Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)
1868-11-25
.4 saas 1021 închiăiată convențiunele ’Otreba necontenilu déca ele s’au ratifficatu de Cameră. Președintele comunică că convențîunile se voru aduce în desbaterea Camerei de mâne chiariL D D. Ghibu face cunoscuta Camerii că î. Papadopolu Calimachi n’a pututu prim portofoliul de ministru, căci cerêndü ună congedia pré lung ministeriulu ma fost ín posițiune d’a i-lu acorda. D Calimacu a fost ínlocuita prin D. Alesandru Cretescu membrulű maltei curți de Casaliune. Se pune apoi In desbatere raportulu comisiunii financiarie în privința interpretării aliniatului unui articole din legea rurale în privința magasielorii de reservă, cari erau mai naiite prin comune și cari trebuiau se servesca lota spre despăgubirea proprietarilor. Majoritatea comisiuneî este pentru a nu se mai tjine casotela de pănea ce nu se depusese în magaziele de reservă, pâne la promulgarea legei rurale, minoritatea este de opiniune a se socoti asea pâne. D. Cogălnicianu, explică cum ă se urma cu acele magasie de reserve, cari mai pretutindeni nu esistau în realitate, ci numai in țediise ale comunelor, date în fie-care anii și invagiându-se a depune pănea in anulț viitorii și toții asta felu în fiecare anii, încă nu esistaă numai cu numele. Casa de lichidare, Zice d. Cogălnicianu, este forte îndestulată și interpretarea actuale nu aduce nici une prejudicii despăgubirii proprietarilorö. Camera primeșce interpretarea majorității comisiunii cu 2 voturi contra 3. Se pune apoi în desbatere uă lege asupră titlul credită de 25 mii lei pentru despăgubirea unor progene poștale tocmai din anul 1865. D. Eraclide, raportatorele, după ce dă citire raportului, arătă că aci este vorba de vre 14 milione, cari s’au declarată de Camere la diferite ocasiunî careă chieltuite, creditele ce se cereau refulate și miniștrii ce le-au chieltuită, chiminați la respundere. Raportul derii nu s’a putută depărta d’acesta otărire a Camerilor. D. D. Ghica, prim-ministru, explică că este inoportună a se discuta acesta lege anumă, pe căndă suntă atăte altele de discutații d’uă mare importanță precum și adresa ca respunse la discursulü Tronului, care nu este cuviincioșii a le lăsa pentru gesiunea viitare. Apoi aci este vorba de mai multe milidne și nu se potă condamna asta lesne foștii miniștrii a plăti asemene sume, trebue lăsați ca se vră a se apăra și a lumina cestiunea. Cere derü amânarea. Camera admite amănarea. Se discuta apoi asupra cessiunei, ce anume trebue a se pune în desbatere. Se propune adresa. Unii susțină că nu se pdte discuta adresa maî nainte de 3 ZHc de la ’mpărțirea eî și alocațiî s’a ’mpărțită. D. președinte arata că după regulamentă se pdte discuta și mai cuirindă, căndă camera otărasce. Déra deputații, ne mai fiindă în mumeri, ședința se râdică anunciându-se cea viildre pe mâne. D. Grigorie Triandafil, licențiată în dreptă, fostă primă președinte la curte, se numeste în funcțiunea de directore alu acestui ministeră, în loculu d-lui G. Misail, demisionată. CULTE.— Prin decretă cu data 15 Noembre curentă, în urma suspendării aprobate cu decretul No. 1.166 din 19 Iulie trecută, s’a primită demisiunea Pre Sânții sele archiereului Ghenadie din funcțiunile de episcopii ale Argeșului. ESTERNE.— D. Patrimoniu, elevă consulă, numită în loculu d-lui Boyard, intrăndă în funcțiuni la onor, agenție și consulată generale alu Franciei, se publică acesta spre cunoșcința și norma autorităților respective locali. (Monitoruhi.) INTERNE.— Prin decrete cu data 22 și 23 curentă, Colegiulü alü II electorale pentru Senatorii de la județele Fălciu și Tutova simtă convocate pentru Ziua de 18 Decembre viitoră, ca se alega pe senatorii ale cărora locuri s’au declarată vacante în Sonată. Colegiulü alai III electorale pentru deputații din judeciul Ilfovu este convocată in Ziuă de 20 Decembre viitorii, ca se alega pe deputatulu ale căruia locă s’a declarații in Adunare vacantă. Prin decretu cu data 23 Noembre curent sunt numiți in funcțiuni: D. Simion Michălescu, actualul directo generale alu ministerului de interne, prectu la județulu Ilfovu, în loculu d-lui ; Beldinan, demisionată. D. C. Arginteanu, directori generale a ministeriului de interne. D. Ștefănescu, șefulă sergențiloră poliți Bucurescî, comisară la coldrea de Verde, loculu d-lui Smedeanu demisionată. DC. BMP, «iMlatt COV.iaia alü om lui Ismail», șefa ,15 ,creensiloni politiei Bcurescî. JUSilȚiE.— Prin decretu cu dasa 19 Noembre d. Constantin Eraclide, fosta președinte de curte și fostă ministru, care întrunește condițiunile de capacitate cuprinse în art. 16 § 1—5 și art. 90 din legea curții de casațiune, se numesce membru la înalta curte de casațiune și justiție în unulț din Jocurile vacante M. MILLO va ave Jour 28 corinte, beneficiulu seu, pentru care se va juca comedia română LIPITORILE SATELOR U. D. Millo va juca, — în lipitorile satelorti, — este beneficiulu seu, — e că mai multă decâtă ar putearice ună lângă articlu, cea mai iscusită reclamă. Chiară pentru respectul ă ce datorită unui publică, atâtă de dreptă în privința d-lui Millo, nu trebuie se facemă alta. Recomandămă d-lui primară ală capitalei epistola de mai joșii ce ne otrămită mai mulți elevi ai cursurilor de adulți din capitală. Cererea lor este dreptă și nu tie’ndoaimă că d-na primară o va împlini, căndă se va convinge de scopulă ei bine-făcătoru. D-lui Redactorii alu jianului ROMANULU. Domnule, V’ațî aretata totodeuna că sunteți amicală cele mai intimă ală instrucțiuneî și educațiunei poporului, ve rugămă dérü respectuosu ca se ne veniți în ajutoră, ca cu toți, împreună se spunemu d-lui primară ală municipiului Bucuresci că din causa deschiderii prăvălieloră în a dele de Duminecă și serbătorî sculele de adulți nu potă se prospere cumă trebue și cumă prosperaă acumă mă anu, căndă d-sea avusese buna-voință de a invita pe domnii comercianți ca se respecte sus-i menționatele țjile prin nedesthderea prăvălieloră. Asemenea re rugămă în deosebi, d-le redactare, a spune d-lui primară că cea mai mare faptă doveditóre din partea d-sele — ca părinte ală municipiului Bucuresci,— că e amică sinceră ală instrucțiunea și educațiunea, ar fi d’a face Iată ce este posibile spre a se respecta serbătorile cu cea mai mare scrupulositate, pentru că oricâtă de multă lucru are ună comerciantă, totunole ca acele zile se le respecte. Deschiderea prăvălieloră în zilele de Duminecă și serbătorî mai aduce încă uă vătămare enormă în poporă mai cu semă in clasa cea mai de josă, unde lumina sântei cărți încă ma pătrunsă, căci el o veitendă tărguță deschisă — asemenea ca în dilele de lucru, —in locă de a merge la biserică și după aceea la scală, era din contra fiindă ignorantă, merge și se dă la alte lucruri vătemătore societății și maî cu stemă cultului nostru creștină. De aceaa venimă ibrășî din noă a ve ruga. d-le redactare, ca se bine-voițî a ruga pe d-na primară ca sĕ facă a se respecta acele dile, căci numai atunci numele d-sele va fi bine-cuvéntată de poporă. Ve salutamă cu Iată Știm». d.le rC(ilctorul noi elevii adu B. adjvisiunea Jgr ad(J rași), Andrei Teodori, Nae Chirițescu, N. Atanasiu, Nicolau Vasilescu, Toma Elefterescu, I. Stănescu, E. Mărculescu, Marin Stănculescu, Dimitrescu Constandin, Iorgu Tomescu, Ghiță Constantinescu, Anton Rădulescu, M. Geomer. LISTA de proiectele de legi remase pendiul din sesiunea Senatului 1867—1868’. Proiecte votate de Adunare. 1. Proiectul de lege pentru interpretarea legii electorale de la 58 Iuliu anulă 1866, ROMANOUL 26 NOEMBRE 1868 2. Idem pentru cumpărarea otelului Crâmbă din orașiul Focșani pe sema consiliului judeciană al acelui districte. 3. Proiectul de lege asupra cumulului. 4. Idem pentru crearea unui portă pe Marea Negra. 5. Idem pentru arendirea moșiilor Statului pe Zece ani. 6. Idem pentru poliția rurală. 7. Idem pentru furnitura păniî întrebuință garnisonei și spitalului din Bucurescî. 8. Idem asupra locurilor aflătore în Bucurescî proprietate a Eforiei spitalelor civile, destinate a se ceda în schimbă dreptă altă locă ală d-lui Lazar Calemtîeroglu. Proiecte presintate în sesiunea estraordinară. 9. Idem pentru fișarea văilor mari naționale și județene. 10. Idem prin care se acordă uă recompensă naționale de 2.000 lei noul pe lună familiei d-lui Vasile Sturza. (înaintată de urgență la secțiuni). 1 î. Idem prin care se acordă uă recompensă națională de lei noul 600 pe lună d-lui artistă Matei Millo. (înaintată de urgență la secțiuni). 12. Idem relativă la eliberarea cu despăgubire a locuitorilor din Terguță-Huși a locurilor, posedate de dânșii cu embatică și alte diferite angajamente. Indigenate votate de Adunare. 1. Proiectul de lege pentru indigenatură fraților Gherman și Gârlescianu. 2. Idem pentru indigenarea d-loră 1. Filimon, P. Popescu și N. Țipea. 3. Idem pentru indigenarea domnului I. Dragomir. Proiecte înaintate d’a dreptul Senatului. 1. Proiectul de lege pentru porturile Dunărei. 2. idem pentru Codicele de justiția militați. Subsemnatură dérá, conformă acestei decisiuni a consiliului comunale, publică printnacești despre amânarea acestei licitațiuni și totă d’uă dată invită pe doi. doritori a se presenta la primărie în ziua de 4 Decembre aretată malt susu la 12 ore la ameri, spre a depune ofertele d-l oră însoțiți și de garanții solvabili, conformă articolelor 31 și 32 din condițiunî cari se publică aci mai josă. Primară P. Iatropolu, No. 10,738, Noembre 19. COEDIȚIUNII Pentru vemarea dreptului Comunei de a se percepe lașele de aceise și altele asupra articolelor previzate de lege, pe termeni de trei ani cu începutu de la 1 Ianuarie 1869 înainte. Art. 1. Intreprindelorală va ave dreptulă a percepe tasele aschiate asupra articolelor, însemnate anume în alăturata aci tabelă întóla întinderea Comunei, în care intră și rația ei actuale din prejurul barierelorü. PARTEA COMUNALA. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI. Din împrejurări legale, neputându-se ține in ziua de 13 Noembre curinte licitațiunea pentru ventrarea venitului cărților de jocă din Capitală, pe termenii de trei ani de la 1 Ianuarie 1869 înainte, Primăria a amânată acesta licitațiune pentru ziua de 30 totu din curenta lună Noembre. DD. doritori d’a cumpăra acestă venntă comunale sunt invitați să vină la Municipalitate în ziua aretată mai susă la amățjî, Insecțiî și de garanții valabile, spre a lua parte la licitațiune. Condițiunile se pot vede de doritori în orice di și oră de lucrare in cancelaria Primării, Secțiunea Administrativă Primară P. Iatropolu, No. 10,665. Nombro, 16. Concursul pentru postură vacantă de copisla din cancelaria primăriei s’a amarată pentru 3 din viitórea lună Decembre. Condițiunile de admisibilitate la concursă pentru acestă poștă sunt cele urmitare: 1) . Concurenții trebue se aibă absolvite clasele liceale: 2) . Se aibă scriere frumosă cu ortografie și punctuațiune. 3) . Fiindăcă cela admisă are se înainteze în posturi mai superbre, concurenții trebue se aibă și cuneftință de redacțiune. Doritorii d’a și PCUță, pentru acestă poștă sunt: Evitați a se presenta la Primăria cu certificatele de absolvirea Liceului, spre a fi înscriși intre concurenți. Primară P. Iatropolu. No. 10,759, Noembre 20. Făcendu-se orecari modificațiunî la condițiunile acciseloră și taxei viiclară ce suntă a se vinde cu contractă pe termenii de tre ani cu Începută de la 1 ianuarie 1869 inante, consiliul comunală a decisă ca licitațiunea, ce era să se ție ieri la 18 Noembre curentă pentru vânzarea acestui venită, se seamănă peste 15 mile astăzi, adică la 4 Decembre viitorii, în care timpă se se publice și condițiunile așa cumă s’a modificată. TABELA pentru taxele comunale, ce se dau, în întreprindere pe termenii de trei ani, cu începutui de la 1 ianuarie 1869 înainte, spre a se percepe și comuna Buchreșd. Lei Bant — 40 De la vin vechi de vin indigen 35 ■— — unii tescu sed linii mare în care se face vinil în întru barierilor fi. 11 66 — unii tesca mied asemenea, — 18 — uă vddră de bere indigenă, — 18 — uă oca de bere străină, — 18 — uă butelia mare de bere străină, — 9 — una mică idem. 2 25 — uă vedră spirt de 30 grade tăriâ.—eră de la 30 grade în sus se va lua taxa după analogia gradelor a câte 71 bani pe gradü. •— 1k Pe gradu de la celelalte calități de spirt și mai slabe, pecumîi rachiu, țuică și altele. — 40 De la una oca romfi. 185 — butelia mare cu șampaniă. — 92 — butelia mică cu șampaniă. 186 — butelia mare cu liqueur. — 92 — butelia mică idem. 111 — butelă mare cu vin find. — 55 — butelia mică idem. 111 — butelia cu romii. 111 — ua oca vin finű. adusa în buteie. — 55 — uă oca rachia mastica idem — 9 — und clondirü cu bondi. — 9 — uă oca sacharu. — 18 — uă oca de cafe. — 4 — unu finitu luminări de Stearin. — 6 — uă oca de gazil. — 4 — uă oca de păcură. — 6 — uă oca de unt-de-lemnu adusu in burdușe. — 18 — uă oca de unt-de-lemn find — 18 — uă butelcă de unt-de-lemn find. 2 22 — uă oca de bombone aduse în orașu. — 4 — uă oca de făină fină adusă in orașu. — 9 — uă oca de scrobiela. 3 25 — uă oca de parafină. — 83 — uă livră francesă sau funt de ceaiu. 3 — — uă oca tutun turcescu, persicenii sau americanii. — 74 — uă oca tutuna românescu. 555 — uă oca tabacii finii. 1 48 — uă oca tabacii ordinarii. — 5 — uă cigară fină. — 11 — uă cigară ordinară,118 50 — uă trăsură nouă de luxă, adusă d’afară, 1 25 — unii carii séu samă cu seri cu 4 sau mai mulți trăgători — 83 — unii carii séu samă idem cu 2—3 trăgători. — 83 — uă chilă de ordü séu pvésti — — Paiele sunt și aparate de taxe. — 18 De la uă vită, pentru vitele ce se vându în oboru. — 5 De la vă vită cum: calu, boii șeii bivolii — Aceste taxe se voru percepe pentru tote vitele ce voru intra în capitals înhămate sau înjugate la trăsuri, orî de călâmă sau libere. Vitele locuitoriloru din Comuna Bucuresei sunt apărate de acestă taxă. Art. 2. Obiectele supuse la acesse, pe cari proprietarii lorii le voră aduce spre vândare în acésta Comună, déri cu cari eî nu voră voi a intra în oraș că maî nainte de a le vinde, se voră puté ține în racla orașiuluî în cursă de trei zile (72 ore) asia încărcate cumu s’a adusă, fără nici uă altă obligațiune pentru cel ce le vor aduce, de cătă aceea de a face uă declarațiune verbale agiotelui Intreprindetorului de la bariera respectivă. Acestă aginie va fi datoră ca îndată se dee declarantului ună biletă dintruă condică cu matcă tipărită, constatăndă jiua și ora căndă aă sosită obiectele. Daca acele trei bile vor fi trecută și marfa nu se va fi băgată in orașiă cu plata accisei, nici se va fi scosă din rada acestei Comune, proprietarul ceî va fi obligată a plăti intreprindetorului negreșită tasa legiuită, afară de coșuri de forță majoră. Cănda se va dovedi că, in cursul acestoră treî rjile, marfa S’a descărcată sensa vândută parte din trénsa in rada orașiului, fără a se fi plătită accisa, acea marfă, adică povera íntrega, se va lua de către Intreprindătorii ca contrabandă. Art. 3 Cate din obiectele supuse la tase, după art. 1, se va trece prin acesta comună, spre a se duce la alte comune, voră fi apărate de lase. Proprietarii lor case suntu obligați a face și ei declarațiunea prescrisă prin alineatură fară art. 2. Art. 4. Déca asemenea obiecte se vor aduce în acesta comună, cu destinațiune pentru alte comune, și proprietară loră voră voi a le țină un deposit. In oraș să sea în rada sea, pene căndă se va trimite la destinațiunea loră, acele obiecte voră fi asemenea apărate de rase ca marfă de tranșită, după declarațiunea ce proprietarulă loră va trebui a face Intreprindetorului la sosirea măriei în comună. Disposițiunile cuprinse în aliniatele 2 și 3 ale art. 2 vor fi aplicabili și asupra unor asemenea obiecte de tranșită in coșurile prevedute prin menționatele alineate. Art. 5. După ce se va fi făcută declarațiunea că marfa este de tranșită, ea se va depune și se va țină închisă întruă roagăstă a întreprinzătorului, pene cându va fi a se scote, spre a se transporta la destinațiunea eî. Atunci întreprinzătorulă o va libera proprietarului eî, ca S’o scoiță afară din vad. Comunei, remănendă la întreprindeteră a se asecuta despre scoterea eî din comună in modulă, cei va conveni mai bine,arătase a causa vr’uă șicană proprietarului mărfei. Proprietarul mărfei va plăti întreprindetorului un chit fă de imagasinagiă egale cu aceea ce se plătescc pentru asemenea imagasinagie la biuiculă vamale. Art. 6. Timpul d in care asemenea obiecte de transită vară pute sta imagasinate, cumă sa disă mai susă, nu va trece peste șase luni. După trecerea acestui termină, proprietarii acelor obiecții voru fi supuși a plăti Intreprindătorului neapărată accisa fișată pentru densele. Art. 7. Déci proprietarulă mărfei nu se va presinta a’și redica marfa trei dile după trecerea acestoră șase luni, intreprindetorulă va pute s’o vândă prin licitațiune asistată de primarulă comunei sau doună delegată alai scă și care se va publica prin Monitorele oficiale cu trei dile maî înainte. Din prețintă eî, intreprinde torulă își va rețină tasa ce i se cuvine și chiria imagasinagiului, precum și plata publicațiunii vendérii; éra restulă ,să va depune la casa comunale spre a se restitui proprietarului séu coloră in drepții, căndă se voră presinta. Art. 8. Doca termenul de șase luni, fișată pentru ținerea in deposită a mărfei de tranșită, se va împlini după aspirarea acestui contractă, dreptul de a primi tasa pentru că asemenea marfă va fi ală noului întreprindetoră. Art. 9. Intreprindetorulü va fi responsabile despre perderea seu vătămarea causată din noiDgrijirea sea mărfei de trensită, depusă in magasia sea in timpulă aretată mai susă, călă va sta in a lui păstrare. Art. 10. Obligațiunea întreprindătorului de a-și ave magasia sea, pentru depunerea măriei de transită, ii este impusă pentru ună timpă numai de optă luni, adică pene la finele lunei lui Augustă 1869. In acestă cursă de timpă Comuna va construi uă ma-