Romanulu, septembrie 1868 (Anul 12)
1868-09-15
ANULU ALU DOUE SPRE DECILE VOISSCI ȘI VEI PUTEA LEI N. LEIN JEANU — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 PE 8ÍILE LÜRI „ 24 „ 29 Pe trkT Kreí „ Î2 „ 15 PE ITALONA „ 5 ,, 6 UNC E8EMPLARU 24 BANI PENTRU PAWS PE TRIMESTRU FR. 20. * PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAU. AUST. ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU RUMANU NR. 1. —REDACTIUNEA STRADA COLȚIA NO. 42. DUMINICA—LUNI—MARȚI, 15-16-17 SEPTEMBRE 1863. IJIîI'I'KRIAS IT'iTilIwwISI' LUMIWESATE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANONIMURI ȘI RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRAȚIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIARIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAS-HALT.PORAIN RUE DF. l’ANCIENNE COMEDIE NI. 5. ANUNȘMURILE LINIA DE 30 LITERE........................40 BANI IN8ERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU Articlele trimise și nepublicate se vor arde.— Redactorii respundetorii S £ngeniu Carnda. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. In temeiulu înaltului Decrorű Domnescu cu No. 1,425 din 11 Septembre corinte, publicata prin Monitoriulu oficiale cu No. 207, și ale comunicațiunii făcută de d. ministru de Interne prin adresa cu No. 15,014, supt semnatulu Primaru alu comunei Bucurescî, conformă art. 46 din legea electorale, invită printracesia pe toți doi. Profesori ai Universității din Bucurescî, numiți mai josă, ca în ziua de 6 Octombre viitorii. Duminică la 10 ore de dimineță, se se adune în localidia Academiei, spre a precede, conformă legii electorale, la alegerea Senatorului cerută de art. 73 din Constituțiune. NUMELE DOMNILORU PROFESORI DE LA UNIVERSITATE. 1 D. C. Bosianu. 11 D. D. Petrescu. 12 — G. Canulianu. 12 —I. Fălcoianu. 3 — G. Costa-Foru. 13 — Em.Bacaloglu 4 — C. Boerescu. 14 — Alexe Marin. 5 — Aristide Pascal. 15— Const. Essarcu 6 — B. Boerescu. 16 — Gr. Stefanesai 7 — G. Cantilli. 17 — A. Tr. Laurian 8 — D. P. Viorianu. 18 — Ioan Zalomir. 9 — Al. Vericianu. 19 — B. Al. Urechiă 10 — Al. Orescu. . 20 — P.I.Cernătescu p. Primară N. Manolescu No. 8,740. 1868, Septembre 13. DEPEȘSE TELEGRAFICE (Servițiulu privată alu MONITORULUI). MADRID, 23 Septembre.— Insurgenții au depusă oficiale condițiunile următore: Abdicarea reginei în favorea principelui regale și convocarea Gorlesiloră în Adunare naționale sumtă formă de constituantă. PARIS, 23 Septem.— Mariulă la France duce că Concha a adresată vă circulară agenților diplomatici din străinătate, esprimându-le cu totă siguranța că va reprime insurecțiunea.— Le Gaulois spune că Cadix, Cartagena și Ferrola suntă în puterea insurgințiloră. Totă Galicia este ruptă arme. Guvernul provisoriu s-a stabilită la Sevilla. PARIS. — Se confirmă că tătă Andalusia este în insurecțiune. Se zice că Cabarello a concentrată 13,000 insurgenți la Xeres. Generaliul Neralido merge în contra lui cu puteri considerabili. Alte trupe mergă în contra lui Lolando și Lotone, cari au făcută țină pronunciamentă: încercarea de insurecțiune la Alicante și Cordova ma reeșitu. Amiralulă Estrada S’a numită ministru. Cele din urmă noutăți de la St. Sebastian din 23 rircă că Neraliche, după intrarea în Cordova, S’a Îndreptată spre Sevilla, Cataloniă, Aragon, Valencia, Castilia și Madrid se află In liniseo. ROMA, 23 Septembre.—Diabiulu Roma publică scrisórea Papei cătră episcopii de ritulă orientale, c ri nu aă comuniune cu scaunulă apostolică, deplângăndu-le divisiunea. Papa ii invită a vini în Sinodula ecumenică ce va ave locă In viitoră, ca între tote aceste divisiuni se se opereze uă conjuncțiune cu scaunul apostolică. PARIS, 24 Sept.— Diabulu les Débats, după uă depeștă din St. Sebastian, anundă că Santana și Malaga s’aă resculată. Regina n’a putută pleca înapoi de la St. Sebastian. — Le Sieche dice că linia ferată din Castilia e ruptă. Agitarea crescendă la Madrid. Guvernul spaniolă notifică oficale suspensiunea serviciului de pescheră private pentru Spania.— Figaro dice că insurecțiunea s-a făcută stăpînă pe Puerta del sol. Concha ar negocia cu comitetul revoluționariă pentru a’lă face se primésca uă regínna pină la majoratură principelui Asturiilorií-Nom. La Patrie desminte sgomotulu că s’a numită guvernă provisorră la Madrid. Plecarea lui Concha se confirmă. Regina n’a părăsite St. Sebastian, și se zice că va trece pe teritoriul francese.— La France dice că bastimente se țină gata a merge la țormurile Spaniei fără intervensiune, dară numai spre a protege pe naționali. L’Epoque dice că bursa s’a închisă, după sgomotulu răspăndită că Prima fostă arestată de trupele fideli. PARIS, 25 Septembre.— Monitorului rcică tóte nuvelele din Spania, cari au anunciatu isbucnirea mișcărilor insurecționali în diverse părți, dovedescă că rebeliunea n’a făcută în nici uă parte progrese seriose, se raportă cu atitudinea pmporațiunilor și a demonstrațiunilor militare de căpitani și generări. — Concha, trecându ori prin Madrid a făcută revista trupeloră cari erau animați de simplimentulu datoriei lord. MADRID, 24 Septembre.— (Prin Agenta Havas). Generaliul Calonge va merge contra lui Santou; tentativa de tulburare la Grenada a fost reprimată după două ore de luptă. TELEGRAMĂ. Brăila, 27 Septen.brc. Redacțiunii fi tariului ROMANULU. Pină acumă oficiării regimentului ală 3ri de infanteria au contribuită cu lei nouî 1000 pentru arme. Supscripțiunea urmeza. Comunicați comitetului. Opran. Bucurescu ascăpciune. Steaa Criintelni în Nr. de joud începe revista sea cu următoarele linie: „Căile ferate carii în totă lumea eercită uă înrîurire atătu de mare asupra progresului, suntă chrămate a esercita una decisivă asupra României. Atunci numai Unirea va fi făcută. Iașii suntu adi departe de Bucurescî ca și Parisiiul. Multe interese în suferințță voru fi îndestulate. Productele, curgêndu cu ’nlesnire, ’și voru îndoiți valorea. Uă nouă și măreță periodă de vieță se va deschide daru pentru Romani. Și d’aceaași bucuria este generale, în facia viitorii realisări a căi lorii feferate în România.“ Intr’unulți din Nr. trecute, făcurămu cunoscută că Marți 10—22 .Septembre, Măria Sea, Domnulu Bojmăcitoru, a’nceputu cea mai însemplată lucrare pentru viitoriulu Romă- Inieî. Aprópe de bariera stradei Tîrgovișce, Măria Sea a dată ânteia lorvire de sipă pentru calea ferată de la Bucuresci la Galați. Băcurămu ăncă cunoscută că Măria Sea a distt următorele cuvinte ale carora mare I , și fericită însemnătate toți o’nțelegu: „Speră că de adi întrunii ană ■ vomă, redica ală douilea paharu, pentru inaugurarea acestei linie întrebe, în totă percursului ei.“ (Bucurescî, Galați.) Și celă care s’a ’nsărcinatu, cu acestă linie, d. Strasberg, a respinsă asigurândă pe Măria Sea că nu va cruța nici ună mijlocă spre a face c’acestă augustă dorință se fia împlinită. Și căndu aveamă nainte-neuă I lucrare care conține într’însa, unirea, avuția și mărirea României, fostulă Senatu se servi de tote mici’la cele ce-i fură prin putință, spre a o ’npiedeca, a o ’nlătura șa pune națiunea în periclu d’a remănea fără căi ferate, adică ologă, în paralisiă, și prin urmare în cea mai mare serăciă, morale și materiale. Din norocire marea majoritate a națiunii înțelese scopul ce urmăreau foștii Senatori, vedui și cursa și periclulu și făcu ca voințța și dorințele iei se domnescă și’n nonele alegeri ale Senatului, precumă domniseră în cele din urmă alegeri ale Camerei. Senatori, aleși, conduși de interesele cele mai ale națiunii, lăsară interesele loru private, și le lăsară tocmai în timpuli căndu agricultura reclama mai multu : prestația loră, veniră îndată la Bucuresci, și lucrară astuferă în căti în căte-va zile Senatul ă fu constituiți ■ și ni se spune că adi seumane câili ferate voru fi puse la ordinea dilei . Și căndu națiunea, prin inteliginții și patriotismulu mandatarilor ă iei din Cameră, împiedică reulu celii mari ■ ce se ’ncerca a face majoritatea fostului Senatu, autori căndă pe concesionari a ’ncepe lucrările loru pregătitorie, spre a-i face a nu se re-itrage ș’a nu se perde cu totuli campania anului corinte; căndu apoi națiunea, prin nouii sei mandatari din Senatu, se sili a’ndrepta reulu ce se ’ncerca a face fostulu Senatu, Incepéndu catu mai ne’ntärdiata cercetarea concesiuneloru acordate de Cameră, ca se potă concesionarii se fîă într’adeverü îngagiați către Stată și se acepă seriosu lucrările lorii, ce facă căte-va din sfărămăturile fostei majorități ce s’aă strecurat în iniculă Senatu ? Sciindfi că Senatorii se grăbescu a sfîrși lucrarea naționale a căilor ferate, spre a se norce c’uă oră maî nainte la lucrările cîmpului, unde suntă chrămați de arginită, sclindă asemene că orice frământare, fiăcăt de mică, aduce lună rea națiunii, mai cu semă în politica din afară, se silescă, prin singurele vinc’lace ce mai au ín a loră disposițiune, a înnoda firele rupte prin di salvarea fostului Senatu. Asta-fela dară dd. Ionescu, Plagino, Costa- Foru și Teli, anunciară d’uădată ieser 7 a interpelări. D. Plagino interpelă în privitiția unor pamflete ce n alegerile trecute s’aă făcută la Rămuicală Serată. D. Costa-Foru interpelă în privinția destituirii Profesorului Lerescu, în privinția trecerii la pensiune a patru membrii de la Curtea de Casațiune. Interpelă încă pe ministrul Justiției pentru cea publicată raportul- seu către Domnitoriă, în privinția acuzării ce s’a adusă unora din membrii de la Curtea din Focșiani, și pentru ce n’a destituită și n’a trimisă în judecată și pe d. Triandafil. D. Tell interpelă pe ministeriă pentru cea suspendată procesulu de la Mehedinți, în privinția unei fete furate din Constantinopole de către lină Evreu; și d. N. lonescu închieiă sau mai bine implică scopul acestoră interpelări, cerându de la guvernă a presinta Senatului situațiunea economică a țerei, adică socotelile; căci nu va cere sperămă ca, ministru se facă în Senatu vină cursă de economia politică. Ș’acumă că cunoscemă subiectele ce au silită p’acești patrioți Senatori, a ’ntrerupe lucrarea cea mare ce aă la ordinea dilei, între care și contingintele armatei pe anul 1868, spre a scăpa țera din periciulă în care o pune guvernulă, se cercetămă și noî în trecătă gravitatea acestoră subiecte. In alegerea de Senatoră de la Râmniculu Serată, ambele partite ce erau în luptă, au afișiată câte uă satiră, în contra partitei ce combăteaă și, de un ne ’nsfălămă, celă d’ănteiă pamfletă a fostă ală partitei din care face parte d. Plagino. In ori ce casă însă, în ce póte interesa pe națiune pamfletele partiteloră? Și ce póte fice ministerială și Senatulă în acestă privinția? Intentatu-o d. Plagino acțiune celoră carii sau atacată și guvernulă a oprită acțiunea ? Séu voiesce d. Plagino ca guvernulă se descopere p’acelu séu p’acel carii l’aă atacată, séu carii aă respunsă la atacurile partitei domniei-sale, și Senatulă se dea una votă de blamă ministeriului că n’a iscodită și n’a descoperit pe pamfletarul care a cutezat se s’atingă de sacra personă a d-lui Plagino? Dară în atestă casă, cumă uită d. Plagino și partita sea d’a interpela mai anteiă pe guvern pentru ce nu descoperă și nu trimite ’naintea justiției pe cei carii în felurite , pamflete atacă pe Gapul Statului? Și d-nu Costa-Foru, pentru care scapă interpelă ministerială c’a oprită pe d. I. Lerescu d’a mai profesa în scala de comerciă? Mai ânteiă că d. Costa-Foru scie că d. Lerescu n’a fostă destituită. Ministrulă s’a ’ncercată, fîă și provisoriă, a face uă economiă, a vedé dacă nu se va putea ca acea a catedră se fîă ocupată de cătră directorele disciscóle. Legea dară, nefiindă în nimică violată interpelarea d-lui Costa-Foru nu póte avea scuza că se face pentru respectul legii. Dară va dice domnii Costa-Foru, cumă aă clisă și diarnele cari susțină aceaași politică cu dumnelui, că d. Lerescu a oferită în urmă, a face cursul ă seă gratisă, pentru ce dar ministrulă n’a primită? Și cine dă drepții d-lui Costa-Foru a cere semă ministrului de ce nu voiesce a primi pomana de la d. I. Lerescu? Dacă d. Costa- Foru nu are, în acestă interpelare, altă scapă de cătă interesul instrucțiunii publice, are nu se mai găsesco în instrucțiune altă vidă de cătă d. Lerescu? De nu se mai p]ăosesce, cată se mărturimă că ministrulă actuale a covârșită puterile omenesci, dacă în cursă dună ană a isbutită a vindeca multele ș’adîncele rane de cari a găsită bîntuită instrucțiunea publică, în tote gradele iei, și n’a mai remasă altă viciă, care se merite atențiunea d -lui Costa- Foru ș’a corpurilor legiuitorie de cătă domnulă I. Lerescu ? dacă însă viciele suntă multe, atunci cumă se face că d. Costa-Foru le uită pe fete și nu se ocupă de cătă de cestiunea J ki Lretes Lil? Cunoscută Hindu de toți acusarea făcută d-lui I. Lerescu, c’a inserată în diabulă ce dirigia, pamflete contra Domnitorului, oricine înțelege scopul ce urmăresce d. Costa-Foru. Și cine asemene nu înțelege că d. Tell, speră că va provoca în țară oă nouă ațîțare a cestiunii Israeliților, spre a putea astăfelă compromite națiunea în afară ș’a înlesni în întru propaganda ce facă că guvernul ă voiesce a vinde națiunea Israelițiloră? D. Tell cunosce forte bine cestiunea de la Mehedinți, ș’o cunoscă toți, căci Monitorele a publicat, în clone sau trei rîndurî, cele mai depline relațiuni. Toți sciu că Evreulă Mușiculam venia de la Constantinopole c’uă fetiță, pe care o conducea la părinții iei din Belgrad. Toți sciă că Evreulă, bănuită pe batelă, fu arestată la Mehedinți, că guvernul ă a depeșiată și la Constantinopole și la Belgrad, ca primiții de la Constantinopole respunsă oficiale că arătările israelitului erau adeverate și pasportulă seă în regulă : c’a primită de la Belgradi! respunsă oficiale că ’a adeverit fata era israelită, că părinții iei suntă în Serbia, că insulă Mussulam era însărcinată a aduce fata, și toți sciă că guvernul Serbiei a cerută oficiale pe Mussulam și pe copilă ca supuși Șerbi. Căndu dară nu se comisese nici uă crimă; căndu chiară dac’ar fi fostă comisă vr’uă crimă ea nu se făcuse pe terămulă romănu, și căndă guvernulă șerbă reclama oficiale pe supușii sei, d-nu Tell s dă forte bine că guvernulă era datoră se ’mplinescă cererea cea legale a guvernului vecină. Astafelă dată ș’aci scopul ă ce urmărescu interpelatorii este învederată și identică. In privința interpelării pentru membrii casațiunii este asemene lesne de ’nțelesă că dacă acei membrii ar fi voită în adeveră numai simpla loră regulare la pensiune, ar fi reclamată celă puțină, cumără reclamată în urmă, atunci căndă s’a depusă pe biuioulă Camerei cererea da li se vota, eră nu regula pensiunea. N’am fncutii-o, și prin urmare nu noi vomă căuta calificarea ce se cuvine reclamării făcute în urmă nici ne vomit mai încerca a arăta pentru ce scapă se face interpelarea. ^Uăsăndă interpelarea în privința d-lui Triandafil, ce este uă glumă de copii, veninul la cererea d-lui Ionescu d’a se presinta Senatului socotelile, mai nainte d’a se vota căile ferate. Senatulu trecută făcu, împreună cu d. Ionescu, totă felulă de interpelări și moțiuni spre a mpedica votarea căilor ferate. Crămpeele fostului Senatu, se silescă, asia crămpeate cumă suntă, se înpedice din nou votarea acestei mari legi, prin aceaașî metodă, prin aceaași sistemă. Dacă este adeverată, dică ei, că „buturuga cea mică restórna carulă mare,“ de ce și noi, se nu putemă resturna vagonele unei căi furate? Interpelările vor aduce slăbiciune în afară ș’ațîțare în întru. Interpelările, și mai cu sema căndu cei carii le facă nu se sfiescă de nimică, se potă face pe fată clioa și putemă se ținemă pe Senată în nelucrare 7, 8, 10 dile âncă. Senatorii se grăbescă a se mtorce la lucrările câmpului; prelungindă dară sosimco. nsi parte din ei voră fi siliți se plece, Senatul, apoi nu se va mai putea completa, și astăfelă pe d’uă parte concesionarii se potă descuragia, ba âncă îngriji despre succesul concesiunii, și în orî-ce casă timpulă se perde, ș atăl chiară este ajunsă spre :i face uă mare reă unui Stată ce este în epoca reorganisării sale. Și d. Ionescu, după uă cugetare de trei luni crede c’a și găsită în sfârșită pârghia prin care se resterne și căile ferate și guvernul. Caile ferate, va dice d. lonescu, ceru cheltuieli, și âncă chieltuelî mari; noî dorimă, iubimă forte acele căi, va adăogi cu o văce mierosă, dară, ca romănî buni și ca bărbați maturi, trebuemaî ântei se seimă ce avemü, ca se putemă sei ce putemă da. Dară voră crice unii, art. 113 din Constituțiune dice, limpede și curată că: „ Adunarea deputațilorii închidid socotelile și voteza bugetului.“ Art. 114 elice: „Regularea definitivă a socotelilor trebue se fiă presintată Adunării' celă mai tânără în termină de douî ani de la închiăiarea fiecărui exercină.“ Adunarea dară, și numai Adunarea are dreptă a cere socotelile. Asta este în lege; dară se-mi pesă, dice d. lonescu. Mulțimea nu cunosce- gea și prin urmare cu foșnire o voi putea amăgi. Ș’apoi voi găsi o ’nvîrtitură ca se ceru socotelile fără ca se le ceru; me voî face âncă cam uitată că ană guvernulă a dată Senatului vă dare de semn despre finanțele țereî, și pe lîngă tote aceste voî vorbi așta de frumos despre risipirile banilor, despre cheltueli peste venituri, despre ruina țereî încătă voi aduce spaima în mintea și ’n anima mulțime! și voî compromite un