Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)
1868-10-24
ANtUI A.LU DOöE-SPRE DECILE VOIBECI ȘI VEI PUTEA LEI N. LEI N. J. AHU ---- CAPITALS 48 DISTRICTE 58 PH BÉBE LUNÍ »I 24 „ 29 Ps TBEÎ LCSÍ )> Í2 „ 15 PE DA LUNA *> & li 6 ONO bbemplabü 24 bak! PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA «... FIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se vor fi arde. —Redactorii respundetorii Mugenin Carada. 1UOI, 24 OCTOBRE 1868; UUMINEZA TE ȘI VEI EI PENTRU ABONAMENTE, ANUNțlIURÎ ȘI RECLAME ! 3E ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINIlE DIABIULUI ȘI PRIN POSTA. LA PARIS LA D. DARRAS-HALLKORAl» RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUNSI UHHE LINIA DE 30 LITERE..........................40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI No* PANERIA MECANICA Stabilimentulu municipale de la Colintina THIEBAUT ȘI C NIE INTREPRINZETORI. Aceste stabilimente începe a funcționa astăziî. Elă pune în vânzare două calități de pâne și numai In greutate de 400 dramuri sea uă oca drepta bucata. Tarifa s’afișază pentru septemâna acesta In modulă următorii: Pânea, 400 dramuri 20 bani. Timbra, 400 dramuri...............30 bani. Locurile de vânzare sunt a două camă dată cele următore: 1. Calea Șerban-Vodă, (Beiliu) No. 16, depositură generale. 2. Piagia Ghica. 3. Piagia Sf. Anton. 4. Piața Amza. 5. Bariera MogoșOiei. In curenda se vor stabili deposite și in alte părți.. Publicul va compara și cualitatea și greutatea panii și in proportiune și pretit cu acelea d’aceiașî categoriă ce se vinde aiurea, și va judeca despre avantagiele ce oferesce acesta stabilimente. Eri, Luni, Măria Sea Domnitorulu s’a preumblată dimineta doua ore pe josu ; după dejunü, a umblatü călare trei ore; la întorcere, înălțimea Sea a găsită oă deputațiune trimisă din partea guardei civice din Pitiei pentru feli ilare de bună venire. Acesta deputațiunea prânzită cu Măria Sea. Astăzi, Măria Sea va lua prândură la Golescu, și mâne, Mercuri, va asculta Te-Dealu la Târgu-Dealului, apoi va dejuna la Pitescu la d. Gherman. (Monitorulü, 22 cuvinte.) București După cele ce^n seräma ieri, după lămuririle ce dederâma în privința faptelor, oposițiunii și apelului ce face necontenită iuvasiunii, ne vomă mărgini aici în roluri de simplii cronicari , de simplii registratori ai „revistei interiore“ a pianului Terra de aur, 23 Octobre anulă ,1868. Stăruimă a crede că publiculă, sfârșindă citirea acestei reproduceri, va crede ca și noi, că orice amă puterlice ar fi multă, fórte multă mai slabă decâtă actele cu care Terra se afăcișeză însași naintea publicului și dovedesce că cea a cea voită și voiesce este invasiunea și numai invasiunea. E că acele acte: „Citima în La France de la 27 Octobre: Este probabile ca guvernul principelui Carol se afle de asemenea ore care inc es tc- ADMINISTRATION!! PASAÜLULTI ROMANO No. 1. — REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. tiune în interpelarea ce adreseza Le Pays Roumain asupra pretinsului tractată de aliantă dintre Prusia, Rusia, România și Serbia, despre care se vorbi mai deună^î. „.Diavulă acesta e spune netedă presupusele clause ale acestei aliante. In compensarea pusceloru cu apă ce se insărcinără Prusia a da gratis României și Serbiei, ambele principate se obligă a-i da și dense beună concursă activa , tinându in eșecă pe Austria, séü redicândă cestiunea Orientului. Prin bună articulă speciale, Rusia se ingagiază a lăsa se trecă pe tritoriul ă sau armele și munitiunele de resbelă cerute de la Prusia de România și Serbia, spre a garanta integritatea acestoră teri in protiva atacului ce ar vedi, fiă de la Austria, fiă de la Turcia. „Se zice că acestă tractată s-ar fi supusă cabineteloră română și serbă către finele primăverei acestui ană. O bicetulă română ’lu ar fi acceptată de dată; acela ală Serbiei a terminată prin a’lă subscri, după ce S’a încercată in zadară a atenua câteva clause ce’î păreaă pré onerase. „Divulgându aceste detalie, — fiicele „Pays Roumain, — credemă a face Prin„cipatelură-Uintemă mare serviciu. Ce este „scirea falsă, vorbescá, desmință-o spre a „a liniști spiritele din ce în ce mai neliniștite. Dară de va face, bage bine de semni „căci suntemă hotăriei a face totulu pentru „a descoperi ună faptă ce conține uă nenorocire atâtă de mare pentru țară.“ „La uă cestiune pusă așa de categorică de fata din Bucurescî, cabinetul prinipe luij Carol n’a avută ancă vreme a respunde: „Déráare raspunde-va elă vreuă dată?“ j „Totă în La France, cu aceașî dată maîi citimă: „Lectorii noștriî ășî aducă póte aminte de desmintirea ce amă opusă, noi mai interes la nota venită din Bucuresci în privința pre tinseloru raporturi ce ară fi avută d. Crențulescu cu ministrul nostru din afară, ina*intea plecărei sale în România! ! „Constituționalulu confirmă, a doua și încă lu termini și mai expliciți, informațtiunele nóstre in privința acesta. „Le Pays Roumain, ficara ce se publică in Bucuresci, profită de ocasiune I spre a mulțămi guvernului franceză pentru că ’și a accentuată politica și modulă de a privi evenimentele ale cărora teatru este România.“ „Citimă în La Gazette de France de la 28 Octobre: „Vuetulu că una tractată de alianță ofensivă și defensivă s’ar fi inchiriată între guvernulă română și Rusia, iea dinții în a fi consistență. Se crede că și Serbia a intrată , în acesta tractată. Le Pays Roumain ce se publică in Bucuresc, îi afirmă esistența și dă urmatorea analiză: „(Urmeza articolulu nostru). „Ceaa ce este secură, e că cabinetele se conducă ca cândă tractatură ar esista în realitate și’își esecută clausele adevărate sau presupuse. In adeveră puscele cu apă și aunițiunele s’a r espediat de Prusia și Rusia, cari n’a pusă nii vă pedică la trecerea convoiuriloră ce le transportau.“ „Citimă in La Presse de la 27 Octobre: „Am vorbită in numerus nostru de la 15 Octobre despre vitetulu unei alianțe formali ce S’ar fi inchiriată intre Imperaturele Alesandru și guvernulu română, care ar ave de scopă a lăsa liberă acțiunea Rusiei teritoriuld Principatelor, pe cândă cea d’anthie ar adjuta formarea unui reg lă română, incorporându-’î țările vecine de luptă domnirua Austriei și Turciei. Basele acestei nnvoelî se zice că ar fi fostă hotărîre chiară din ierna trecută. „Astăzi spusese acestea stă și mai mare consistență. Etă, în adeverii, ceea ce, supu titlu de tractatii de alianță între Prusia, Rusia, România și Serbia, citima în Pays Roumain ce se publică la Bucuresci. (Urmeza articululă nostru). „In facia unoră de talie atâtă de categorice, este cu neputință ca Cabinetulă sau mai bine ministrulă suverană ală prinipelui Carol, se nu se explice. „Ceea ce pare positivă, este că îndatoririle luate prin acestă tractată de către Prusia și Rusia, sunt deja in cursă de esecutare, deorece armele și munițiunele au fostă trimise de la Berlină, era Rusia a lăsată in bună voia a trece convoiurile ce transportau colectele de resbelă pe teritoriulă română. Cumă că Prusia póte se procure gratis pus pe cu apă și tunuri, lucru este probabile in vederea slebrei tesaruluĭ din Bucurescî, dera ceea ce nu póte fi probabile câtuși de puțină, este că acesta generositate a Prusiei și complesența Rusiei, care s’a grăbită atâtă de graciasă la aceste transporturi de arme și de munițiunî, a pută ave locă fără condițiunî și fără îndatoriri din partea României și pate chiară din partea Serbiei. „Deci esistența tractatului in cestiune are caracterul ă d’a fi adevărată, și dară este ne folositorii a mai arăta aci tata gravitatea acestui eveniment.“ „Tată in La Presse de la 20 Octobre mai citimă: Vuetulă ce amă semnalată despre un a Ilianță inchiriată intre Prusia, România, Serbia și Rusia, este astăr~de acreditată în totă in presa independentă din Bucurescî. „■ . „piarulă oficială, Monitoriulu, tace, nu dosminte. „Unele se înspăimântă, déra „Românulă“ ce pare a cunosce mai bine usurile și obiceiurile organeloru oficiali respunde: Ce ve folosesc e uă desmințire ? „Românulu are dreptate, desmințirile fraților Brătianu și compania suntă, de acumă înainte, fără nici uă greutate. Au spusă atâtă pâne acumă, In câtă astă-ți au adjinsă fără crezare! Ună singură lu.ru póte asigura fiarele ce se preocupă cu dreptă despre aservirea notoria a cabinetului din Bucuresci către acelea de la Sant-Petersburg și Berlin: uă intorcere sinceră in politica ejisă occidentală, caria România ii datoreza independința, oeră tocmai una ca acesta d. Brătianu și camarila nu va înțelege câtă lumea.“ „Citimă in Epoque de la 28 Octobre. „Se vede că colonelulă prusiană Krenski, trimisură regelui Guilaume la principele Carol al României pentru organisarea oștirei, a scrisit la Berlin că speră a oriținie resultate escelente despre reformele ce a făcută a fi admise de către ministrul de resbelă. La intrigile muscălesei se adaogă acumă ingerința Prusiei în tote afacerile țelei: „Citimă în La Presse de la 27 Oetobre: „Le Pays Roumain, cu data de 18 Octobre, afirmă sosirea la Bucuresci a d-lui Krensky, și arată situațiunea nesuferită ce se va face misiunei francese prin rolulă preponderentă ce d. Brătianu, intrunu scopii reii voitorii, va atribui locotenentului-colonelă prusiană.“ „Totă in La Presse cu aceașî dată maî citimă : „Politica d-lui Brătianu a inceput' a-și da rudele. De ă din afară ’și-a atrasă asupra avertismente din partea Franciei și Turciei, iu intru subrerană oposițiune ce se accentueza din țiin <ju mai multă. În adeveră Le Pays Roumain semnaléza demisiunele de curenda de unu mare numără de magistrați, intre alții, de către președintele curtei de casațîune și de cătr toți membrii ai curței de apelă din Focșani. Prin aceste demisiuni in glotă, a voită a protesta Împotriva tendințeloră .arbitrarie ale d-loră Brătianu și a atesta, în ochii cetățenilor ă loră, că ei nu înțelegă a se face complicii uneltirilor ilegali și ascesiloră unui ministeriă funestă tereî.“ „Citimă in Journal de Paris din 28 Octobre: „Resuimămu precumu urmézá corespondințele rastre din Bucuresci, cu data din 20 Octobre 1868: „Regimulu violinte, arbritrară, care formeza systema guvernamentală a ministerului actuală, a obosită în cele din urmă pe tota lumea. Demisiunile membrilor, magistraturii, cari prot stă astăfelări contra incălcărilor, făcute pe tota diua legiloră, independinței și demnității corpului judiciară, se multipli din tote părțile și constată în modul ă cela mai văzută ca omeni bine cugetători și consciințioși nu voiescă se se facă delocă solidari de nesce ade cari revoltă cun soiința publică. „Daca ar trebui să ne raportămă întru acesta la vagele viteze cari circulă de vremă câteva zile prin publică, ar fi vorba în regiunile cele malte ale puterii de nă schimbare în curundă sau celă puțină două remaniere ministerială în urmarea caria D. Mihail Cogâlnicenu ar veni la putere, sau ca președinte unui nou cabinetă, sau ca colegă ală miniștrilor actuali. „Déja în orice casă, țăra va câștiga puțină luni, căci nu e speranț ă ca systema actuală, întruna saă in cealaltă ipotese, se se schimbe radicală coteria care domnă, formându totodeuna chiar in afară de putere, uă camarilă a Iotă pulinte, și bucurăndu-se exclusivă de Încrederea principelui. D. Cogâlnicenu, în cea dupe urmă, a câștigată uă tristă notorietate prin antecedentele sale; elă e omulă lovituriloră de Stată, ală mesujeloră estreme și violioți; noî amă suferită Îndestulă acestü regimă care reduce astă lî constituțiunea nóstrá in stare de literă morta. „Posițiunea misiunii francese, suptă direcțiunea onor. comandant Lamy, pare din țiua aceia a nu mai fi de suferită. Lucrările sale adjunseseră până in cele din urmă cu totul paralisate de guvernul nostru cărei manifestă în tóte ocasiunile să rea voință in privința sea, in cătă prin desgusturile celă făcea se sufere se vedea lămurită că ’lăsirea se parasescä terlmulü prin mijloce piezișe. „Ună drarnă din parta locului, „le Pays Roumain,“ denunță ună tractată de alianța ofensivă și defensivă care s’ar fi incheiată intre Buda, Prusia, România și Serbia, și întreprinde de a face cunoscute stipulațiunile sele principali. Déca se va fi semnată formală vrună actă, ori ceva angajamente mai puțină solemne sau nu, totușî uă înțelegere de genulă acesta e in logica faptelor”. Ea pare a fi dovedită până la evidență prin tóte actele și faptele ce le vedemă pe tótul jioa. „încurajiările și adjutorele cari nu tncdeza a se da pe sub mănă insurecțiunii bulgare, tonulă ostilă și provocatorii ală organelor oficiose ale guvernului cari au intreprinsă uă adeverată cruciată in contra Turciei, mărturisescă in destulă despre tendințele puterii., FOITA ROMANULUI MATUȘI A MEA ISABELA CUMUREMASE FETA. Cândă ajunsem a ave șase-spre-fiece ani mătușia mea avea celă putinu cincî £ cî. Erca uă persóna de care se dicea. Câte de frumósu a trebuitu se fiă! . . Cu tóte acestea din astă rară frumusețe nud maî românea Intradevere nimică; uă mulțime de sbărciturî premature ’î se ’ntindeau ca uă rêté pe faclă; ochii ei cei mari erau d’unii albastru închisă și nasul pre arcuită lî cădea pe gura, ce n’o mai înfrumuseța de cătu nisce dinte forte albi încă, dérà d'uă lungime ridiculă. Perulă ei bălanii și buclată ca ai unei Sévigné nu maî erea ală ei: ea voisese’șî păstreze moda din tinerețe, cumu ’șî păstrase boneiulă ei înaltă, galeriî cu mari cute și mânecele’i cu bufante. Fisionomia ei erea dulce, uneori melancolică; vorbia putinii, nu povestea nici vădată vruă anecdotă și părea ca uitată de totă trecutul. La mortea mamei sale, a căreia erea unica copilă, voise sevilă se louiescă cu noi, cu tóte că avea rude mai de aprope și cu tóte scă mătuși ă-sea, d-na de Prémarchais, trăiau âncă. Acesta erea uă domnă forte bătrână și forte bogată, care locuia la căte-va leghe de castelul, ce locuiară noî totă anulă. Amicii familiei apretiiaă întrună modă forte diferită pe mătușiă-mea Isabel; unii jiceau despre dénsa curată: E pre nulă ! Alții: Ce originală! Alții încă: Are uă ținută perfectă și artea d’a purta fără ridiculă numele de féta bătrână. Cel ce n’o vedeau în intimitate,jiceau forte acetă. Trebuie se fiă uă dovotă fanațic, séS maî bine aretă vechia pasiune în fundulă ăuimea. Eu, o iubimă pe astă mătușiă Isabelă, cu totă ținuta ei puțină camă țâpeuă, cu tóte reverințele’n stângăcie, convorbirelî față veseliă, figurai cea corală și mica’i voce pițigăiată. Pe cândă surorile mele umpleaă casa de neghiobiile, de sbeurdă’niciile loră, că veneamă bucurosă se me puiă lângă dânsa in salonă și ’îi cheamă seriosă. Scumpă mătușă, auții pe nebunele acelea? Mama nu le póte face se tacă. Nu ! éta că tata le certă, le impută că suntu totă demanesce copile— Uă dată mătușiă-mea erai respinse. Ar trebui se mulța măsca cerului că le-a fa[cută atâtă de sburdalnice, atâtă de sgomotóse, atâtă de incapabile d’a se opri asupra unui ce seriosă. — ară trebui dorit ca și eu sa fiă ca densele? Iliseră cu mirare, ai mătuși ca, ’mi ’impuți că du suntü vă fetiță? — Nu’ți impută, ijise ea săbindă vocea, te plângă. Asta propunere ’mi păru strania, déru nu ceru i esplicărî. Mătușiă-mea ișî luase iarășî canvana și lucra iute făr a redica ochii. Pe atunci se intemplă in casă două eveniminte: ună bărbată se presintă pentru mine și mamă-mea se otări a mă duce la bală !septemâna următore. Pentru anteia ora aveam se apară in lume. Tensrula se numia d nu de Champarnie. El locuia ca și noî întrună mare domeniu in giurului Tisului. Tată-s mă murise de câteva luni, pe măsese perdusa de la nascere și se afla, pre june âncă, absolută fără familia. Amistă completă libertate nu’a păru decâtă uă tristă isolare, voia se se ‘nsóre ca se aibă ună menagiă. Toți amicii de versta lui aveaă nice gusturi la carieră nu pe carieră si insesnia une ori se le repare, dérü la care du se asoia nici vădată. Erea uă animă sinceră și devotată, ună spirită liniștită, plină de ințelepiune și de îndemânare, în fine ună omă onestă. Ascultară aceste lămuriri și laude despre el, nu cu pre mare atențiune. Mătușiă-mea Isabela in deșiertă ijisese (ă deveniseră seriosă, căci fură mai puțină oupată de propunerea mărili șiului decâtă de ideia de a merge la bară. Mai minte d’a se ingagia cu ceva, tată-meă voise se cunoscă pe d. de Champarnie, Elă veui intr'uă séra, cândă noî creamă în familia; veiuia una teneră bine făcută, bine crescuți și c’uă figură ordinară, Elă se sili multă su’mî placă și se’șî căștige buna-voința tuturora. Mătușa mea Isabela ila privia pe furișă fără a fice nimicu, după obiceiulă ei, derăvădură bine că elă ii căstigase simpatia. Sora, mama me ’ntrebă ce credeamu despre d-nu de Champarnie. — Nimică, iî respunsară cu sinceritate. Ea surise și’mî ^ise: — Aide, incorci a cugeta pucină și găndesce-te la elă cinî minute, apoi să’mi libră oservațiunile télé. Mĕ gândiiü puțină a sta nu e ună defectă. Câtă despre facia lui imî pare plăcută, cu tóte acestea credă că ’și tunde [ érulü pre scurtă. — Din fericire, asta e ceva care se pote lesne indrepta, unii observă mumă-mea. — In colo mnîa părută blândă și glumeță. Mama avu aerulă de a fi satisfăcută și urmă fără pretențiune urmatórele învățături: — Tataleü a cercetată despre avere; d-na de Champarnie este forte avută, așa déra consimți ? — Bucurosă, mamă, fiindă că măritișiulă acesta ve convine. Atuncia o ’mbrăcișină, și iute adauseră. — Ați otărită colorea rochiei mele de bali.? — Roză Roza șCde bine vârstei tele de șasesprezece ani, déja se revenimă la măritișiă. Déca ai ave cea mai mică sndouiala în animă, daca ai simți că anima tea s’ar pute vădată căi?... Nu e âoă nimică făcută.... — Nu, mama, am consimțită fără anevoință, fără păr, rede rea, fii forte bine asecurată. Din acea d-na de Champarnie vii in fiecare sera. Erea ’n stagiunea cea frumósa, lua parte și făceau nesce nebunii și respinseră seriosă. — E scurtă, derofilele creau lungi și noi primiamă multă lume