Romanulu, decembrie 1868 (Anul 12)
1868-12-04
ANULU ALU DOUE-SPRE DECILE VOIERCU ȘI VEI PUTEA LEI N. LEÎ N. 11 ANU — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 «SÉSELÜNÍ „ 24 „ 29 pi TREI LUNI „ 12 „ 15 m üa luna „ 5 ,, 6 UNU B8KMPLARU 24bANÎ PINTRU PAUI8 PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANU NO. 1 • — RELIGTIUNEA Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respunzătorii Eugenia Carada MERCURI, DECEMBRE 1868. -------------------------------------LUMINIEZATE ȘI VEI PI PEETED ABONAME ’ 8, ANONIlUBÎ ȘI ESCDIM» A SB ADRESA ÎS BDCU BIfCt, LA ADMINISTRATIUREA : SATULUI IH DISTRICTE DA CORES FONDINITÎ DIABRU.UÎ ȘI PRIM POSTA. - DA PARIS DA D. DABRA 8-HALLEMUTS HOE DE L’ANCIENNE COMEDIE RO. 6. AHUS KOBIDE DIRIA DE 30 LITERE..........................40 BARI 1ASERTICNI ȘI BECCAME, LIBIA . . 2 DEI HOI SERVICIU TELEGRAFICU Al.K nOJUANUNil«. PERA, 14 Decembre. Ministerium a presintată Camerei ultimatul Turciei. grec0 Camera a respinsă fără discuțiune și în unanimitate ultimatulu Turciei. Ambasadorele turcui va pleca din Atena Mercurî. Un bastimentu alü guvernului grecii vine se ia din Constantinopole pe ministrul grecii. DRESDA 14 Decembre. Diarulu de Dresida publică un telegramă, care dice că guvernulu Greciei a respinsii somațiunilor Porții, promițându a disolve bandele, a interzice oficiărilor din armata greca d’a lua parte la insurecțiunea Cretei, și a permite emigraților ü Cretani d’a se ’ntorce în patria lor]. Respunsulu guvernului Grecescă se feresce d’a respunde celorü-1alte punturî ale somațiunii. MADRID, 14 Decembre. Trupele guvernului au străbătutu ieri după prânzii în Cadix. (Serviciulu privații alui MONITORULUI). BERLIN, 11 Decembre.—In comisiunea deputaților și pentru proiectulu de lege — relativii la sechestrarea bunurilor și fostului electoră din Hessa.— D. de Bismark a declarații că temerile de resbelu, ce esistase penă acuma, nu fusese neîntemeiate, și că pericolulu unui resbelu n’a fostu înlăturată de câtă printr’unu evenimentu neprevésjutu. La Hietzing, reședința regelui Hanovreî, se afă unii comitatu revoluționare compusa de Hanovrianî și Germani din Hessa. Scopul acestui comitate este de a întreține nișce agitațiunî ostile Prusiei. MADRID, 1 1 Decembre. — Guvernulu primesce numerose adhesiunî din partea municipalităților ă, și partidele liberali îlu asecură ca ’i voră da tori concursulu, pentru ca tulburătorii linișteî să nu ’șî potă îndeplini planurile lor”. CADIX, 11 Decembre. Insurgenții ecru să capituleze cererea lora este susținută la miniștrii de la Madrid de consulii străini Se crede că capitulațiunea va fi acordată. PESTA, 1 i Decembre. Discursul împăratului la închiderea parlamentului constată activitatea parlamentului atâtă de produceere și grija ce ela a avutü de a pune capătă la nișce neînțelegeri îndelungate și a stabili astfel, nișce relațiuni amicale între cele două părți ale monarhiei. Imperiul, întinerită, acuma va păși pe oă cale nouă către pace și prosperitate, și va dobândi o posițiune impunătore. Legea armatei este considerată, nu discursă, că o garanție pentru integritatea monarhiei și pentru pace, la menținerea căreia toți principii nuntă datori să contribue. Giurgiu Decembria. Redacțiunii ROMANULUI. Comitatul Urbei Giurgiu a votată 4000 franci pentru armate și 1500 franci pentru nenorociții incendiați din Neamță, București 15 Indrea. Acei carii credu că nu potți trăi ca omeni politici, fără a calomnia pe bd. Golescu și Brătianu— și partita din care ei facu parte,—au citit că foștii miniștrii au eșită de la putere, după cererea consulilorű. D. Ion Brătianu, în ședința Adunării de Vinerea trecută o dată cea mai categorică demințire și acestei calomnie. Din mulți oficiosi alți d-lui de Bismark, Gazetta Alemaniei de Nord de la 2 Decembre, respunzându foilorü austriace, cari susțină că revelările Cărții Roșie ar fi silită pe Prusia d’a ’nceta a mai favora politica dacoromână a d-lui Brătianu, țiice: „Insinuarea conținută în Cartea Roșie, că Prusia ar fi favorindă aspirările revoluționarie în România, a fostă îndată respinsă de ensuși ministrul englese, lordul Stanley. „Engliteza și Francia nu s’au îndouită nici uă dată că căușele agitării politice în România trebuiescă căutate în agitarea locale a ■ipartitelor, și foile austriace sabuseră forte, decă suntă de bună credințiă, cândii voru se descopere că puterile occidentale ar fi împărtășită, în acesta punte, vederile și temerile d-lui de Beust. „Ceea ce spunemü aci se póte aplica la uă aserțiune undule, ce Independența belgicd a făcută se-i adreseze corespondintele ei austriacă din Paris, aserțiune după cum ar resulta că recintea schimbare a ministeriuluî de la Bucuresci s’ar fi făcută după stăruințele Prusiei, provenite după dorinția Austriei ș’a Franciei, și că însuși regele Guillaume, prin propria sea mână, ar fi scrisă principelui Carol I spre a’i da acestă sfată. „Principele Carol I s’a alesă ună altă ministeriă, negreșită spre curma orice bănuială contra guvernului seă. Prusia nu va pute nici ordona, nici o țărî în România nimică, ce tote celelalte puteri mari mar are dreptul ă d’a prescrie sau a decide, fiindă că posițiunea eî, în privința României, nu este alta decâtă aceaa a celora-lalte puteri. “ Bine și de trebuință fiindă ca Românii se cunoscă ce se duce în străinătate în acestă privință, reproducemă aci câteva linie din revista politică a Independintei belgice de la 4 Decembre. „Schimbarea ministeriale din România a fostă din contra, primită la Constantinopole că să vine mulțămire. Porta a vedută în acesta să chiezeștă de intențiunea bineotărâtă a principelui Carol I, da resiste la ntreprinderile contra drepturilor Suzeranului, ce lă sfătuiasca tolera fostului eă ministeriă. Soirea acesta a fostă primită cu aceaași plăcere la Viena și la Paris, fiindă că acolo acestă schimbare se consideră ca ună triumfă pentru politica acestoră guverne. Insuși Monitorul de seră, prin vocea-î solemnă, dă ună certificată de bună purtare principelui Carol I. Lucru ciudată, puterea căreia i s’atribue mai cu semă succesulă acesta, Prusia, este tocmai aceaa ce pare cea mai puțină încântată, organele ei oficiase se mărginescă a ’nregistra faptulă, făcândă urări pentru pacinica desvoltare a provincielor române.“ Din tote însă, ceea ce este și mai frumosă ne o comunică filamulă din Viena Desbaterile, suptă forma unei epistole din Bucuresci. Ecă ce spune Austriaciloru acela reale și patriotă corespondinte. „Schimbarea ministeriului a produsă un mare sensațiune. S’a respenditu în genere scomptulă că principele Carol I ar fi țlisă că, în casulă cândă Camerele s’ară opune noului ministeriu, ar preferi s’abdice, de câtă se mai disolve Camerile, căci în acestă din urmă casă n’ar mai pute respunde de menținerea finișcei în țeră.“ Câtă grijă, se vede, că le dă austro-magghiarilor. Domnia principelui Carol, decă la fiăcare tribnie respendescă spirea abdicării séle! Câtă trebue se-î supere acestă domniă, decă mergă cu calomniele pene la deliră! Deră unde s’a mai volută ca capulă unui Stată s’abdice, fiindă c’uă Cameră a respinsă ună ministeriă! Și cu tote acestea foile austro-magghiare admiră și publică asemene a surditățî! Se fră case liniștiți bunii noștrii vecini. Camerile nu respingă pe noulă ministeriă. Se ftă asemene liniștiți, căci îi asecurămă că, dacă guvernul principelui Carol ar crede de cuviință să facă apelă la națiune, ea va respunde la acelă apelă conformă credinței sale, deja cu demnitatea și cu liniștea, ce națiunile cele tari și cari au conseiință de ele enselenă în tote actele lor. Atențiunea publică a Europei este încă atrasă asupra Orientelui. Cestiunea Greciei este acumă la ordinea dilei. Marele Sultan amenință că va trage din tecă sabia cea cea mare. țiabiulă L’Avenir National de la 7 Decembre dire. In starea de destrămare și de ruină, în care se bate imperiula turcă, că asemene purtare ar fi nesocotită. Guvernamentală grecă este mai parlamentară; d. Bulgaris este silită a conta pe opiniunea publică a țerei ce guvernă; decă va cede la amenințările Portei Otomane, elă va fi resturnată printr’ună votă de rușine;— și se nu se uite că elă represintă în Grecia partita cea mai moderată și chiară cea mai spălăcită în aspirările ei naționale. Cabinetul de la Constantinopole este deja forte interesată a’lă menagia ș’a nu face peste putință situațiunea actualelor, miniștrii ai regelui Georgie.“ Depeșia de astăzi ne spune că Porta, sfătuită reă, a rupta relațiunile sale cu Grecia. Ceea ce onse ne intereseză și mai multă, este patriotismulă Elenilor ti care, adica totudeuna, trebue se servescá de modelă omenirii. Camera fără desbatere și ’n unanimitate respinge propunerile Porței. Camera Greciei nu se uită că are una ministeriă ce nu este iubită. Ea vede numai Patria și pe străină, și toți suntă unanimi pe acestă teremă. Recomandândă oposițiunii nóstre acestă nuoă faptă, ne ’nclinămă, acumă ca totüdeuna, ’naintea patriotismului Elenilor. In Spania revoluțiunea sociale merge crescândă. Independința belgiei de la 6 Decembre <zice în revista ei: „La Madrid chiară republicanii, singurii carii seră ce voiescă, pregătești acumă manifestări spre a grăbi întrunirea Cortesiloru. Cătă despre partita monarhică liberale ea caută mereaună candidată dispusă a primi moștenirea reginei Isabela. Refusulă stăruitoriă ale lui Don Fernando de Portugalia, susținută de noul demonstrări ce s’aă făcută în Lisbona contra unirii iberice, a făcută pe t^sa partită s’arunce ochii pe ducele de Genua, nepotă ală regelui Italiei și cumnată ală principelui regale. Acesta alegere, ce se crede c’ar fi susținută de Francia, sau celă mai puțină de Italia, de Enghitera și de Prusia, ar cere uă regință remănense a se sei de va conveni ea Spanioliloră, carii stăruiescă a respinge de la tronă nu numai pe Burboni, dérii și orice elementu străină “ Ca se sfărșimă rev/sta de astă dî, precumă amă începutu-o, adică respunzândă calomnieloră contra fostului guvernă prin fapte și prin cifre, se ne oprimă ună momentă asupra resultatului licitațiunii terminate alaltăieri în Bucuresci amiceloră moșie din judeciul Teleorman. Căte critice n’a întâmpinată legea votată ană de corpurile legiuitore? Chiară cu ocasiunea desbaterea Adresei s’a acusată fostulă guvernă în privința acestei legi, pe care noiamă susținutu-o ș’o susținemă, căci credemă că este una din cele mai bine facétóre din tóte ponturile de privire pentru țară. Astăzi deri se dămă cuvântura cifreloră. Moșiele din judeciulă Teleorman, ce s’aă vândută în zilele trecute, produceau Statului ca venit vre uă 40,000 lei noui. Ela aă fostă prețuire, pentru a se pune în vânzare, cu prețura de 600,000 lei, și s’aă vândută cu trei milióne lei noui. Astăfelű dăra Statulu va lua, de la moșiele vândute, numai din perceperea dărei Ion-iarie, mai multă de cătă lua pân’acumă din a lară arenduire, adică, în loc de 40,000 de lei noui ce lua ca arendă pe ană, va lua de trei ori arătă, 120,000 de lei noui ca dare fomijiară de 4 la sută a capitalului de 3 milióne cu care s’aă vândută acele moșiere. Afară de acesta capitalulă pusă în căile ferate va produce asemene multă mai multă și moșiele acestea date în specula și lucrarea industriei private, voră produce în curândă înzecită mai multă de cea-a ce produceau, fiindă suptă administrațiunea Statului. Ecadémii cumă faptulă și cifrele dovedescă c’aveaă dreptate cei cari ijbeaă c’acastă singură lege este d’ajunsă, ca națiunea se bine cuvinteze Camerile, carii au votatu-o și guvernulă suptă care ea s’a făcută. Calomnieze dérit protivnicii noștrii, căci adevĕrulu triumfă totudeuna. ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de la 3 Decembre 1868. Suptă președinta D-lui Ion C. Brătianu. Sumariulu ședinței precedinte se aprobă, se dă citire diferiteloru comunicate; se anuncă formarea biurourilor a celor trei comisiuni ale Adunării. D. Președinte arăta că apropiându-se anulă 1869, ar fi bine a se’ncepe discuțiunea bugetelor, deci nu ar fi celu puțină mâne, cu tóte că nu s’aă putută imprima tóte din causă că imprimeria Statului n’a avută timpă D. Miniștrii de Interne cere a se pune maî de urgență in discuțiune legea pentru taxele poștale, căci trebue trimise lucrările Îndată la Pesta, pentru a se putea pune ’n esecuțiune dela începutul noului ană. D. Președinte respunde că comisiunea a și intrată în cercetarea proieptului și că, găsindu-se multe erori, s’a Însărcinată ună membru care se seducă ad Jîse je diferite lămuriri de la fostulă delegată ală guvernului d. I. Fălcoianu, pentru Inchiriarea convențiunilor poștale. D. Gheorghiu țjice că nu póte Camera procede la discuțiunea bugetelor, fără se fie imprimate tote și propune a se lua ’n discuțiune numai după imprimarea loră la alte imprimerii particulare, decá imprimeria Statului n’are timpă. D. Președinte arata că chiară din cele imprimate unele sunt lucrate de imprimerii particulare, neputându-se efectua de imprimeria Statului, care este grămădită de oă mulțime de lucrări care de care mai argințî. D. Ministru de Interne arată și d-sea că imprimeria Statului se strămuta și nu póte imprime pină mâne poimâne bugetele, dérâ se se ia în considerare celă de venituri, și d-sea crede că pene se va vota acela voră fi gata și celealte. D Cociu arăta că d-sea ra raportareală comisiunii a presintată pe lingă bugetul de venituri și raportul ă seă, de unde se potă lua tóte informările de cifre etc. și cere a se procede mai putónt la luarea acestuia In considerare. D. Fleva cere a se incepe luarea In considerare a bugetului de cheltuieli maiánteia. Se cere închiderea discuțiunii. D. L. Fradide vorbesce contra, cereoda se se otoréscu munteiă că bugetul de venituri se póte lua în considerare una înainte de a fi tóte imprimate și cele alte. Se pune la votă Închiderea discuțiunii și se primesce. Se pune la votă punerea la ordinea țintei pe mâne a bugetului de venituri și se primesce. D. Ministru de Financie dă citire unui mesagiă prin care se trăiaste In desbaterea Gameliî ună proiectă de lege relativă la relarea unoră credite suplimentare și straordinare de pe anulă 1868. D. 1urnavitu aréta cumă c’a fostă la ordinea (jile) proiectulă de lege pentru liberarea pe garanție a prevențiiloră și care a fostă luată de d. ministru de Justiție ca se’să studie și se vei ia déci’se susține și cere ase spune resultatulă acelui studiă, cura și a se pune la ordinea ținei cătă mai curendu. E. Ministru de Justiție respunde că d-seama studiază și dă va menținâ cu orecari modificări; dorű că mai urgente de cât acela este bugetulă și de acea se serie mai ântenă bugetele In desbatere, apoi acelă proiectă de care a vorbită d. Tornavitu. D. Chițu, raportator de comisiuni însărcinată cu corcetorea proiectului d*î leg 6 relativă la adaugerea de paragrafe noue In legea ierarhii iei militărie, dă citire raportului, care adopta proiectul guvernului cu orecari modificări. Acestă proiectă de lege cere a se primi In armat română oficiiliî Români din armatele puterilor, garanți cu gradele ce au avuta In acele armate. D. Fetu ocupă fotoliul de președinte. D. Carp, luândă cuvântulu, cere a i se da de cătră d. Ministru lămuriri relative la modificarea art. 24 din legea asupra ierarhiei militari«. D. Ministru de Interne respunde că intrunű articole din lege se zice că oficiării In retragere trebue ce anunțe la retragerea loiü cumii că se retragă cu intențiune de a reintra In armată și in urma acestei declarări aă dreptulă acesta oricândü. D. Carp, reluândă cuventuri ilice, că legea presintată conține uă nedreptate nemotivată, adică acea că Romanii, carii au servit In altă armată reintrândă intra nóstrá, redică drepturile de Înaintare oficierilor, cari au servitu tótu viața loru numai In armta română, căci ocupă gradurile la cari ei ar fi trebuită se fie înaintați. Ală doilea căde și conțineuă drepute, adică dorința ce avemu d’a vede armata nóstrá alături cu cele mai demne din Europa, spiritulă ostășesc fi énsc nu depinde de câtă de bunele legături, de respectulfi ce are inferiorulu către superiorulu seu de multă căci astafelu, cândă superiorulu este nou, necunoscenductü și nefiindă deprinsă cu dênsula, inferiorulă nu ’î va da atâta respectă. Acesta In interesul armatei. Acumă In interesă generală se vedema déca e bine a Introduce nesce noi șefi de regimente In țara nostra din altă parte și se ne întrebămă déca vomă găsi în ei aceașî iubire ce găsimă noî pentru instituțiunile nóstre liberale. Ase spes, ori câtă simțământă națională ar ave ună Română Transilvanenü sau Basarabenii, iui fiindă de dată cu ună regimă monarchică li va fi greă a se aplica la regimul ă liberală pe care să avemă noî și va tinde din contra a schimba spiritulă in care fusese armata organisată péné aoi. Eta déja ună argumentă destulă de tare, tfice d. Carp, care pe mine mĕ face a nu primi ca bună acésta lege. Ințelegă a se da acelașî drepturi tutoră Româniloră adică și Româniloră români și Româniloră străini, ca se sică așia,— ș’apoi d-lor cea-a ce vrea se se facă la noî s’a făcută In Prusia de Friderick celă mare, nu énsa In armata eî In administrare; astafelu densulü pe toți directorii și șefii de stațiuni vamale, pe toți funcționarii superiori din administrațiune 11 adusese din Francia; dér însa acea administrare fu și mai rea decâtă cea de mai nainte și după uă esperiență de 6 ani, Friderich fu silită ai depărta. Etă deza ce se póte intempla, cândă se pună la armată ca șefi omeni de altundeva. D. Carp termină declarândă că d-se e In contra legii acesteia care în loc de a aduce Îmbunătățire ar aduce ruină și desorganisarea armată. D. Ministru de Interne respunde $scendă că este strecurată că mică erore, adică ’n locă de art. 24 alü legii ierarhiei militare trebue se seifică art. 14 ală legii înaintării militare. Eră cătă despre cele $isc de d. Carp, atătă guvernală trecută câtă și celă actuală aă crezută și credu că trebue a se deschide ușia junilară Romănî, cari aă studiază artea militară în străinătate tocmai