Romanulu, august 1868 (Anul 12)

1868-08-05

668 tatii cu nisce bande armate se pregătescă a face invaziune pe teritoriulu seu din partea fruntariei Greciei, iar fi trimișii de îndată la Atene uă notă energică. Oă altă depeștă comunicată, în noptea trecută (și artelor) de către agința Havas, spune că mărginte ale principelui Carol I alii României ar fi sosită la Constatinopole pentru a protesta contra sgomotelorü de complicitate a guvernului românii in formarea bandelorii bulgare. Acesta depeșia mai asigură că raporturile oficiali de la Racciucv, descurcă pe guvernulu romanii d’uă complicitate in acesta afacere. S'adaugămii însă că chiariulă francesé ce se publică la Bururescî, f'iérrai) apusă formale pe rainisteriulu Brătianu că nu este ni de cuma straine turburarilorü din urmă din Bulgaria. Dup’aceste iarne, ancheta ordinată de guvernulu românü și zelulö despre care dă probe după facerea loviturei, pentru a reprime oă încercare deși artă n’ar fi docătit uă comedia politică care nu pute amăgi pe nimeni.“ Așia darii 6așii Turcii și însașî fóia austro- Maghiară, Nord-Est recunoscu sinceritatea și inteligința cu care lucreză guvernulu romană, și foile străine publică ndii aceste deehiarări ale guvernului turcescă și ale partului Nord-Est constată că numai rjiariulă din Bucurescî, Terra, stăruesec în a acusa guvernulu României și a face astafelü apelu la intervenirea străină. Asemene fapte suntü d’ajunsu a fi constatate spre a le cunoscé publiculu și d’acea a ne implinimu datoria, și cubilindu că la timpu opiniunea publică ișî va împlini p a iei. Din critica ce s'a facutu în publicitate amplasamentulu scólei de agricultură, s’a verjuta că nu se cunosceau cuvintele ce au militatu în favorea acelui amplasamentu. Acele cuvinte suntcele următore : Scóla de agricultură ce se clădesce, nu este uă fermă. Elevii scólei nu au a lucra însuși pamântul, spre a se deprinde numai cu mânuirea instrumentelor, precum a se cere de la școlarii fermelor scóle, cari sunt destinași a deveni bucători abili, în vreme ce elevii scalei de agricultură, sunt chiămațî a deveni directori de esploatațiuni agricole perfecționate. După noua organisare, fermele scule sunt de gradulu 1 de instrucțiune agricole, ora acesta scóla este de gradulu alü douilea și corespunde ,la scalele colegiale. învățăturile ce se predau în acesta institu sunt„ cunoscințe superiore’ de agronomie, pentru cari profesorii au a fi luați dintre însuși profesorii universității.— Cită pentru practica elevilor, acesta se mărginesce în căte-va culturi esperimentale ce urmeza a se face pe terenurile cuprinse în împrejmuirea scólei și în conferințele ce profesorii voră țină elevilor, visitandu culturile cele mai perfecționate din țară. Ferma scula care astăziî este stabilită pe moșia Panteleimon, va remănea séu pe aceași moșie sau déca se va găsi cu cale pe unaltă a Statului. Din acesta punct de vedere scóla ar fi putută fi asociată chiar în capitală, alături cu universitatea, fiinducă chiar în Francia, scólele superiore de agricultură se asotia astăzil in Paris, ceea ce are avantagiulu de a Întruni mai cu înlesnire tóte mijlocele superiore de instrucțiune. Cătă pentru pericolele viiturilorfi ce elevii ar putea contracta în apropiare cu capitala, guvernulü contta că ei voră fi feriți ce dăpucina atâlü pe carű sunt oferiți elevii și elevele internateloru stabilite chiar d in capitală, prin rigurosa disciplină a scólei ce are a fi, precumu mai susu saujisu, una internată ca tóte acelea ale Statului. (Comunicată). Unu in cndiu consumându mai multe case de săteni de pe moșia Poemele, proprietatea Înălțime! Sele Domnitorului (pe lângă Iași); Măria Sea a dată îndată ordine ca aceste locuințe se fia reconstruite in sarcina casetei Sale, spre a asigura locuitorilor, loviți adăpostii o ptntrn erna vilidre. (Monitorulv). PROFESIREA NOASTRA DE CREDITA Profesiunea nostra de credință e coprinsa in singurul cuvente: Naționalitate. Credeme in principiulu naționali ăț,noru. Fiecare seclu are misiunea lui, și nu e mare decătfi cu condițiunea d’a o indeplini. După cumű seclulu alu XVI-lea fostu seclulu libertății consciințeî, seclulu alu XlX-le va fi acela aluredicărea naționalitățiloru. Se toate afirma aefi <a criterium politica, că orî ce înlesnesce desvoltarea naționalității este bună, că orî ce o stavilesce creu, și încă, că întruă națiune cu câtă indivizii suntu mai liberi, cu atătă acea națiune e mai tare. România avu fericirea că, după mai multe sutime dogme de apăsare, renascerea ieî s’a sevărșită în mițjloculu morii împrejurări in adeverü miraculose. Ocuparea pământului ieî este ceaa ce a provocată protestarea armată a Occidintului contra pretinsului dreptă de cucerire, vorbindu-se de România aceste nobile cuvinte fură rostite: „ interesulü Franciei este pretutindeni unde este să caută drepta și civilisatura de sprijinită; “ la dinsa, suptă sancțiunea Europei, fu aplicată pentru a tteia dată plebiscitulu ca moda de reconstituire naționale. Salvată de Occidinte, Romănia a legatü de ola pe poporațiunile suferințe ale Oriintelui prin firulu speranțelor!), ca o aretată âncă ce póte credința in sine însuși, ce valoreză în politică că cutezaru unită cu prudința, cătă putere da libertatea contopită in legi, aslafelü Incata Romănia, prin esistința sea înșușă, este un propagantă încarnată a naționalității ș’a libertății. D’aceaa toți acei carii credu în Libertate și m Naționalitate suntu cu ochii ațintiți asupra iei ca asupra unei stele care s’a urcată pe orizonte in celiul Europei. Ș’acesta este și motivul pentru care acesta fiarta apare la Bucurescî. Isiahul pe care’la fundămă este ca uă tribună francese pe țermuri a Dunărei, redicată suptă constelațiunea romană și deschisă tutorii aspirarilor legiuite ale națiunilorăriintelui. Occidintele este câte vădată uîtătoră și nepăsătoră; este de nevoie ai pune supta ochi mai in tote runele starea reale a lucrurilor: aceaa ce ele a făcută in ajmă este una ingagiam cotü pentru viitoră; nici uă operă, suptă pedepsa d’a fi sterpită, nu trebue se remăie neisprăvită. Serviciu la obligă. Vomă înregistra dară cu fidelitate aceaa ce se face în Romănia, cumü se revărșescă la ea progresele și ceaa ce le ar putea grăbi mai multă, vomă fi, pe cătă vomă putea, interpretata esaptu ala nevoieloru ș’ală dorințeloră poporațiuniloru Europei Orientale, ferindu-ne totă d’uă dată a fi pentru dînsele una acițătură fără timpă favorabile, căci atunci loculu e mai rea de cătă boia. Silindu-ne a ne ținea întruă sferă d’asupra partiteloră, guicemă chiarü de acuma, făr a sta la moiouiélá, că inima nășiră este în tóte terele cu ómenii progresului, cu patrioții liberali carii sciü proporționa miijiócale lorü cu scopulă ce’lu urmărescă. Fărândouielă că publiulu va primi acestű organű intimă modă favorabile. Nu vomă neglije nimica pentru a merita ca Dumnezi să se binecuvânteze uă operă inspirată de singura și unica iubire a naționalitățiloru. (L’étoile d'Orient.) nspr pasă mai multă, numai în ceea ce concerne deosebitele cozuri cari se potă considera ca delicte politice. Distincțiunea însă, între crimele de dreptură comună și delictele politice, în privința atribuțiunilor și juridicțiunii chemate a statua, nu are nici uă importanță, bială că curtea cu jurați este îndreptă după Constituțiune, a se pronuncia și asupra unora și asupra celoralalte. — Criminaliștii cei mai însemnați, mărturisescă ei însșși că nu suntă legile draconice cari formeză ună popora. Singurul mijlocă de a se dispensa că societate de asprimea legiloră este pe două parte de a cți instrucțiunea în poporă sa înlesni ș’a dedășui munca lui, singuru istorn de îndulcirea moravurilor si. r. Petrescu, advocații, vechii profesore de dreptulu jublicu și administrativu. Pentru prima ora aceste principii tre terie importantă. Seiința se opres- ambele laturi ale stradei erau înșiruite unu cură în proiectul Oftodicelui Penale ce aci. Jurisprudința a fäcutü unu divisionü de guardă și unu batalion de arprou votată de Camera de la 1865. Camera însă care lu proclamă fu disolvată. Și Consiliul de Stată, desființată prin Constituțiunea nostră, ira data juriulă atribuțiuni și n materie de Presă, fiindu că un asemene sistemă nu se putea împăca elină guvernământă a sedatu pe arbitrariu și prin urmare pe despotismu! Constituțiunea nostră deră, a derogată principiirilor stabilite de sistema actuale represivă, în virtutea cărora curtea cu jurați nu era statornicită de cătu pentru [cunoșterea crimelor], conformă clasificării trase de acea sistemă. Din contra, astă ii, pactul nostru fundamentale, lărgindă atribuțiunile Curții cu jurați, putemă dice, fără cea mai mică îndoială, că Curtea cu jurați este competinte a se pronunța nu numai asupra crimelor, dară chiar și asupra delictelor de Presă și politice. Aceste noțiuni sunt îndestulatare ca se arate, pînă la evidență, că principiile liberale dictate de Constituțiunea nostră și ’n privința juriului, nu mai potă ajuta sistema despotică represivă! Prin urmare, starea de civilisațiune a poporului nostru cere imperiosă a se introduce grabnice modificațiuni, cari se pue nădată pentru totodeuna armonia între Constituțiune cu legislațiunea nóstru remasă înapoi. Juriul, după cumă pîn aclamă lăsată a se Înțelege, este uă instituțiune eminaminte democratică, căci chiamă că mare parte a Națiunii a concura directă la esercițiulii puterii judecătoresc!. Elu este formată de unii immeri determinată de cetățianî, chemați de lege a asiste la instrucțiunea orale, care precede sentința, precum și a statua asupra criminalității fapteloră ce se impută unui prevenită. Verdictulă juratului fiindu că emanațiune a conșciinței sale, declășuită prin onorea sea, nu este și nu póte fi casa judecâtă de opiniunea publică. S’a ve^utu în mai multe împregiurări, nu numai în țera nostră, deră și ’n alte părți, manifestându-se opiniunea publică contra juraților. Atunci este lesne de ’nțelesă că în ordinea morală, verdictulă care a disculpatei pe celei vinovată sau verdictulă care a inculpată pe celă nevinovată este și remâne cu desevărșire anulată. Celă d’anteiă nu înceteză mai puțina de a trece înaintea societății deculpabile, precum celă d’alu douilea nu aceteză ună singură momentă d’a fi privită ca un adevărată victimă nevinovată. Pentru amândoui însă nu rămâne spre ușurarea unuia sau în greutatea celuilaltă de câtă un singură presumpțiune juridică. Așaderă, singurul o controlă la care este supusă verdictulă juriului seă singura instanța la care se pute apela nu este de câtă opiniunea publică. Aretândă pînă aci care este misiunea importantă a instituțiunii juraților, și că denșii simtă chiemați a statua și asupra delictelor politice, suntemă naturale conduși a areta în trecătă, pe câtă permită colonele unui cjiamă, cari suntü și ce trebue se se hțelegă prin delicte politice. Aceaași dificultate ce am întîmpinată pentru calificarea delictelor de presă, se prezintă și pentru delictele politice. Este ună singură pantă asupra căruia, după cumü areta Britz, nu pate existe controversă în jurisprudință: „Faptele de natură a tulbura ordinea „și puterile Statului, determinate „prin Constituțiune, când aceste „fapte nu se ridică la gravitatea „crimelorü de dreptulă comodd.“ Acesta este singura generalitate care se pote face în acesta una DELICTELE DE PRESA INSTITUTIUNEA JURATILOR U. II. (A vedé No. trecuta). Fără libertatea Presei nu este libertate. Fără instituțiunea juriului nu este, nu póte fi libertatea Presei. Aceste mari principii au fost proclamate și susținute de scóla liberale din Francia încă din anul 1828. Nemuritorulü poeta poporarü, Beranger, inemiculű celui mai neîmpăcații ale lui Martignac, nu vedea nici una mici’locű mai eficace de a da vieți și tăină libertății de câte în instituțiunea, juriului așezată și ai materie de Presă. Libertatea presei și instituțiunea juriului au fostü Sneținute cu vigore, atâta în Presă, cătă și ’n Parlamentulă Româna de partita liberale ROMANELE GAUGESTU 1868 MARELE PRINCIPATU ALTIIANSILVANIE!. De la Blaștă se scrie din i/t Augustă, că adusă alegerii de Mitropolită întreprinsă de cătră sinodulă convocată și compusă din 222 membrii clerici de tóte treptele, des curse în dina anumită în sensulă instrucțiune! întocmai după vechia presă și în cea mai bună ordine, eră majoritatea voturilor simplului s’a concentrată în acești bărbați. Ioana Varicea, episcopală de Armenopole, bărbată cu erudițiune frumósă și înzestrată totărădată cu calități administrative practice, ca unulă care le fusese cățîva ani secretarială episcopiei de Oradea Mare. Acesta arhiereu își făcuse studiile teologice la Universitatea din Viena ca elevă ale convictului gr. cat. de Sf. Barbara. Timoteu Cipariu, canonică mitropolitană, directore ale scaleloru naționale gr. cat., bărbată de renume europeană. Ioană Negruțiu-Fekete. foosta protopopă în Clușiv, apoi canonică și secretariă ală mitropolitului Alesandru St. Șiuluțiă, cunoscută ca aperătură decisă ală autonomiei bisericesce și ale drepturilor clerului faciă cu potestatea absolutistică. Numele celor-lalți bărbați, cari au mai câștigată voturi se voră afla mai tăreaiă. Astă dată însemnămă, că sinodulă cu uă <și mai nainte de alegere, adunăndu-se într uă șredință preparativă, în aceașî Ioană Antonelli, protopopulă și vicarială Făgărașiului urmăndu totu vechia presă observată în biserica resăritenă din Transilvania, din nefericire însă întrecurmată de căte-va decenii íneace, propuse citirea și aceptarea de cătră sinodă a mai multoră condițiuni motivate, la a căroră observare strânsă arăta a se obliga Mitropoliții și Episcopii pe viitoră. Acele condițiuni, cari apucaseră a fi desbătute mai dinainte pe largă în căteva conferințe private, citite fiindu de cătră proprietoriulă, fuseră aceptate și trecute la protocolură ședinței ca condusă sinodală unanimă. In decursulă acțiunea electorali, sinodală mai decise și compunerea unei represintațiuni cătră tronă pentru neschimbata susținere și aperare a drepturilor bisericei resăritene gr. cat. în totă cuprinsulă provinciei archiepiscopești Alba-Iulia. Astă ii, 4 Augustă, strada cu conduce la biserica catolică era îndesată de poporui din tóle stările sa ietăței, care se grăbia a înainta spre intrarea bisericei, unde la 10 ore se cântă mă Te-Deum in onorea Maiestăți Sale Napoleon III, imiUratulÜ Francesilorö’ cu oca‘"nastice. De siunea aniversarei dileîsele OUv«. * ....«țv . Mutțj -mată de linie, în mare ținută. In întrulă bisericei, mulțimea era arătă , compactă, în cătu circulațiunea se făcea cu mare anevoință. Pe primile bănci, în facia altarului, două parte asistau doi miniștrii, era de ceallaltă se află d. Hory gerantală consulatului generală al Franciei, în lipsa d. Mellinet, însoțită de domnii funcționari ai agenției și de domnii ofițerî ai misiunei francese. Uicerio de tele gradele, arătă din guarda civică, cătă și din armată precum și funcționarii civili și militari, d. Pomnay, ex-consult ală Belgiei, astăzî gerante numai, eraă faciă la acesta serbare, și împreună cu publiculü asistente, făceau urările cele mai călduróse pentru Maiestatea Sea, căruia Romănia in mare parte datoreza starea sea politică actuale. După terminarea mesei și a To Deului, la orele 12 și jumătate d. ministru ală justiției, însoțită de ună ofițeră superioră, făcândă serviciu de adjutant ală Măriei Sale, s’a dusă in trăsura de gală a Curții, la otelulu agenției și consulatului generale ale Franciei, cu ceremonialură usuară, spre a face visita de felicitare oficiale pentru aniversarea acestei pe. Domnulă ministru ală justiției ținu următorule discursii : Domnule aginte, Aniversarea pec onomastice a Maiestăței Sale, Imperatorele Francesilor, este văji de serbatore pentru națiunea Romană, care nu va uita nicî uă dată că numai Franciei și Imperatoreluĭ seă, datoresce puterea care a reinviat o și făcus’o se redevie că națiune suverană. Guvernul[ Alteței Séle Serenisime Carol], principele Domnitorii ală României, va ruga, prin organulă meă, d-ir aginte, se bine-voiți a presintă Maiestătea Séle Imperiale, sentimentele și asecutările de recunoscință ale Românilor, pentru prosperitatea dinastiei Sale. După ce d. ministru al justiției termină cuvéntulű, d. Horga î respunse în termenii următori: Mă simtă ferice pentru urările, ce Mării Sea Domnitorulă Carol I, și guvernulü se face pentru Francia și Imperatorele ei, și le voiă supune la piciorele tronului imperiale. (Monitondu). Drumuri de ferii.— După cu măreamă informată din sorginte sigură, Directoriatulă pentru construirea căilor ferate Romane, activă deja de căteva septemăni, a terminată lucrările preliminarie ale liniei de la Galați pînă la Roman, astafelin că ierită putută Începe cu lucrările de terasemente în apropiare de aice pe lingă satele Bărboșii și Sardarulă. Societatea, pentru care a sosită ieri încă 8 ingineri germani, va începe acumă cu lucrările pentru pregătirea drumului de seră cu cea mai mare activitate, așa încată putemă spera că linia de la Galați pînă la Roman va fi isprăvită lntrună ană, sau celă multă lntrună ană și jumetate. După o publicațiune înserată în numeral ă de astăzii sute de lucrători potă găsi ocupațiune la lucrulu pământului, și nu lipsimă a atrage atențiunea publică la acesta éra mai cu semn a clasei muncitorilorű. Vomă relata din timpă în timpă despre înaintarea lucrărilor; astăzji ne mărginimu a remarca numai că societatea va stabili îndată In orașul nostru ună mare atelieră de mașinărie. (Anunciătorulu de Galați.) FELURIMI. IRLANDA. — Mișcămintele electorali s’aă începută. Noulă parlamentă e așteptată cu multă nerăbdare, deorece va fi primulă pe să trasă electorale mai largă, primită de parlamentură trecută In urmarea reformei. Cestiunile ce candidații de deputați se desbată zriar adese ori, sunt c cestiunile pentru ameliorarea sorțer Irlandei, și desclinită : daca Statuie trebuesce se susțină și mai departe biserica episcopală (anglicană, protestantă) Că biseriă de Stată și în Irlanda catolică? Acesta timpă de miscaminte. ’să folos