Romanulu, iunie 1869 (Anul 13)
1869-06-04
VOIESCE Șl VE PUTEA. ADMINISTRATIONE! IN PASAGIULU ROMANO, No. tREDACTIONEA IN STRADA COLTEA No. 42. Levn. Len Pe arm.....p. capitală 48 p. őislr. 58 Pe gése luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 * 15 Pe uă lună « « 5 « 6 Unu esemplaru 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respondătorii EUGENIO CARADA. SERVICIU TELEGRAFICI) ALuI Komaiîhih. PESTA, 14 Iunie. Ambasy, resprnrende unei interpelări în dietă, nega înarmarea fruntarieloru militare, "fiei"dacă Austro- Ungaria voiescc mănpnerea pacei in priinte și urmeza politia de neintervenire, pe care numai atunci o va părăsi, când si celelalte puteri are voi se intervie. PARIS, 14 luniü. Numirea lui Fleury ca ambasadore la Florenta este Indouiósa. Liniștea este perfectă. (Serviciulu privatü ale MONITORULUI). PARIS, 12 iunie. — Ieri sora se afla, către 10 ore, u mulțime numeroisă pe bulevardele italiaau, Montmartre și pe stradele laterali. Câteva escadrone de cuirasieri și din alte corpuri de cavalerii au răspănditii mulțimea, ce se grămădise pe bulevardul Montmartre, strada Viviene și piada Bursei. Circulațiunea împregiurulu bulevardului Montmartre a fost interzisă ; ora la 1 și jumătate S’a potolizit mișcarea și restabiliții circulațiunea. Trupele s’au intorsi In cazarmă la 1 oră din nopte. S’a arestată aprópe 200 persone. Spiritulü poporațiunea este escelente. Cavaleristul Fiuzelit a fárut de mai multe ori apelu la ajutoruluí celáteoilor. Douăsprezece escadróne au străbătutii bulevardele exteriore, foburgurile Belleville, Vilette și Menilmontant, fără a Intémpina vrui resistent. Cuartierurile Bastilia și foburgul Temple au stat din deplină liniște. Trăsura imperatorului a fost adesea oprită de mulțime, care striga că voiesce ordine și liniște. Tote diarole blamezi eseesurile acestei mișcări. gag Bncurogr.î. ,gherăsaru Cine-i acela, care acrisă că majoritatea Camerei actuale se preocupă numai de interesele individuale ale miniștrilor, sau ale ministrului, oru nu de interesele economice și politice ale națiunii ? De va fi disă cineva acesta, acela cineva a vorbit, cu pasiune sau din necunostință de causă. Puțină răbdare énsé, căte-va luni numai..., și majoritatea Camerei va sili pe cei mai pasionați, ca și pe cei nepricepuți, se recunoscă a lora amăgire. Și ce circomit câte-va luni! Ieri chiaru comisiunea financiară a data, și negreșitil astăzi seamăne majoritatea Camerei va da, vă dovadă însemnată de independință, cându este vorba de iteresulu contribuitorilor, de financiele Statului. Guvernulü a cerutu una împrumută de 15 milione lei. Ei bine, acesta imprumuta, deși facuta fără nici uă trebuință mărturită, și abia câteva luni în urma solemnei declarări că era imprumuturiloru s’a ’nchisü; acesta împrumută cu totulu — derii cu totul ă— naționale, misiunea financiară ba respinsă și propune ca guvernulu se emită bonuri de tesauru, pentr’uâ sumă ecivalinte cu dobăndă de 12 la sută. Derii, vorüdice cel carii nu ’nțelegu, sau cei carii suntu conduși de pasiune și cari critică totă ce este bine iui bună, ce mi-e obligațiuni.... ce mi-e bonuri de tesauru! — împrumutulu este totu împrumută și cu modulu acestua. Nu ne simțimu în stare, mai eu semn astă ciî, se luminămă pe cei carii nu nnțelegă și se-i face,nu se simtă osebirea. Destulă este că le arezema că Camera n’a primită împrumutulu, astafelü cumu s’a cerută ministerulă, și a dovedită astăfelă că pune mai presusu de totu interesulu publică și că preface împrumutul ă, și să preface chiară atunci, căndă guvernulu nu cere națiunii nici uă para ca sacrificii pentru tabăra de la Tecuci. Oă altă dovadă despre patriotismul a majorității și despre inteligința cu presa ideală pune în lucrare, este că deja Camera abia se pote complecta și că se spune că nu se va mai complecta, ca se nu voteze legile pentru „îmbunătățirile morale și materiale, de cari tote clasele societății sunt și însetate,“ adică: imposite fondiare, imposite indirecte, patente, s. c. 1., renelarea unei nouă serie de bunuri date Statului s. c. 1. Șoimii că mulți vor critica și acestă manopera, vorridice că deputații lasă țera însetată de ’mbunătățiri morale și materiale și căte altele, pentru că totüdeuna cei carii nu ’nțelegu ideiele cele mari le critică. Și cu tote acestea puțină atențiune uuuai din partea celoră caii critică și cele sânte, și chiar pe popa Tache, — intorsu adunii la funcțiunea sea de Protoieren la Ploiești — puțină atențiune numai, fiice mă ancă vădatu, și lumina va fi deplină. D. Manolache Costache (Iepurenu) nu este dintr’acei cari se dau după degimü, cumu se elice. Dumnelui a aprinsă uă mare și luminosă făcliă, și decă nici acumu nu suntemă în stare a veche, nu este celu puțină culpa domniei-sele. Domnia sea, susținândă traseulu liniei ferate de la Galați, adică celă care este contra Gălățenilor”, propusă de ministeriu, a clisă curată: „Ce avantagiu ar ave Gălățenii „și noi toți d’a provoca uă crisă „ministerială? Acumă n’a mai re„masă de câtă vre 70 de deputați „în Cameră, și după trei zile se „vor a duce toți deputații, ș’atunci „cu cine se va forma ună minis„temă constituționale? Domnitorele „va trebui se numescă ună minis„temă de transițiune pentru speciuiarea lucrăriloră numai, pene la în„truuirea Camereloru în sesiunea “ viitóre“. Decă ș’acumă mai este cineva, care n’anțelesă, apoi încăpăținarea lui este mare. Se lăsămă, dire dt. Iepurenu, se lăsămă acestă ministeriă se mergă, liberă și cu ochii închiși, pe calea pe care merge. Se la împingemă ancă, acordându’i concesiunile ce cere pentru Offenheim și Strasberg; se-i acordămă și concesiunea Prutului, în favorea Austriei ș’a Rusiei, și concesiunea căii ferate de la Giurgiu, cu întinderea iei pâne la Smârda, și împrumutură— fiă și deghizată— și póte și câte-va imposite, ș’atunci suntemă securi că péné la Noembre lumea va ’nțelege și ministerială va fi coptă, bine copții pentru lanceta iepurenscă. Aci este totă secretulă, dată pe faclă de d. Manolache Costache, și d’acea-a.... și numai d’acea-a cei carii nu ințelegă politica cea mare susțină că majoritatea Camerei actuale este devotată mai multă d-lui Cogălnicenu decâtă intereselor celoră mari ale națiunii. In situațiunea actuală ea este silită a primi tóte proiectele guvernului, ca astă feluelă se se cocă prin ânsuși materialulă ce lă aduce, spre a se face iloculu mare și bine ardetoră. Se lăsămă deru pe d. Iepureni, securi fiindă toți că elă face și scie ce face, se nu mai criticămu acumă celă puțină, când d ânsuși domnia sea a spusă că este silită a mai da câte-va luni de vieță ministeriului actuale, și se ne ocupămă cu studiulu proiectelor de lege, ce nu s’aă votată încă și de Senată, și d’aceaa începeam astă d’ acestă studiu cu legea votată de Cameră pentru înstrăinarea Prutului. Guvernulă ne întrerupse aci lucrarea prin următorulă comunicată. In ^iatuluiomânulu tio la 13 Marte s’a publicații uă telegramă, privitóre la alegeri, cuprindêndu calomniele și espresiunile cele mai târî contra guvernului și administrațiunii. Sub-scriitori telegramei, tindu chiămațî înaintea justiției locale, spre a’șî susțiine cele aretate prin depeșă, domnu președinte ale tribunalului local și ne trăznite urmatorea relațiune asupra acestui faptă : „Dintre sub-scriitorii telegramei cei mai mulți s’au interogații de judele instructore, unii au aretată că nu au nici aă cunoștință, alții ca nici semnăturele suntfi ale lorii, nici au foștii in orașii, in țiua când fi s’a sub scrisă; alții că nu înțelegu espresiunile dintr énsa; alții că nu li s’a citită de către aceia, cari le au presintat’o; alții icră că li s’a citit, déru li s’a cjisti că trateză despre alte cestiuni. „S’a mai observată că semnăturile unora nu sunt proprii ale lora. S’a mai verjulu énca că, în copia publicată în Românulu, suntu nume cari nu se vedu pe originalii, mai figureza încă semnăturile unorii persane ce nu există. Președinte , Petre Ceocropide. (Monitorulu) (Comunicate). Multe talente recunosceamă miniștrilor actuali, d&o mamă crezută că voră fi atâtă de naivă, bancă și „nostimi“. In adeveră, le-a trebuită multă naivitate, pentru a respunde prin comunicată în Monitorulü de la 3 Iuniu la oă telegramă publicată în Românulü de la 13 Marte. A trebuită multă naivitate, ca se cugete un o singură momentă că publicul va crede întru o cercetare făcută de d. Cecropidi, în privința reclamărilor făcute în contra d-lui Cecropidi. A trebuită în sfârșită se fiă forte naivi și forte glumeți și „nostimi“ miniștrii, ca se spue că bărbați ca d d. N. German, Grigorescu, Moculescu, I. și D. Pandeli, Slăvescu, Coculescu, Negulescu, Viișorenu, ș. c. 1. aă aretată înaintea judecătorului de instrucțiune că semnăturele au suntu ale loră, că n’aă fostă în orașă în acea zi, că nu înțelegi r espresiunile din petițiunea ce aă adresată Mariei-Sale, că n’aă citită ce aă subscrisă seă că li s’aă spusă că se trateză despre alte gestiuni. Publicămă din noă mai la vale acea telegramă, adresată Capului Statului, pentru ca s'o vedă ierășî publiculă și se se convingă uă dată mai multă câtă de glumeți suntu doi miniștrii, cândă esă din calea pe care le-a însemnat’o popa Taraie, Niță Hamalu, Ilie Geambașiu, și voră se șarete că și dânșii aă intrată pe calea justiției. Gluma în adeveră este tristă, durerosă chiară, derii nu glumesce cineva cu justiția, fără ca dânsa se-șî iasă mare satisfacere; asta este, onorate domnă Manolache Costache ?uî, care, potrivită legii de comptabilitate, Incumbă directă pe curtea de compturi.“ Acésta propunere s’a primită cu 18 bite albe contra 16. DD. Gosla-Foru și Tell, membrii aî omisiunii, aă <jisu că consideră acestu volu ca una blamă dată lucrării dumneloru și s’aă dată demisiunea de Senatori. D. primu-ministru, în considerarea lucrăriloru de urgință ce suntu la Senatu, i-a rugat a se nu persiste în demisiunea dumneloru. DD, Tell și Costa-Foru n’au datü ascultare rugăciunii d-lui ministru și au părăsită sala ședințeloră. Senatulu a trecută în secțiuni, spre a lucra proiectele presintate ieri de guvernă,ense, cu persistind d-lorű Tell și Cesta-Foru d’a nu c'de la rugăciunea ministrului, este forte de temută că Senatulu nu se va mai pute complecta. In ședința de a sta-țiî a Senatului s’a procedată la votarea propunerii membrului din comisiunea Senatului pentru socoteli, d. Gugiu, cato dice: ‘ „Comisiunea urmeza a fi mărginită numai în câtă privește cercetarea socoteleloră proprii ale cestuieî, Cră nu ș'a cheltueliloru făcute din guvernă pentru serviciulu Senatu MERCUR! 4 lUNIU lb6â. LUMINEZA-TE ȘI VEÎ FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea jianului. In districte la corespondinții jiariului și prin poștă. La Paris la D.° Darras-Halle grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUI SripiTI KITE Linia de 30 litere................. 40 bani Inserțiuni și reclame, linia.. 2 lei nou PRUTOLÖ CARDITÜ ROSI SI AUSTRIEI. I. „Nu vorbiți de naționalitate și românismă în cestiunî economice,“ dice necontenită în cameră ministerială actuale, însoțită de isonală monotonă și lingușitoră ce’să țină în acestă cestiune din Iepureni, Balșiă ș’alții, ale căroră nume ne dore la inimă se le trecemă lâng’ale acestoră principali dascăli. Este vorba se dămă ună bacșișă de vre trei patru milióne unu’ concesionară, care’șî bate jocă de națiunea română perna cutesa se óera una asemene bacșișă, pe temeiuri ce nu le póte admite de câtă acelă care’șî rîde de consciința sea și de punga țerei; nu vorbiți dorit de demnitate naționale și de românismă, căci, desceptându-se asemeni simțiminte, propunerile de bacșișuri voră fi aruncate în facia celoră cari le facă. Este vorba se complăcemă — pentru interese de nemărturit— se negudurămă dinaintea unui altă concesionară și, plecându-ne capulă dinaintea voinței sale, se lăsămă a se lungi linia ferată între Brăila și Galați cu vre doue-deci și trei de kilometre mai multă decâtă trebuia, pe temeiuri batjocoritare pentru uă națiune, căci este într’adevĕrü a’și rîde de noi, spuindu-ne că se face unu asemene înconjură pentru a ne apăra calea de bombardare; nu vorbiți dorit de demnitate naționale, căci ea stigmatiseră cu orare asemeni umiliri și gheșefturî. Este vorba se dăruimă Rusiei și Austriei mără curată românescă, romănescă de la imperatură Traian și pene în clilele ministeriului Ghica- Cogâlnicenu, în anulă mântuirii 1869, O!... mai cu semn aci nu vorbiți de naționalitate și românismă; cestiunea este curată economică. Nu vorbiți de naționalitate, căci ea pate se aibă ună momentă puterea d’a redica chiară sufletele cele mai căzute, d’a aprinde schînteia care în unele momente se comunică din inimă în inimă și face se spleceze mina indignațiunii generale, care sfarîmă, nimicesce p’aceî cari rupă ș’aruncă cu nepăsare fâșii din sînulă mamei lor”. Se ne oprimă și noi țnu momente aci, daruri făcută și Rusiei Austriei, de do. miniștrii și sancționată de majoritatea Camerei, care crede — să vede — că nu este permis a se vorbi de naționalitate în asemeni mici cestiuni economice, este premagnifică spre a nu ne obliga se lu însoțimă chiară și noi, celă puțină camă mică comentariă, prin care se se facă mai evidinte magnificința donatoriloră. Și pentru a nu atinge modestia iluștriloră donatori , se ne coborîmă d’uă camă dată de pe terămură de naționalitate și românismă p’acela economică ș’ală dreptului. Cine s’a ocupată puțină de cestiune, cine a luată în mână oă cartă detaliată, cine a căutată ș’a găsită are cari indicii asupra condițiunilor idrografice ale Prutului, în tota percursulă sau pune la reversarea în Dunărea, póte afirma cu securanță următorele principale considerațiuni: In Bucovina Prutulă curge până lungime, care nu este nici tocmai, a patra parte din lungimea pe care curge în partea curată a României actuale, între Basarabia României și Moldova. Până la fruntaria Bucovinei cu Galiția Prutulă este despărțită în două ramure: Ceremușul, ce curge d’a lungul fruntariei Bucovinei, și cealaltă ramură, care vine din Galiția, deși ’șî păstreză numirea de Prută, totuși este mai ne’nsemnată decâtă Ceremușulă. Prin urmare Prutulă nu ’ncepe de câtă de la fruntaria Bucovinei despre Galiția, ceva mai sosit de satulu Berbesci. Atâtă ramura Prutulă, câtă și Ceremușală, câtă și ânsuși Prutulă, după întrunirea acestoră doue ramure, în totu percuroulű loru din Galiția și Bucovina, aă um mersă torențială și mai nici uă dată uă albiă în care se se concentre tota apa. Vaduri necontenite, despărțiri necurmate întrună mare numeră de ramuri dau apei mai pretutindeni uă adâncime atâtă de mică, încâtă facă navigarea cu totulă peste putință pentru orice barcă și, numai în timpul creșterii apeloră, puține plute se potă coborî pe rîu, care n’au altă nimică de transportată de câtă puțină chereste. Asta dera s’ază păre că Austria, în privința economică, are ună interesă cu totulă nensemnată la navigabilitatea Prutului. Însă astfel, cum este făcută convențiunea — deci cumăva și Senatulă se va supune a aproba ună asemene dară, — Austria va trage folose forte însemnate, fără se chieltuiescá nici ună bană, ei tóte acele folose voră fi ună adeverată tribută, pe care România îl va da Austriei, mulțămită mărinimie! d-lui Cogâlnicenu, care, după ce mai mulți ani a respinsă însuși d-sea convențiunea ca batjocoritare pentru țară, acuma o primesce fără nici uă modificare, pe simplulă temeiă „c’a venită momentulă d’a se primi!“ M fi nainte d’a demonstra cumă este neapărată ca, aplicându-se convențiunea, România se plutesc o ună însemnată tribută Austriei, se urmără cursul Prutului între România și Basarabia Rusiei. După trecerea fruntariei Bucovinei, Prutul își mai urmeză încă p’uă orecare întindere cursulă scăeregulată. Apoi se restrînge și curge mai lină într-o singură albiă; cu tóte aceste nu pote fi accesibile pentru vase puțină mai mari decâtă din dreptulu târgului Ștefănescu și mai cu sema de la Sculeni, căci numai acolo începe a deveni mai mare, prin tributură ce u aducă numerósele rîurele care se reversa în elă. D’acolo însă și péné