Romanulu, iulie 1868 (Anul 12)
1868-07-22
ANULU ALU DOUE-SPRE DECILE VOIESCE ȘI VEX PUTE CAPIT. DIST. PS anu...........................leî sort 48 — 58 PE BEBE LUMI. . . . . .. 24 -- 29 pe trei luni.......................... it ti 12 — 15 PEUR LUNA.................. . .. 1> — 6 UNU EXEMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU PR. 20. PERTRU AUSTRIA........FIOR. 10 VAL. AUST. DEPEȘSE TELEGRAFICE (Servitulu privatu alu MONITORULUI). CERLIN, 30 Iunia. — Regele a gradată pe cei 22 Hanovresî, condamnați de curêndu pentru înaltă trădare, I LONDRA, 30 Iunia.— Camera Patriloră a respinsu cu 192 voturi, contra 97, suspensiunea birului, relativă la eclesia irlandeză. BELGRAD,T2^Iuliă.— Astăzi Scupcina a aclamată în unanimitate pe principele Milan Obrenovicî IV-le, și ca regenți pe bol. Blamovatz, Ristici și Ioan Gavrilovici. ALTA DEPEȘIA A ROMANULUI. Principele a ținută ună discursă In Scupcina, măne se va face ceremonia religiósa a Ungerii. ADMINIISRTATIUNEA PASAGIULU ROMANU No. 1. REDACTIUNEA STRADA COLTIA No. 42. Bucuresci Articlulu 146 din Constituțiune prescrie că deschiderea colegiilor electorale se se facă celă piupină cu 21 de file nainte determina să fie sată pentru alegeri. Decretulu prin care s’a convocată colegiile pentru Senată a apărută la 8 Iunie și ziua de 1 Iulie este fîe sată pentru alegeri, prin urmare legea a fost satisfăcută dându-se 23 de zile. Din scăpare 'din vedere însă Comuna Bucuresci a publicată deschiderea colegiilorű tocmai la 15 Iuniă, ș’astăferii n’a mai remasă libere cele 21 de file cerute de Constituțiune. In No. seă de ieri (jiabulă Terra semnaleză acestă scăpare din vedere și face forte bine. Terra însă nu se mulțămesce d’a semnala greșeala ș’a cere îndreptare. Fericită d’a putea găsi vădată în vieța ieină adeverată abatere strigă, violare de legi, dispre să pentru Constituțiune, și din scăpare din vedere negreșită n’a strigată și d’astă dată „lovire de Stată, dictatură, politică rusescă.“ Faptulă însă d’astă dată este adevĕrata și nu ne ’ndoaimă că Monitoriu va vorbi și va îndrepta erórea. Totă aceaași eróre vedemă că s’a făcută de cătră Comuna Bucuresciloru și ’n privința deschiderii colegiului al– Il-le de Ilfovă, pentru alegerea unui deputată în locul d-lui Stefan Golescu, demisionată. Convocarea să făcută de cătră Comună la 19 Iunie și diua alegerii fiindă lipsată pentru 7 Iulie, nu se dă satisfacere artidului 46 din Constituțiune. Conformă legii dată ce remăa se strămuta dileleotărîte pentru alegeri, atM pentru Senată cătă și pentru Cameră ca astăfelă se remăte alegătorilor a 21 de zile de la data convocării de cătră doi Prima. Reproducemă, puțină mai la vale, dupe Monitorele de adică circulație a d-lui ministru din întru, în privința Senatului. D. ministru, conformă legilor neprescriptibile ale libertății, espune alegătorilor, situațiunea, astă-felă precumă vă ’nțelege, arată căușele cari aă, adusă disolverea Senatului și prindă astăfelă pe fiecare în posițiune d’a cunosce ș’a judeca prin elă însușî se referă la decisiunea națiunii. Domnule Ministru de Interne, începe mai anteiă prin a aduce aminte că este în dreptură dară nu însăși ’n datinele Senatului dă provoca crisele ministeriale, și dovedesce, prin însăși furea lucrului și dreptă judecată, cea a ce jlie. Dup’ acesta Ministru aduce aminte în scurtă cele petrecute, cumă conflictulă a fostă între Senată și Cameră, cumă acestă din urmă ș’a făcută justiția sieși să dată deplină satisfacere Ministeriului și cumă astă felă apelulă făcută acumă la alegetorii Senatului nu este, nu póte fi pentru aotărî despre ună conflictă ce s’ar fi ivită între puterea esecutivă și corpul ă legiuitoră, ci pentru a se pune în armoniă și acestă cârpă, cu Camera deputaților, cu națiunea. Și d. ministru arată, dovedesce pentru cea lipsită acestă armoniă, și demonstrările séle suntă cu atâtă mai temeinice cu câtă simtă mai învederate și cunoscute de toți. Acestă causă amă arătatu-o noi enșine într’unulă din no. trecute și credemă c’amă pusu-o pe faclă în modulă celă mai simplu și cela mai convingătoriă. Se ni sărate, amă disă, ună singură amă, unulă singură, încependă de la d. Bosianu și sfîrșindă la d. Costa-Foru, care a voită se fiă senatore eră uu deputată. Și fiindă că nu este nici unulă, susținemă că cestă singură faptă este dăjnsă spre a sili pe o mulă celă mai încăpățînată se recunoscă că la noi Senatulă este cu totulă străină în moravurile nóstre și d’aceaa nici n’amă putută înțelege misiunea sea, Senatulă dară nefiindă înțelesă, alegătorii ca și eligibilii, națiunea întregă s-a ’ntorsă spatele în alegerile trecute și ocupându-se numai de alegerile deputaților, se umplură golurile Senatului, vorbimu de majoritatea lui, cu omeni cari n’au mersă nici uă dată în cerintele națiunii. Ministrulă arată, ceă mai dreptă aduce aminte, în circularia sea, că la noi nu este discordia între clasele societății, între alegătorii Senatului ș’ai Camerei, și că dacă majoritatea fostului Senat a avută alte tendințe și aspirațiuni causa a fostă „că ’n alegerile trecute totă activitatea naționale s’a concentrată în colegiurile ce erau chrămate se dea deputați, dândăuă atențiune distrată în ceea ce privia alegerile Senatorilor.“ Acestă distracțiune nu mai este permisă acumă, și dăceau amă mată săfirmămă că colegiurile ^aralogă pe senatori vomă dovedi dj. dată că ministrulă nu se așielă că ^ afirmă că ele dă acela-și crez- politice săcelea-și simptiminte cu cele-l-alte colegiurî, cu națiunea tregă, și dăcea-a aleșii loră verii g d’astă dată cea-a ce trebue să „scutură Constituțiunii șălă Tului," voră fi adevărați Senatori. Publicămă mai la vale una cLcursă ținută dună june d. Straja d ÎS^ la societatea Transilvania din Bucuresci, și să recomandămă cu dinadinsură cititoriloră noștril. Acei, a căroră inimă este âncă închisă, prin sgura sclaviei, voră simți sgura perindă și voră crede, acei a căroră ochi suntă încă închiși, se voră deschide și voră vedea. SAMBATA, 22LMUNIU IL68. 1.UMÍNÉZA-TE ȘT VEI PI PENTRU ABONAMENTE, AMÎNțEÎ RECLAME A 3F. ADRRSA îN BUCURESCI, LA ADMINISTRATTUNTA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDENfII DIARIULUI țI PRIN POSTA. I A PARIS LAC. nARN.VS%[UÎ..URI<Suf.RITE DE t.’UNCRîNNF. CORCEptÎT NO. SI. ANPNOPHILE LINIA DE SOLITERE...............* 40 BANI INVERTIURI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LAI NOU1 tot» d-nii pre-Circulare cătră feeți din tord. Domnule prefecții. Cunosceți moțiunea prin care majoritatea Senatului a voită se determine căderea ministeriului. Domnule prefectă, deși este în datinele regimului parlamentară ca crisele ministeriale se nu fiă provocate de Senată, căci rațiunea lui d’a fi este din contra d’a înlătura, pe câtă se póte, asemenea crise, éra nu d’a le provoca, totuși însă, fiindă că acea moțiune conținea acusările cele mai violind contra ministeriului, elă n’a voită nici măcară ună minută se remite la putere, lovită de asemenea acusărî și’șî a dată demisiunea. Adunarea deputaților, însă găsindu-se însă și atinsă în prerogativele sale de atitudinea luată de către Senată, nu numai că ’și a făcută justiție, protestândă contra procedărei Senatului, darü a dată și deplină satisfacțiune ministeriului invitându-lă d’a consilia Tronulă se nu’i primése și demisiunea. In urma unui asemenea votă lucrulă era judecată, și definitivă judecată, căci, nici uă staniță nu pate fi mai superiora Adunării deputaților, decâtă totalitatea colegiilor electorali. Așa dare, domnule prefectă, de astă dată, disolvarea Senatului nu este ună apelă ce puterea executivă face la țară în contra represintanțiloră națiune!, căci corpul ă legiuitoră, care represintă, mai complectă națiunea, sa pronunciată într’ună modă categorică pentri ministeră, ci pentru ca prin noi A.n„ alegeri se ^ plină la armo_ nie Sen« lui] cu Camera deputaților ă, fără care gopa]a română ar cădea în re^lisie au în descompunere. Amb jlisü, domnule prefectă, ca puterile Statului se se pună în armonie, căci acea discordiă între Senată și Adunarea deputațiloră s’a manifestată în totă cursulă sesiunei trecute, ș’acasta cu mare prejudiciă ală binelui publică. Pentru ca nu cumăva se remite cea mai mică bănuială cu acesta discordie există și între clasele societății, cari alegă Senatură și restul națiunii, amă luată pana ca se atragă atențiunea d-v<astră asupra acestei importante împregiurări. Nu domnule prefectă! Dacă interesele în România sunt diverse, ca în tote societățile, ele însă, nu suntă de natura loră inamice, ca astăfelă se fie fatale, în luptă între dânsele. Naționalitatea, libertatea și dinastia domnitore suntă credințele fondamentale ale tuturor stratelor sociale, suntă paradială tuturoră intereselor legitime, adevărată române. Dacă deja majoritatea Senatului disolvată a resuflată tendințe, aspirațiuni altele de câtă acele ale majorității Camerei deputaților, causa trebuie căutată aiurea de câtă în voința majorității colegiuriloră ce tră- n,ll|lll"-l ■ .„I------J!JW„;■ ■ „TU!, .1 H I I 1 jail^LU- FOITA ROMANULUI. UOAHT1SA. ldI DEADLY DASH.1) Deadly Dash fu celă d’anteiü chiămată. Atitudinea sea era plină de indiferența cea mai sinceră, cea mai naturale, fără nici cea mai mică fanfaronadă. Pe bilelulă seă era scrisă cuventură schimbu, și căndă streluci astă-felă înaintea ochilor ă sei speranța unei liberări imediate, uă raijă de bucurie animă privirea sea; dară acésta raijă se stinse chiară la minută. Alți trei urmară, care toți fură condamnați la închisore. Ală cincelea chiemată fu Stuart Lane. Ori că tu de durerese ar fi fostă temerile sale, totă nu lăsă se se ved j& nemică întracestă momentă. Cu capulă susă, cu privirea sicură, elă înainta cu acele pasă largă [și sicură particulară călărețiloră, — adeverată registă In facia capeteloră rotunde, — nesocotitorii, mută, urea decisă a nu se Îndupleca. Fără ca se’î tremure mănacătă de pucină, luă bilelulă și lă desc soldatului insărcicalu a declara coprinderea lui. Ună singură curentă eși din gura acestui omă, — ună curentă care ’mi făcu efectulă unui glonță șuerăndă in intunerecă.—motiv ■ Prisonia rulă înclină ușiure capulă ca cumă ar fi vouă adice. Mé ascep lama la acesta, pe urmă se trase trei pași înapoi și-și reluă locul ă in rendurî, totă fără celă mai mică semnă de slăbiciune. Căpitanul ă seu nu-i aruncă decătă uă privire, uă privire de triumfă fără milă, de satisfacere brutelă, de ură sum 1) A vedé N-le de la 19 și 20 Iuniă. bră, uă privire amoritare, demnă de Cain, dară ună minută fu d’ajunsă spre a stinge și acesta privire. Capulă lui Deadly Dash se lăsă pe peptul, și crestuia a vede pe chipul ă seă turmentată urmele unei lupte teribile, póte chiară suferințele unei remușcări amare. Elă se ura negreșită pe sine vedându-se în acestă punctă setosă de săngele acestui om; ’î era rușine a se simți veselă In facia unei asia crude peripeții. Numai elă putuse a se sustrage d’a nu împărtăși admirațiunea ce inspira junele și frumosul Virginian, ce sta totă in piciore, totă tăcută, a cărui ardere marțială, puternică vitalitate, curagiu cavalerescă, tinereță pasionată, avea peste câteva ore se se prefacă in neantu. Nobila sea atitudine comanda respectută chiară vingătorilorusei, șeful ă seă, companionulă seă de arme era singurulă care nu simțea pentru densula nici milă, nici simpatică venerațiune. Loteria armă. Asardulă împărți piuă in capotă discrațiale și favurele sale, totă gratuite celorü două eeci de ființe umane ce deveniseră jucăria sea. Că tăcere asolută domnea in grupa condamnaților noștri; nici unulă nu părea a se felicita, nici a se întrista, nici a pismui noroculă celoră ce trebuiau a se afla liberi. Unulă singură dintre acești din urmă, Deadly Dash, avea capulă plecată, aerul e ginditoră și nemulțumită. Tratați deja ca criminali în timpul acestei scurte nopți ce se mai romănea de trăită, cei trei condamnațî trebuiră se fie puși d’uă parte in camere separate. In momentulă căndă era se lă ducă, Stuart Lane, oprindu-se țină momentă, făcu semnă șefului seă că avea se-î vorbescá. Acesta apropiindu-se, celălaltă ü intinse măna; și vorbindu-î încetă, dară nu fără a fi aurită de mine, care stamă culcată aprape de piciorele loră. —amă fostă rivală, îi zise elă; de aci Înainte putemă fi amici. Pentru că ai iubitu-o, veisei negreșită cu ce menagemente trebue a-î anuncia mortea mea... Vai pate că nu va avea puterea a suporta acestă nuvelă... Ai iubitu-o, póte o iubesc î âncă; îi vei spune dară mai bine decătă oricare cu ce mare părere de réți părăsescă vieța și câtă me costă a muri iară a o vede... Atunci, atunci numai veciuia uă pasere lividă pe acea faclă bronzată, și acelu cârpă robustă sguduită de ună suspină convulsivă. Soldatul, care lă ducea, neințelegendă acésta întârziere, slă împinse încetă către ustă, și nenorocitulă dispăru fără se fi primită cea mai mică promisiune nici celă mai mică adio de la selbaticulă seă companionă, care du voise nici chiară se’îiemanacolo întinsese. Deadly Dash ascultase numai și încruntase sprăncenile cu una aeră posomorită. „ Elü fu scosu dintracesta reverie in care îi p lasase acésta funebră cerere de către generalulă unionistă, care lă soma bruscă a venise se înțelegă cu densula asupra căroră va punte de regulată intre denșiî. Dreptulă de comandă ale omenilor, ce trebuiau duși a doua zi pentru schimbă, se cuvenea de dreptă căpitanului. — Așă voi, generale, respinse cu zonă scurtă Deadly Dash se vorbesc cu d-la ia particulară. Acesta cerere neobicinuită caută órecare tulburare șefului unionistă, care aruncă uă privire bănuitore asupra redutabilelor pariiiană despre care audise vorbindu-se ca de ună oină capabilii de tate. Pate că să credea capabilă de ună asasinată. Cu ună risă ironică și are cuină desprețuitură, cu care se obicinuisc: — GriJesce-tc, generale, continuă prisonierulă, că mă rănită, fără arme, nu e nici uă dată de temută. Nu s dă cumă te amă pute ucide... Ai putea prea în consciință se te încreți în mine. . . dară la sfârșită ține lenga d-nota ori cățî din oficiării d-tele, numai cu condițiune ca nici unul din Virginienii mei se nu asiste la conferința nostra. Omenii nordului Își inchipuira că el voia a trece in partea vingătorilor, se pate chiară a trăda, pentru că resplată bună, vreoă mișcare strategică de mare importanță. Se admise dacă pretențiunea sa, și Deadly Dashe și cu oficialii federali. Condemnații sudistî [să petrecură pînă la ușiă cu oă lungă privire curiosă și pensivă, cu privirea câinelui ce vede pestepănulă scă depărtându-se. Ei petrecuseră cu dănsulă multe zile de pericolă, împărțiseră cu elă multe privațiuni, și ideia că nu-10 voră mai revedea pele nu le era negreșită plăcută. Elü versusc pe atățî că băndă, ucisese atățî elă insușî! Era óre se-î flă milă de sórta acestora nenorociți? Nimeni nu se putea ascepta la acesta. Trecută oră, dupe care guarzii veniră se meie pe ună brancardă, ca se mé urce într’ună felă de grânară, unde uă chirurgii îmi legă luteranele cele mai seriose, dupe care mc lasă pe uă rogojină rea cu una urcioru de apă pusă pe scânduri și cu uă sentinelă care-mirjisese dormă. A dormi era lesne de rilisu, dară, de arăi trebuită se mé roscumpere cu predulă acesta, totă n’așă fi putută închide ochii. Deși împietrita pre cumă prin incidintele variate ale esistințeî mele militanta, suvenirea acelora ce trebuiaă se piară la resărituliî sareluĭ ’frtî era neîncetată prestată fără voie-mî. Mai particulară me găndiamă la acestî Virginiană, așa de jine, așa de bravă, căruia viața ’i era așa de preciosă, și care, tn momentul ă d’a o perde, găsise în elă însirșînă așa de iute și complectă resimnațiune. Ca se pótá rivalulă nenorocită de care elă triumfase se mai păstrese încă uă ură așa de sălbatică, trebuia ca antagonismul ă loră se fie împinsă la teribile estreraități. Pe marginea șanțului în care e se cadă ună frate de arme, ce vrajbă are nu trebue se fie uitată? Acesta idei și altele multa treceau conduse prin crcolii mei obosiți, și rănile mele deveneau din ce în ce mai ustură tare când îi Deadly Dash, bine escortată, fu introdusă lângă mine. Acesta favore i se acordase, îmi spuse elă, fu calitate de compatriotă. Nici uă dată acestă cuvinta nu avusese pentru mine însemnarea ce-i da acestă momentă de supremă neodihnă. Nici uă dată nu ințelesesemă așa de bine dulceța de a vedea lângă patură de suferință, nu zică uă ființă iubită, dară ună obrază cunoscută. Deadly Dash nu voî se dorma. Pe Zenda lângă mine, elă ’mi da îngrijiri maî femeescî, și acești ca cumă nu strebatuse eră luptele din Ziua trecută și ca cumă n’ară fi priimită însuși* atâtea tari lovituri. In sfirșită In nóptea acésta, care mi păru nesfârșită, elă nu se depărta ună minută de lângă mine. Neîncetată se ocupi de odihna mea, și privire la mâzgăitare nu mĕ părăsea decâtu din cândă la cându spre a se uita afară, în adâncimele cerului Înstelată, prin ușa cere-