Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)

1869-01-01

2 CONFLICTULU GRECO-TURCU ȘI POPORELE ORIENTELUI. D-lui Redactare al Sinariuluĭ ROMANULU. Domnule, Socotindu că cale petrecute în Grecia astă dî interesera multa pe onor. publica românii, mai cu sema cânda organele române Pressa și Tdrra publică totu ce este în seratu în fiariele turcofile din Europa, și astafel, adeverul se strimbă cu totul. In interesul si adevĕruluî séü curagiulu a face astăzi un prescurtare despre conflictul Greco- Turcü, spre lumina națiunei Române, care — precumü amü ^iisü— trebue se se intereseze mult în cestiune, căci din aceste conflictu se va deschide pote cestiunea Oriuntelui, de la soluțiunea căruia atârnă și sórtea Romăniei. Publicul Românii cunosce deja revoluțiunia Cretei, care de trei ani astăzi resiste imperiului otomanii întregii și a nimicita puterile Turcului și tóte celebritățile lui militare. Revoluțiunea este astăzi în vigore, cu tote fatele provenite din Stambul sau din Viena. Acuma nu este vorba de acesta, ci de conflictulü greco-turce; vama relatată acesta pentru că conflictul s’a ivita din causa Cretei. Revoluțiunea Grecei se aprovisioneza din Grecia, cu ofrandele Greciloru din tota lumea. Vaporea ENOSIS, a căruia virtute este de a merge 18 mile pe oră, face călătorie la Creta neconteniții , spărgeudu bloculu Turciloru, fără a fi atinsă de dânșii, căci n’au pututu, nu s’o prindă, déru nici chiarű s’o vérsá. Turcia, neputândü suprime revoluțiunea, a protestată de mai multe ori în contra Greciei, carendü a popri pe Enosis și orî ce ajutoru mergea din Greca la Creta. Guvernulüellinü a respins că legile nu-i permitü a popri pe nimeni, căci libertatea individuală este garantată de constituțiunea Greciei, și că Turcia este datare numai se nu î lase se merga la Creta. Turcia, neînțelegându ce este libertatea individuale, ca una ce are de prinipiü despotismul și sclavia, s’a uitate în centra Greciei și, încuragiată de dol. Moussier și Baust, a trimisă ultimatum faimosQ la Atena, crezându că va speria pe guvernulu elinii pentru a cede la tóte și a se face calculu frațilorii loru din Creta. Guvernulu elină cu camera împreună au respinsu in unanimitate acesta umiitorui ultimatu, și d’adică relațiunile între aceste două State se află întrerupte și flăcare se găteșce de resbelű. Turcia și amicii sei nu se asceptau la unu asemene refusii, și asceptară se vor judeca vorbele guvernului ellinü vor si sucesc de fapte. Acesta intrerumpere a relațiunilor între Grecia și Turcia. Grecii din tota lumea au priimitu-o cu entusiasma și iluminame !n tate părțile, și pregătirile se făcu cu cea mai mare grăbire. Vice-amiralulu Turcu — care este engleza mercenarii, piratü în America pe vremea resbelului civilă al Staturiloru Unite— a primitu ordinea d’a prinde pe Enosis cu orice produ; elfi l’a goniti afară de Syra, unde s'a angajată uă luptă Intre Enosis și vice-amiralele cu trei fregate, din care Enosis, acestei va porași fi slabă, a eșit fi victoriosit, după ce a Însemnații cu ghiulele sale pe tóte trei bistimentele turcesc!. Englezo-Turculu. Înfuriat, veid la Syra și ceruse i se prede Enosis ca una bastimenta pirata. Turcii numiau astafelu și pe celebrulu Arcadion, déru acusarea i-a dominatu atunci înaintea areopagului European, și elu autoriza că asemene bastimente nu sunt fi pirate. Se înțelege că la asemene cerere respunsulu era negativa. Dérü acesta faptă de călcarea drepturiloru ginților și internaționale, de calcare a teritoriului Greciei făcu a fi resbelulü declaratü, a pusü indigenarea națiunei în culme, și In unan mitate cerfi din partea guvernului resbelu în contra Turciloru. Strigitulű acesta a desceptatü pe guvernele Europei și le-a turburată, sclvidü catü de greü este udü resbelü In Orivnte, din care vrendü-nevrendü se voru lua toți la luptă. Conferințele, propuse de Prusia și susținute de Rusia, au fost resultatulu acestei sau numărî a puteriloru europeane. Aci se termină istoriculu evenimintelorü între Grecia și Turcia, acumü si vedemü ce póte aduce acesta intrvenire a putrilor si. Grecia nu póte lăsa pe Creta, și guvernulüellin nu potcede nimica, căci știe bine ca nu numai guvernulü derű chiar tronulu este perduta, déea se va abate de la aspirațiunile naționale. Turcia asemenea nu lăsa Creta, Hindu că nu numai a costa o 300 milióne franci și 60 mii de soldați până acuma, déria este și chiria Bosforului precum t Veste și a ismului de Sueza și astfelü Creta, vă dată în mâna Grecilorü, Turculű trebuie sc treca in Asia, vechiulü șefi cuilofi. Ce póte face déji Conferința in asemina si luațiune ? Forța brutală nu se maî intrebuințază in contra națiunilor, cari aspira la libertatea și la mărirea lorü ; și pe urmă intervenirea unei puteri va fi semnalulu unui resbelü generalű, pentru care Europa nu este preparată. Se ințelege lesne irisațiunea unoru puteri in contra mișcărea popóreloru din Criunte, căci ele nu voru nici mărirea nici prosperitatea loru. Sedlulü insă de astăzi este alü naționalitățiloru și este condamnata acea națiune care dorim și nu se mișcă. Ințelegem pe retrograzii, carii au trăită cu asia voiescu, că nu le place vieța națiuniloră, și de acea se artă ostili Grecii și României. Déjü vocea unora și altora este și va fi vocea corbilorü și bufniților, și ea opresce pe națiuni în mersulülora, căci secolulü le împinge nurea înainte. Națiunea Elenă cunosce datoria sa către patriă, înțelege cererile Solului și drepturile sale, și de aceea a aruncată mănușia și provoca pe Tirani la luptă. Retrograzii, carii nu ințeleg si ce este libertatea, ce este patria, nu au nici uă credință in acesta hotărire a națiunei eline, și unii o acusă că este organulă unuia și altuia, alți o plângă cu lacrimi de crocodilai, că va peri in lupta in contra Rusiei. Câtă pentru acusația de organit alü străinului, nu voiescu nici măcar ei s’o iau In serioșü. Câtă pentru cealaltă ipotesă adica că Grecia ve peri in acestfi resbelii, aduca aminte că Grecia fără arme, fără mijloce, fără esistință doar napon dă la 1821 a bătută pe spâimântătorulo atunci Turcü noué ani ue contenită, și a insense in istoria modernă luptele de la Misolonghî, Gravia, Cisloma, Valtețî, Clisova, Carpen'șî, Samos, Erisos, Catîreia etc. etc. și a dat renume miitare și eroice ca Colocotiom, Caraiscaki, Gavela, Griva, Diacos, Canaris, Miaulis, Sahturis, CrieZis, Rombazis și Bubulina (femelă) etc. etc. Oștiile nenumeróse ale Turciei una după alta au lăsată ostile lorü priam'de in toți munții și i n tóte câmpiile Greciei, și Grecia Libertată a fostă sancționată la Navarin de către Anglia, Francia și Rusia prin Tuna, chiar fără voia loru. Amü relatată acestea tote ca säareta d-lorű Retrograd! și d-lorü Turcofili că se nu aibă grijă pentru Grecia, déca ea a aruncată manușia Turcului și l’a provocată la resbelu. Solinda acésta, d-le Redacture, revin la primulu mea sopü, adică la coniiciulă greco-turca. Din conferințe nu asmplu de câtă adeverirea proverbu’uî Română,„Turculu se plătésca,“ déca punerile vorü se evite una resbelu orientale, care se va schimba m'greșită In rusble generale. E că ne dorü, d-le Recictore, venită la aceea ce de multă și în mai multe rânduri schimam ospitalierul și stimabilul d-vóstre ziar, Românul: „Fortuna ne amenințâ de aprópe, trebuie se ne desceptămu, și ca se scăpâmu, avemă trebuință d'uu confederare orivitale.“ In conflictulu grecoturcu, se intereséza tóte națiunile privitluî și aplaudămu și admirămu cu respectă pe Romănulu și pe d. Ion Bătianu, care ne înțelese interesulu Orivnteluĭ, și cu euragiu in mij’loculu retrogradiloru baü proclamată și susținută cu tărie și fără sfială. Repetă și ea acumaseră și că conflictulu este intre Grecia și Inemiculu comună ale întregului Oriente, și națiunile cari se voru arata indiferinte, sau nu voru înțelege interesuțu loru propriii, sau sunt amăgite de propagandele acelora cari aspiră a ne Înghiți unulu după altulű. Acumu dérü, d-le R dactoré, tmi implinescu datoria mea ca fiu alu Oriintelui, spuind ROMANÜLÜ ] IANÜARIU 1869. V MOmOOSITATEA SI E1D1CUL1TATEA A MORÜ ANTICLE DIN NOIILÜ PROIECTU DE LEGE PENTRU ALEGEREA MITROPOLIȚILORU ȘI A EPISCOPILORU, PRESINTATU ACUMU LA SENATU. „L’autouratie n a point puse „oonstituer dans l’Eglise Orien„tale. Le Patriarchs de Constantinople possede a peine „iautorité d un president des „Etats-Unis.“ I. Brătianu. (Question religie use en Roumanie. Paris 1866) Art. 5. Reînvie Protipendada înmormântată cu reglementulu organica. Art. 9. Re’nvie impiulü și schismaticulu sinoda dictatorala (1) Art. 10 din proectü este neconstituțională , nepolitica, nenațională , nicanonica nejuridica, nologica, impiü, imorală și chiaru ridicula. /. Neconstitutionulu ♦ 1) Alineatulu 6, din articolulü din constituțiune hotărăște urmatorele: Mitropoliții și Episcopii Eparhioțî ai Bisericeî ortodoxe romane suntu aleși dupe moduri ce se determină prin o lege speciale. Deci, de ă păstorii recunoscuți de constituțiune pentru biserica ortodoxă romănă suntu aleși, apoi de la sine urmără că păstorii nealeși nu suntu păstori ai acestei biserici romăne, ci a vre-un î alte biserii inventate sub dictatura regimului cuZutii. Și deci constituțiunea este mumă, basa și isvorul, din care se curgă tóte legile, cumü se póte veni acuma prin acela alü 10-lea articolu din proiectulu în cestiune și cu disprecie de legea fundamentală a țer î și sĕ se legifereze acea ce constituțiunea Ia articolulu 130 a abrogată deja. Se invocă prin urmare învierea unor fi legi impiî, condamnate nu numai de intregi religiune ortodoxă a resăritului, carea duprerticolulu 21 din constituțiune este dominantă in statuln românii,, dérü chiarü suntu ucise și abrogate prin articolulü 130 dîn constituțiune, carea hotărăște următorele: din diua punere, în vigore a constituțiunei de faciă, suntu abrogate tóte disposițiunile din legi, decrete, regulamente și alte acte contrarii cu cele așezate de ea. — Articolulü 10 amă din nou lü proiectă cestiune, puînduse mai presusu de articolululü 130 din constituțiune, aprobă aceea ce Constituțiunea abrogă. Etă unde amu ajunsu, conduși fiindă de influința patimiloru, dar nu a principiiloru. Vie acuma toți jurisconsului din lume, cu lóse prinipiile dreptului în înăna și decidă décà prin articolulu 10 din menționatulă proiectă remânemü noî In constituțiune séu amu viola cu elü constituțicnea, déca bama adoptia. — Eu mulți stăruiescă a crede că s’ară viola ,ontituțiunea, și eucu unde ? chiarü In sufletulu ei, care este biserica strămoșilor noștri. » Afară de acesta articolul 128 din Constituțiune hotărășc că Ea nu pate fi suspendată nici în totală, nici în parte. Ba ceea ce este încă și mai lamuritu, alineatulü alü . 1 alü articolului 132 din constituțiune decide următorele: se vor revisui tóte codicile și legile esistente, spre a se pune în armonie cu Constituțiunea de faciă, pe ce temeiu dérit Art. 16 din proiectă suspendă Art 130 din Constituțiune. II Nepolitica Prin decretură Domnescu din 30 Iunie 1866, subscrisă de Măria Sea Domnitorulu Romănitoră Carol I și de toți miniștrii de atunci, și rostită chiar de Măria Sea Înaintea Constituantei, prin care aprobă și promulgă Constituțiunea nóstra, se rostescü tni fadia națiunii și a tótei lumi ortodoxe, următorele: Redicarea bisericei romane, restabilind’o pe basele canonelor;— și aseminea 1) Ore nu a’arh pute numi acceta proketaria proiectă prin esceleția STRIGOIU ? ? ? principia s’a rodită și în alte mesaje la Cameră. Așa ore se redică prin urmare un edificiu religiosü, restabilindulü jumătate susü pi bisele canonelorü și lăsândă ceal’altă jumătate josă pe basele impiî, abrogate deja chiar de Constituțiune? Judece acésta, nu jurisconsulții nici Teologii, nici politicii, ci ómeni cei mai cu puține cunoscințe elementare în politică, decâ propuinduse și susținănd un duce de cineva acela nechipsuitu articolu din proiectil, se face prin a ésta vreuna bună serviciu Painii și Tronului. — Națiunile potü uila orî ce altă ceva afară de decalogululoru— de pactulüloru fundamentală și pentru aceea credemu că inaugurarea noului ministeriu prin o aseminea uitare ară trebui a fi luminată și prevenită de către toți patrioții, spre a nu aproba prin probete acea ce s’aă desaprobatu prin mesaje. III Nenationahî » Națiunea română și fără legiferarea acelui articlu, — nu numai nechipsuitu déru chi rü in consecuințele séle și impiu, precumü vomu dovedi și mai jos fi — este și iară acésta împărțită la mai multe state, i este sclul că Ierarhii Românilor din alte țeri și péne acumü au dejaprobabü Episcopatul! necanonicu din Romania, cumü are acuma noî prin unu articlu de lege civilă amü vuni și ama boteza pe cei nebotezațî nici constituțional minte, nici canoniceșce, dăndă Românismului Intregii și chiar a creștinismului unu nou motivă de critic, deridic și de desbinărî ? IV. Necanonici. Ceea ce este încă și mai bizară și neauzita în istoria bisericeî, chiar nici în cele ale apusului, amu veni noî, Zice, ca corpuri civile și ne amu învesti ca uă putere spirituală mai mare chiarü de cătă acea a Papei, — căci este sclutit că și în ușî Papa nu pote da iertarea pecateloru séu indulgințile séle do c-tut numai acelora, ce se mărturiescü că au păcătuită și prin acela menționată articlu 10 din proiectă am șterge nisce liceale spirituale, fără o pnalabilă mărturisire du penilină, precum că s-au urmată păcate spirituale de către personele eclesiastice, subînțelese la acelüimplu articlu din proiectă, nu amu de cătă a cita canonulu XXX alu sânțiloru apostoli din cuvêntu în cuvêntu, pe care s’au basatu tóte patriarhiile și telesinodele bisericei ortodoxe a resărituluî în decisiunile loru, făcute și promulgate, cumu că episcopii nealeșî și numiți de fostulü Domnitoru se află subü penalitatea acelui canoni apostolică, care era ce decide : „Déca vru unii episcopu ar lua „administrarea vru une eparhii de la străzitori Irmescu (puterea esecutivă), se se caterisesă și se se afurisescă și elfi și cei „ce s’ar comunica cu dănsuli.“ Nu sciü deci decà vru unulü din s'imabiliî represintanțî al națiuni romane este învestită din partea alegetorilorü soi prin mandata cu puterea ultra-papală de a vota asemine indulgințe, ână neauzite In lumea creștină; arăta numai sciii positivü că braviî alegătorii au lașului — leagănulu Unirea — și •n acesta cestiune de viață a Romăniei, adunați din tote colegiile electorale, căndu s’au alesă represintanții camerei esistente și a senatului disolvatü, au formată una mandată în formă de resumată alu dorințelor Iașenilori, publicată prin foile publice de atuncî, la care la No. II se impune represintanților ălașcnî a stărui, de a se realisa acela ințeleptă principia promulgată în decretulă domnescu din 30 Iuniu 1866, adică: restabilirea bisericeî romane pe basele canonelor vlașeniî deci au fostă și în 1867 , acei ce au fostă cu 10 ani in urmă în 1857 — aceiași cum au fost ă pentru consolidarea Romăniei, aceiași au fostă și suntu și pentru consolidarea bisricei, adevărați de viitorî a lui Ștefan celu mare, care a zidită 40 de biserici pe 40 de câmpuri de biruința pentru patrie și religiune, pentru care a primită ănsușî de la papa titlu de eroă și aparatură alu creștinismului. Nu credu deci că Romanii nu vorü fi și astăzia cea ce a fostă în trecută. V. Nejuridicu. Vină unii cari voiescu a apăra trecutulűimplu și, neavând o cunoscință clară, nici distingêndu dreptulu publică și politică de dreptulu civilă și privată alu omului, strigă se stămfi cu Constituțiunea pe locu, cacî artilulu 1 din codulu civilu Zue, legea nu póte are putere retroactivă sau retrospectivă; da, acesta așa este în ințelesulu dreptulu civilă și privată, coprinsü în acelü codu civilü; énse episcopatulü nu este unü dreptü civilü și cu atăta mai pucinü pivatü, ci este unü dreptü politicü, precumü suntü drepturile boerillorü, ale privilegiiloru, ale monopouriloru, pe care dreptulü publică sau politi ű alü popórelorü, care se cuprinde în Constituțiunile ce ele din nou își dau, le abrogă și le nimicescö, precum s’au abrogată prin articlulu 130 din Constituțiunea nóstra și legile și decretele episcopilor în canon cî. Căndă ar ü losulu aici ajun âncă și la dreptulu sacru alu bisericeî, atunci s-ar aplica asupra culpabililor, nu aiuri 1 abrogarea din funcțiune, ci și condamnarea canoniă. / Nelogica. Vinü alții cu lumi absurditatea în locul logicei,licendadérii suspendéndu-se episcopii neconstituționalî, pe temeiulű abrogăr di ta, Constituțiune, atuncia s’ar invalidi ','iî aici chiarű tóe oficiile religios pené acuma. Acésta este uă ere, s ■<uiá séu fățarnică. Cestiunea e; nu este cestiunea darului arhiurT in virtutea căruia s’au făcută acele oficii igióse. Câ.î episcopî și preoți in lumi sad s spinsü din funcțiunile loru, și chiarü potriái fii, și oficiile religióse sevărșite de maî înainte au remas bune și sânte! Ba ceea ce este âncă și mai lămurită din practică, se póte vede din acea, că chiarü și atenia, când al vre unü episcopu séu preoți i s’a luată chiarü darurü prin decisiunî sinodale, și atuncia âncă tote oficiile religióse făcute de elü poué in Ziua condamnării au remasiü bune și sânte , căci darulu este acela ce lucreza ce le sânte, oră nu omulu. VII. Impiü și imoralii. Cându vine să lege noué, privitóre la totu ce unii poporu Ir; buc a avé mai prosti și mai moralii, adică la capii clerului, și pa> clamă în fagia națiunii și a creștinătății, cum e că, deși cutare și cutare capi ai clerului au fost sperjuri așezământurilor străbune și naționale, deși mu multe acte oficiale ale guvernului chiar și-au declaratu că au fostă și suntu funționândă alăturea cu așezamânturile sau canonele bisericesci (precum se póte vede din decrtulu Domnescu din 30 Iuliü mai susti citată), deși ânsășî Constituțiunea torol, paladiul Resistinței nostre politice, au abrogată prin articolulü 130 înseși decretele dictatoriale , sp vrrtutea cărora cei abusivi pene acuma au fucționată, totuși pentru a perpetua acesta abusii, pentru a nu se mai pune pace în biserică, pentru a se perpetua încă pe z ci de ani persecuțiunile, destituirile, caterisirile, torturile și chiar destilurile în clevit, pentru a scula pe disciplilă în contra dascălului seu, pe frate în contra fratelui sou, pi fnd în contra părintelui seu, pentru că ne placu ochii cutăruiascu cutăruia din acei sperjuri, pentru că cutare scu cutare din cî au probată că poți fi docile instrumente și ca la 3 Augustu și ca la 3 Aprilie, pentru că In fine, dupre cumü li descrie forte bine d. I. Brătianu in broșura sea publicată la 186« pe malurile Senii, numindu’i jandarmi îmbrăcați în rasă, de acea, cu disprețulă pactului fundamentală al națiunei, cu disprețulă păcea bisericei, cu disprețul durerilorú clerului, cu disprețul pietății și a moralității publice, se legiuesce din nou ca mitropoliții și episcopii, cari funcționéză asta și în contra Constiuțiunii și a canonelor, se remâie pe viață.omu vedé éasá décà d. I. Brătianu este totu acela pe malurile Dâmboviței, care a fostă și pe malurile Senei.... la 1866, poporeloru că ora desceptă ii sună; ca ne chiamă pe toți se apuidemă făclii ca se luăm o parte la serbara libertății și, de nu ne vomă descepta, vomă fi condamnați a fi dați afară din serbare ca virginele pecătos Se ne desceptămu dorü, și se ne infrățimă ca se for.nămu CONFEDERARE V nóstra ORIENTALE. Primiți, etc. Z. P. Sardellis. VIII. Ridiculii. Cu sublime au ridicul il n'ya qu'un seul pas (De la sublimă pene la ridiculii nu este de câtă una pasu) a Zisă Napoleon celu mare. Din cele ZILe mai susü vedem, c-asa se întâmplă cu toți omenii de stază, caii nu ceru, nici ascultă sfaturile celora cumpetințî in vr’uă cestiune; și așa chiar nouă legiferare degeneréza in ridiculu. Nu ’10 maî demascămu mai multă, de câtă puindfi