce prin judecială Dămbovița va presinta mai multe condițiuni de durabilitate, apoi acestă traseă ar maî avea avantagiulu d’a dedica vechia capitale Târgoviște din decăderea ac­tuale, puindu-o pe calea de transacțiune intre Transilvania și Dunărea. Asupra acestui traseu însă nu s’aă făcută decătă studiere unui ante proiectă; mai trebuescu s­tudie fórte serio­se, și pină atunci circulațiunea pe acestă cale însemnată nu póte fi întreruptă, d’acea­ a Mi­­nisteriulu a luată mesuje pentru ca se puie In bună stare și oseaua de pe Prahova și totă d’uădată se voră face studiere pentru celă­l­­altă traseă. Ministerială a propusă judeciu­­lui Dămbovița ca se facă și osăua ce va tre­ce prin Târgoviște prin prestațiune in na­tură și Statulă se dea tota subverițiunea ne­­cesariă pentru lucrările de artă. Așia dată ministerială actuale va repara țiu sOua du pe Prahova, care a fost p­rea făcută și de a­­ceasta mai multă s’a stricată, se voră face studiere pentru șiosăua ce va trece prin ju­deciură Dămbovița care șiosea se va face și mai lesne, căci se va construi prin presta­ liune și prin subvențiune de la Stază. D-nulă Târnavitu vorbindă pentru pro­iectul­ de lege ce desființăză taxa asupra spirtuaselorü, arătă tote relele ce resultă din impunerea acestora tacse pentru că ele apasă greu asupra partei de munte a a țerei, care face rachiă din pâme, și nu impune decătă fórte ușioră pe partea de la cămpu, probeză cu cifre că tu este impusă locuitoriulă din partea muntelui care din causa aceste tac se renunță la fabricarea țui­­cei din care ’și tragea totă venitulu și ’și taie pomii. Spune car fi multă mai mulță­­mițî locuitorii d’a plăti âncă cate 25 bani la sută pe semestru și combate pe dom­­nuță Mehedințianu care a susținută că nu nu trebue a se mari imposibilă. D-nu Târ­navitu probătă ca i se dă locuitorului indi­rectă sute de lei în locă de 25 bani mai multă pe trimestru. După d-sea acestă taxă este și inconstituționale, căci Constituțiunea asigură dreptul­ de proprietate și inviolabi­litatea domiciliului și cu constatarea pentru impunea acestei tacse se violăză domiciliurile de tacsisari, cari vină se cerceteze pe la ca­sele locuitorilor­ de aă rab­iă, violăză pro­prietatea, casa, care trebue se fiă una altora sântă și respectată. Susține dară a se des­ființa acestă taclă arătă de vătămetăre și a se inlocui golulu ce lasă în venituri prim­ă sporire a impositului cu 2­5 bani pe tri­mestru. D. Candiano face uă propunere de a­­mănare a acestei cestiune. D. Latești e contra amănărei. D. Al. Lahovari elice că de dove­dile se tratăză uă cestiune de imposite de cea mai m­are importanță; domnulă Turnavitu luptă pentru desființarea unei taxe care a­­duce­reă unei părți din țară ca uă stăruință demnă de laudă, este căte­mă dată combă­tută săă susținută fără mare interesare la cestiune, și ministeriulă in aste doué (jRe stă ca acei putini evlavioșî cari se uită in ta­vană pe căndă preotală cântă liturgia în biserică; elă nu se pronuncie nici întrună felu­și d. Lahovari enum­eră aci asupra ce trebue se se pronunție; prin urmare pînă ce ministeriul ă nu se va pronuncia timpul d e perdută, nu s'a începută încă discuțiunea D. Cociu cere amânarea pentru ca d. Mi­nistru de Financie se ftă de faciă la discu­­țiune. D. Ministru Donici spune că dacă gu­vernulu nu s’a pronunciatu, este pentru ca acestă proiectă a venită de la inițiativa ca­merei și datoria lui era se lase pe toți dom­nii deputați a’șî esprima părerea pentru a­­ vedea și ministeriul] ce crede țăria în astă cestiune. Prin urmare d-niî deputați se se ocupe de datoria ce au, fără a se găndi la ministeriu, care ar­e urechie pentru ca s’au­­d­ă și mare nevoie de desceptarea d-luî La­hovari, nici d’a domnului Cociu. D. G. Brătianu combate amânarea și sus­ține opiniunea d-lui Turnavitu. D. Stolojanu după ce combate pe d. La­­testă care nu voeșce amânarea și pe d. La­hovari care acuză pe ministeriă că tace, cere amânarea pînă la cercetarea budgetului pe anul­ 1869, pentru a se putea lua dispu­nere de a se acoperi golululu ce­ desființarea acestei tacse lasă în venituri. • D. Ministru Dornei se pronunță In l'ave­­rea desființări tacseî, căci d. Turnavitu are dreptate in combaterea sca, însă dice ca, se se dea și guvernului timpulă d’a cerceta cestiu­nea, d’a vedea golulă ce lăsa desființarea astei facle și cumu se póte acoperi astă golă în budgetă. Se închide discuțiunea asupra amănăreî , puindu-se la votu popunerea d-lui Candianu cade. Se urmără discuțiunea asupra amendamen­tului d-lui Stolojanu care este pentru a se recomanda cestiunea guvernului care se viă se presinte ună proieptă pentru desființarea tacșei asupra rachiului din fructe. D. Gălea combate proieptul­ de desfiin­țarea taxei, și arătă că nu producătorul, ci consumatoru să plătesce tote taxele. D. Savoiu luându cuvântule, cere ca gu­vernul. In anulă acesta se mărgă cu legea in ființă, și pentru anulă viitoră se presin­­te ună proieptă bine studiată Camerii pen­tru desființarea acestoră taxe. După aceea se pune la vota­ luarea în în considerare a proieptului de lege, și se poimeste cu CO vului.­nAiuzia 3­0 So pună in discuțiune conclusiunele ra­portului cu amendamentele propuse. D. Buescu desvoltăndu-și amendamentulö scă­­dem că acestă imposită e bună și că trebue se remâie, că camera ară trebui In materie de imposită se lase guvernului gri­ja de a studia cestiunea și de a veni apoi în cameră la timpu importunți cu ună proieptă de lege. Impositulu acesta, du e causa zeului, ci felulu percepțiunei, pentru care se se aege guvernulu a face ună nouă re­­gulamentu de percepțiune. D. Carusi propune ună amendamentă prin care cere ca guvernulu se viă cu ună pro­iectă de lege care se desființeze taxa pe ra­chiuri de la 16 grade în fosă. D. C. G­ Cantacuzino propune ună amen­damentă prin care cere ca se se oblige gu­vernulu la 1­ i. Ianuarie viitoră se viă cu una proiectă de lege prin care se desființeze taxa asupra rachiurilor­ de prune, și totă­ră dată se studieze și se găsăscă cu ce s’ar­ă putea astupa golulă din budgetă prin des­ființarea acelei taxe. Comisiunea respinge pe câte trele amen­damentele. Se începe discuțiunea pe article. Se ia în desbatere primul­ articlu. D. G. Ghica luându cuvântulu, combate proiectulă minorității comisiunea pe care și l-a însușită și majoritatea, și cere ca se se primască amendamentulö d-lui C. Cantacuzino care e cela mai practică, și celă care sa­tisface mai bine opiniunea Adunării, căci altft­­felu, dându guvernului m­ă proiectă ne pra­­tica, guvernulu o se fiă silită a ruga pe Domnitoră se­­ refuse sancționarea. D. Lupașcu­­ zice că e contra amenda­mentului d-lui Cantacuzino, care nu póte avea locă la discuțiunea pe article, ci la discu­țiunea generale. Se pronunță pentru art. 1 ala proiectului, și cere ca se se discute nu­mai asupra amendamenteloru relative la pri[ mulu articlu. D. Ministru Brătianu luându cuvântulu,­­zice, că ori ce imposită nuoă pare greu la începută, la înființarea legii asupra spirtua­­seloru toți strigau contra lui, chiară din cei pe cari legea nu-î lovea; astă-felă predece­sorul meu la esecutarea legii aceștia a gă­sită greutăți mari, și acesta ba făcută a percepe factele la darea in consumațiune a băuturiloru. Acesta este, causa unoră vexa­țiuni comise la Începută; și afară de acesta regulamentulu acestei legi fiindu reă ințelesă de unii funcționari, e aplicată reă,­ără nu că legea era rea și imorală. Acesta dar a dată locă propagandei con"

Next