Romanulu, mai 1869 (Anul 13)

1869-05-04

CAPITOLULUI Despre comitet. Art. XVII. Comitetulu societății se compune numai din membrii ai societății și anume din 9 membrii: IM Președinte , Doul Vice-președinți, Trei Secretari, Uni Gastarü și Douî Membrii. Art. XVIII. Comitetul póte ave sub comitete in părțile locuite de Români. Art. XIX. Președintele comitetului presidă și adunările societății. Art. XX. Comitetul se alege [te une anu. Membrii pot fi realeși. Art. XXI. Președintele convoca comitetulu uă dată pe septemănă, cu ronda trebuință , de póte convoca și de mai multe ori. Art. XXII. Comitetulu n presintă societatea in afară. Ingrijesce de averea societății, de observarea statutilor și esecută decisiu nile adunării. Art. XXIII. Tóte hărtiele, in numele societății și aje comitetului, au seră subscrise de președinte și arro secretara. CAPITOLULU VI Disposituoî gencele Art. XXIV. Societatea începe anula sec de la 4 Ianuarie. Art. XXV. Titlul și scopulu societății nu se potu schimba nici uădată , fără desființarea txt ășî a societății. Art. XXVI. Modificațiunî in statute nu se potu face, de câta fiindu presiuți două treimi din numeruia totala alți mambrilor, și numai cu majoritatea de vota a două treimi dintraceștia. Ca asemenea propunere trebuie sur ecrisă de trei membrii și susținută de alți cinci. Art. XXVII. Adunarea va ave une regulimente , după care aia fi conduse desbaterile adunării in ședințele ordinara sa estraordinare. Art. XXVII. Când fondurile societății se vor urca la suma de pc.de 50 galbeni, comitetul va lua prețurile ce va crede nemerite pentru fructificare. Art. XXIX. La casa de disoluțiune a societății, fondurile sale se vor Împărți ca ajutore egale la studiații români fără mijloce din tote provinciile romane. Aceste statute s'au votata in adunarea generală a societății de la 23 Februarie 1869. ROMANUL DE MAIL 1860 casa de trebuință se póte convoca și ’n ședințe estraordinare. de state-major ö. D. Capitanu Candiano Serghie, din cor pulü de stat-majorö, se tnaintéz! la gradulö Art. XV. Președintele deschide adunarea de majora in vacanța ce este in corpulü printruă dare de semn , în numele comitetului, despre lucrarea, starea și progresulu societății. Art. XIV. Decisiunile adunării se ieau prin majoritatea absolută de vota a membriloru presințî. Art. XV. Membrii absinți se consideră ca învoiți cu decisiunile adunării. Art. XVI. Atribuțiunile adunării societății suntö : a) . Alegerea comitetului prin vota secreta. b) . Examinarea socotelilorü pe (lătare trimestru, c) . Alegerea comisiunilorö necesare, d) . Votarea bugetului, e) . Numirea președinților și vice-președinților de onore, membrilor onorifici și corespondinți. fj. Decisiunea asupra propunerilor făcute de comitete, relativa la on-ce medjiî prin care L’arti pute ajunge scopul societății. După decisiunea comisiunii interimarie, din ședința de la 29 Aprile curenta, urmănda a se ține licitație la espeluia comunale la î 5 ale viitórei lunî Maiu, pentru transportarea de la Giurgiu sau Oltenița pentta capitală a petrelorü de granița, ce se aduca din Scoția, subsemnații publică acésta spre solința tuturora, ca doritorii d’a se insărcina cu transportulu acestora petre se vin la ospeluia comunala In arelatarii, la 12 ore, pregătim cu garanții valabile pentru concurență. Membrii: C. Lapati, An. Solacolu, G. Dimitriadi, Ant. Stoian. No. 4,840, Aprile 30. Licitația ce era a se ține la autoritatea comunale la 28 curenta, pentru aducerea a 54 stânjeni cubici petriși, necesarin a se aprom isiona pe șioselile Spirea și Notagie, s'a amânata din motive legale pentru ziua de 12 Maiu viitore. Sjiitoriî d’a se insărcina cu aducerea acestui petrișa sunta incunosciințați a veni la capelule comunale, nu aretata fii, la 12 ore, pregătiți cu garanții valabile pentru concurență. Membrii: €. Lapati, Al. Solacolu, G. Dimitrîadi, Ant. Stoian, Ion G. Manu. No. 4,838, Aprile 30. • PARTEA COMUNALE. COMISIUNEA INTERIMARĂ A COMUNEI BUCURESCI. Din lipsa de doritori, licitațiunea ce era a se ține la primăria in ziua de 5 Aprile curente, pentru vânzarea a 355 ocale de tutunu indigenü, s’a amânata pe ziua de 15 Maiű viitorii. Doritorii dorii sunt: Invitați se vie ia acea di la municipalitate, pentru concurență. Membrii comisiunii: C. Lapati, An. Solacolu, T. Rădulescu, Ant. Stoian, G. Dimitriadi. No. 4525, Aprile 29. La 17 din viitórea lună Maid sa va ține la primărie licitațiune pentru închirierea prăvaliitorii comunei de măcelărie din piețele Ghica și Amza pe termenii de unu anu de la 1 Iuniu viitoru 1869 înainte. . Doritorii dorii sunt invitați să via la primăria In acea zi la ameci și pentru concurență iérü condițiunile Închirierii se votu vede de doritori mai nainte tn orîce dini oră de lucrare în Cancelaria Primării. Membrii: C. Lapati, An. Solacolu, T. Bădulescu, An. Stoiamovici. Alegerea a 17 membrii consiliarî, cariatt a compune noulu consiliu alu comunei Bucuresci, in loculu fostului consiliu; sub-semnații, ’ avandu In vedere art. 33 și 66 din legea comunale, am luata decisiune a se face (disa alegere) Duminică, la 4 Mai) viitori). Suntü dera convocați príntracesta toți d-mi alegători comunali, înscriși in listele remase definitive ale anului curenta 1869, își cre s’au imprimata acuma din nou spre a Servi pentru acésta alegere), ca tn tiua aretstă mai susü de 4 Mai( viitorö, la 9 ore de dimineți., se se adune pă care in localele Însemnate mai joși), spre a precede la ungerea celor si 7 membri ai consiliului, conforma legii comunale. I DD. alegători din colorea roșie vor fi vote in sala Ospelului Comunal (din piața Ghicai, unde va 0 și biuroulu principala alű alegerii. II. Cei din colorea galbenă vorü vota in locanda scalei primare de băieți din casa .d-lui V. Popescu, de pe strada Armenișcă, suburbea Popa Rusu. Col din colorea verde vorui vota in sala Ad mmlvî de lângă intrarea Cișmegiu.. Cei din colorea albastră voru votam localul,u scólei primare din curtea M mastirei Radu Vodă. V. Cei din colorea văgră voru vota în localulu sculei de fete din casa d-nei Maria Zotovici, suburbea Lucaci, alături cu biserica. Membrii comisiunei, C. Lapati, Dimitrade, A. Solacolu, Anton Stoianu, lon G. Manu. No, 4228, 1869, Aprile 12. — Din lipsa uni doritori, licitațiunea pentru vândarea a 360 ocale de tutunu indigena, prinsa de contrabandă, s’a amânata pe dana de 15 Maiu viitoru 1869. Doritorii dejă sunta invitați se vină la Primăria in acea zii la antoni pentru concurență. Membrii comisiunii: T. Rădulescu, C. Lapati, An. Solacolu, G. Dimitriadi, Anton Stoianovici. No. 4522, Aprile 29. Alegerea pentru noula staroste alți corporațiuniî de dulgheri și tidarî, pentru mai multe motive legale, s’a amânată de omisiunea interimară de (ziua de 9 luni) viitor 1869. DD. alegători deja sunt invitați sa vină in dina arătată mai susüia primăria, la 11 ore de dimiță, spre a se precede la operațiunea alegerii. Membrii Comisiunei, C. Lapati, Ant. Solacolu, T. Rădulescu, Ant. Stoianovici, G. Dimitriadi. No. 4845, Aprile 20. Declarațiunile de cisatorie, făcute înaintea opcidrului de state civile din circumscripțiunea lia, de la 21~28 Aprile 1869. D. Leon Moise, bacane din calea Craiovei No. 7, cu d-ra Amalia Leibel, domiciliată la aceașî strata, No. 7>. D. Anton Gurscheler, friseri din calea MogoșAiei, cu d-ra Albertina Leodie, din strata Brutus, No. 6. D. Sidery Isidorides, doctori la medicină din strata Negru-Vodă, No. 12, cu d-ra Elena Papazolu, același domiciliu. D. Ion Dinu Gherghel Poenaru, sub locoteninte ía armată, din strata Stibey-Vodă, cu d-ra Erena Muncelanu, același domiciliu. D. Gostacbe Suzíu, proprieterü din strata Colțea, cu d-ra Natalia Mavrogheni, domiciliată in strata Primăverei. Idem de la cir conscripția //, de la 21—28 Aprile, D. loan Câmpinenu, advocata, domiciliata in calea Mogoșei No. 113, cu d-ra Irina Stefan Bellu, din aceașî cale No. 109. D. Suipu Bănescu, dulgheru din suburbea Cișmelei, cu d-ra Marița Constantin, domiciliată In strata frumósa, No. 5. Idem de la drconscripția III, de la 21—28 Aprile 1869. D- ron Broscenu, ortodosu, seminarista din suburbea Archimandritu, cu d-ra Smaranda Mirodolu, din suburbea Biserica-Albă. D. Ion Popescu, veduvii, rachierii din sud. Biserica-Albă, cu d-ra Elena Dimitreanu, din suburbea Popescu. Idem de la cir conscripția III, de la 14—21 Aprile 1869. D. Ianu Tudor, ortodox, lăutarii din suburbea Ghencea, cu d-ra Elena Manola, muncitore din aceașî suburbe. ,p. Toma Bălășescu, pantofarii din suburbea L-ții Voevodî, cu d-ra Olga Boruga, din aceașî suburbe. D. Michalache Stămatescu, servitorii din suburbea Spirea-Noue, cu d-ra Maria Nicolae. Idem de la circonscripția IV, de la 20—27 Aprile. D. Niță Radu, pantofarii, cu d-ra Voica Christea, ambii din suburbea Cărămidarii-de- Jos, straja Tătării. Idem de la cir conscripția a V, de la 21—28 Aprile 1869. D. Iordan Dinu, pescarii din suburbea Popa Nan, Straja Fundată No. 29, cu d-ra Elenca Costache, muncitore din aceașî suburbe și strata No. 31. INTERNE. — Prin decreta cy data 30 Aprile. Consiliulü generala și consiliuia perma nenta ale județului Argeș() sunt disolvate. Colegiile electorale sun convocate spre a alege un nou comisiu. Prin decreta cu data 21 Aprile se ioau viteză: la gradulü Gherghely Vasile, de locotinentű-colonelu, d. majora la 30 Augusta 1864. La gradulu de majori, d. Ciuhureanu Constantin, căpitanii la 30 Augusta 1860. ST. ROMAN. Mai remăindu aci căteva ijile, amüonorea anunța onor. publica că suntu gata a da lețiuni in magie, magnetismo și electricitate, precum și in arta d’a face nevedută orice scrisóre, asta-felü incăta ehărlia scrisă se remăie pene la 20 de ani albă și pe urmă se reapară scrisórea dispărută printr-o singură suflare (invențiune proprie a mea, care a remasa încă unii misterü pentru oricare altula.) — Totü uădată amönorea a observa că oricine póte învăța intr’uă singură oră asta de multa, incâtu se pute pune in mirare pe ospețî în societățile cele mai alese. Se gasescă la mine tóte aparatele mici, simple séu de aurü și arginta. Unor pilotanți suntü déra rugați a veni In locuința mea, otelulu Concordia (nouă) salonulu No. 20, de la 9—11 ore climinbța și de la .4—8 ore săra. St. Roman, profesorii de magie. ANUNCIU IMPORTANTU. Onor, posesori de fonduri disponibili și toto d’uă dată doritori d’a cunosce, pentru scopul a d’ua posibilă întreprindere, diverse mii multa séu mai țină importante unoi obiecte d’a publica și a face aici, séü a trage d’afară,— sigure și forte profitabile: literari, artistici și industriali, — parte proiectate, parte deja in lucrare.— Intre cele dinteie pinda și de cele de mare interesa universala, precum: Prima sforă pantaumată, Panteumatia școlară și autodidactică, Contabilitatea combinată și î nlesnită și altele, in prima și unele în a doua edițiune, era intre cele industriale, cu osebire pin două noue tâmplărie, s. e. mobile1) in multe privințe mai bune și mai de folosit de cătă cele cunoscute și obicinuite, proprii și de esportațiune i. e. în Turcia. Asemenea doritori, déja, cu cuviință sunt invitați, a se întâlni cu subsemnatula, carele, este gata a conlucra. In casa la întreprindereî, cu tóte facultățile săle, preși cum politechnico —esperimentale și poligloto practice, basate pe unii zelü activü pentru binele comunu prin carele subsumatul de 27 ani ai aflării sale ai î a avuta deja norocul( a produce sau a ocasiona și a indica unu șirQ, póteri mici, de unor avantagie sociali materiali, morali și intelectuali. Scrisori se certe francaze. Constantin Stefanide. Strada Sânțilora No. 43. Buuiresci, Maiu 1869. TEATRU ROMĂNU. J our la opta Maiu 1869. Representațiune d’Adio In beneficiulu domnului S. VELLESCU, elevii alü d-lui REGNIER de la Comedia francesa, și ale Conservatorului Imperial din Paris, care se reintorce in Paris spre a-și termina studiile. Cu concursuri amicale alei artistilora care aű bine-voilü a participa la acéstá represlnta^io skid UNEI FEMEI Dramă in 3 acte de Emile de Girardin. Punerea in jenă și tradițiunie conduse de d-nu Vellescu, după cele de la comedia Francesc. SENTINELA ROMANA. Baladă de d. V. Alexandri, declamată de d-nu Vellescu, cu acompaniamenta de musică, compus de d. Stefănescu, eleva ata Conservatorului din Paris. Spectacolul se va încheia cu MILLO DIRECTORÜ Comedia vodevilă intrunu actu de domnu V. Alesandri, musica de d. Vahman. Preșurile ca la operă.—■ începutul la 8 ore, 291 VIATIA CUZA VODA -MEMORIU ISTORICUL Dimítie ffiolin tinerii. Faptele și ómenii acei epoci; divanulu adhocü din Moldova. Alesandru Cuza se alege Domnu în Moldova, apoi In România. Faptele și omenii acei epoci care vina se facă și epoca de astăți. Administrația inuntru se degrada cu totul, politica din afară se rădică, se face demnă și triumfă. 2 Maiu dă resufletu poporului și burghesia se calcă de guvernu, pactulu din 2 Maiu. Suveranitatea națiunii călcată de domnu și de miniștri. Națiunea In dreptulű seu, contra oameriloru alese prin violență și corupțiune, destituă pe Domnu și alege principe streina ca o garanție pentru respectarea în viitoru a pactului, intre națiunea suverană și Domnu. Sistemulu vechiü întărțite în celu nou prin ómenii vechi. Prețuia 2 Sfanți, la Librăria Sobeka și Ioanide. A eșita desupta tiparulu lucratoriioi dí asociați, ânteia parte din POEMA EPICA de Dimitrie Bolintineanuu. Se află de vândare numai la biuroulu gazetei Albina Pindului, In Pasagiulu Româna. Prețulu esk trei sfanți. S’A DEPUSU DE VENIARE LA LIBRĂRIILE Socek și Joanid uimatórele OPERE NOUI a'e d-lui B. P. HAJDEU. 1. Istoria toleranței religiose in Romania: Catolici, Protestanți, Armeni, Mahometani, Lipoveni și Israeliți: edițiunea 2*arețuia 2 sfanți. 2. Razván și Vulva, dramă istorică în 5 acte în versuri, edițiunea 3-a, revelată și adausă cu modelurî de vechia limbă și versificațiune română din diaconul St Goresi, Miron Gotin, Mitropolitulü Dosofteiu etc; prețuia 3 sfanți. 3. Odă la Rotări, 1848—1869. Prețuia 10 bani. D. . TH. A. PASCHIDES póte preda lecțiuni de limba Elenă, Romană și Francosa particulara sau ca preceptori atâta în Capitală câta și in vtrice moșia sau orașă. A sa adresa la Ospeiulu Caracial No. 16 Asemenea traducere forte , lesne din limba Elenă și Francosa in limba Română și viceversa. Un studinte din anulű alü 3-lea alü facultății de litere și filosofia sa oferă a preda lecțiuni pentru preparare de bacalauriata, cursuri de liceu superior, etc. A se adresa la redacțiunea acestui fiiarit. Se cere unui profesore de desenari lineară și de limba germană. Profesorele S3 va adresa la d. doctor Je Mnicer, Strada Fortunei, No 3 (Calmați). SE CAUTA trei esemplare din colecțiunea Românului de pe anul 1864. Cei ce posedă asemenea esemplare și vor fi a le vinde, ae se adreseze la redacțiunea ftoes Kürjiarü.