Romanulu, iunie 1869 (Anul 13)
1869-06-25
ANULU ALU TREISPRE DECILEA VOIESCE ȘI VE PUTEA. Levi. Len Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 pe șase luni « “ 24 “ 29 pe trei luni« « 12 « io peuă lună « « 5 “ 0 Unu exemplari 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust. Artidele trimise și nepublicate se vor fi ardo Redactorii respundătoră EUGENIO CARABA. ADMINISTRAȚI UNEA IN PASAGIOLD RUMANU, No. 1REDAG J’lUNEA IN STRADA OBLTFCA No. Kd. MERCURI, JUDI, 25, 26 IUNIU 1869. SERVICIU TELEGRAFICU .4 In: IJ«BAWIH*l *• PARIS 5 tulid . Bucuresci 7 iuliei, (2 țile). Intru» Întrunirea deputations. In privința testului unei interpolări, s-a primit responsibilitatea ministeriale și s-a refusată responsabilitatea Suveranului. învoirea Franco belgiană s-a subsemnata astăziî. ALTA DEPEȘIA. PARIS 6 . Bucuresci 7 Iulie. Biarul Le Public spune că sgomotele despre schimbări ministeriale nu sunt de crezută. , țiabiulu La France deminte scriele ca se vor rechima oștirile de la Roma, și că d. de Talleyrand, ambasadorele francese de la Petresburg, a fost rechiămată. CRAGUEWITZ. Comisiunea a sfârșitu proiectulu de constituțiune. Acestă proiecții stabilesce respunderea ministeriale . Dă Scupcniei și Principelui puterea legiuitóre, Senatulu remaindu unu corpii consultativa. Tronulu ereditara pentru dinastia Obrenoviei, in linia bărbătescă. Serviciulu privata alu Monitorului CONSTANTINOPOLE, 4 Iuliü. — Mustafa- Fazil-Pașa s-a numita ministru fără portofoliu. Diarulu Levant Herald dice că porta a renunciată la abolițiunea capitulațiunilor. PARIS, 3 Iulie. — Comisiunea francobelgiană și a terminata ședințele, remâindă de acordü asupra tuturor punctelor și dând deplină satisfacțiune cererilor făcute de Francia. •"wassi LUMINEZARE ȘI VEII. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea pariului. In districte la corespondinții (Jiariuluî prin posta. La Paris la D. Darras-Halle grain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNțlUBlLE Linia de 30 litere................. 40 bani inserțiunî și reclame, linia.. 2 bînou Bucurescî,2* anii conflctă între prefectura de Galați și consulele Austro-Maghiariei se face la Galați. fiarele austro-maghiare publică uă relatare despre acelti conflictă. Dovedirămă, într’unulu din numirile trecute, că noiama lăsată se trecă uă lună de dile, fără se reproducemă acea relatare, fără se chemă una singură cuvânta măcaru. Acésta tăcere a noistră, acésta tăcere în timpa de 30 de dile , vă constatamu din nou, căci este vă dovada însemnată că voi rămu a nu s-aduce guvernului cela mai micu neajunsuri conflictele sale cu străinii. In urmă se susține că guvernul ar fi terminată acela conflictă, într’una moda jaforitorii pentru națiune și pentru armata iei. Atunci, și numai atunci, reproduserăm^ relațiunea dată de foile austro-maghiare și ceruramii ca ea se fiă de smințită. Adunarea Națională respunde îndată și dă uă plăcută pentru noi relatare. Ea spune cu guvernulă austro-maghiară s’a mulțămit uuă simplă scrisare particulară a prefectului de Galatzi, către d. Zidauf, consulele austro-maghiară din București.“ Bucuria nostră éase dăinui atâtă, pe cătu dice poetulu că dăinuiesce frumusețea rasei,— „spațiulu unei diminețe. “ Opiniunea Constituțională afirmă ca positiva, ca faptă împlinita, umilirea națiunii ș’a armatei. A doua diveni ensa șî Pressa și spuse că ’n adevéru s-a presintatu armele drapelului austro-ungaru. Deru, dice Presa, unde este aci vr’uă violare ? Acestă presintare s’a făcutu, dice fola guvernului, „după ce reparațiunile erau deja făcute, prin acele vi site. “ Se reproduceau énse mai pe larga relatare a Pressei : „D. Prefectu ală județului a făcutu o visită oficială căpitanului vaporului și i-a exprimatu regretele séle. Demi , pe de altă parte , fiindă că guvernulă ceruse ca și d. consulii din Galați să facă o visită oficială prefectului , care pene atunci va înceta orice relațiune cu dênsulu, domnu consulü, conforma instrucțiunii oră cea primită, a făcut o visită oficială prefectului și a esprimatu regretele séle. —■ Déru aceste din urmă faptă nu lü spune nici 4>arută maghiară , nici d. C. A. Roseti. „Unde déru se vede aci vre-uă umilință? ?refectulu, care era greșită, și a esprimatu regretele séle către căpitanu. Consululu, care era greșită , și a esprimatu regretele séle către prefecții. Nici mulă însă nu s’a umulă prin aceste regrete, din contra, din ambele părți s-au aretată că se procede ca în nișce state civilisate și conformă dreptului ginteloru. „Déra oștirea, țipă d. G. A. Rosetti, forte preocupată pentru moralitate și disciplină, de ce șî-a presentată armele, cândă s-a a ridicat drapelulă ? Pentru că asta, se face, sî vomă respunde , în tóte statele civilisate , pentru că așia e usulă europénü , pentru că așia s-a făcutu pretutindenea în coșuri analoge, a adevérit, se noteze bine atâtă domnu C. A. Rosetti, câtă și confratele seă din Pesta de unde îșî ia inspirațiunile, că conflictul era terminată deja la Galați, cândăuă companie de grăniceri au presentată armele drapelului arborată. Conflictul era terminată, după terminarea visitelor oficiale ; reparatele erau deja făcute prin acele visite. Compania de grăniceri, cea presintată armele, nu a luată și nu pute lua nici uă parte la acele reparări, după cumă se insinue cu maliția de espestulă diaristă—; ea făcea să simplă onore unui drapelă, care din nooă are a se arăta pe apele nóstre.“ Eră acuma și relațiunea dată diariului din Iași Dreptatea, printr’uă corespondință din Galați, cu data 15 Iunie, de câtre unii martori oculari: „In urma acestora, domnu prefectu a fost chiămată la Bucurescî, unde, se vede, d-nu Cogâlnicenu, protectorul ă scă, l’a Îndemnată se dea satisfacțiune. Acesta a și făcut-o în Jiua de Sânta Treime, pe cândă, în portură compania de grăniceri, cu comandantulu despărțirea teritoriale și policiarulu în capii, apleca stegulu și semnele terei la vaporulu insultată , d. Catargiu, infracatu și in manusiatu, cerea, în salonulu consulului austro-maghiară, și în presenția celorulalțî agenți diplomatici, iertare , despre care s'aru fi închiriatu și unu proces-verbal. „Ce era culpabilă națiunea se fiă umilită pentru neroziile unui coconașă, care ține așta de multă la funcțiune , încâtă prefera a comite uă lașitate nu numai privată , ci publică, câci, judecândă bine, nu Catargiulu a îngenunchiată pentru espiațiunea greșelei sale, ci guvernulă ferm, națiunea, fiindă că elă. in cualitate de proiectă, a făcută acesta. De ce nu s-a retrasă ? „Domnulă meă, me facă interpretulă, eciculă indignațiunii publice etc.“ Asia, déra umilirea națiunii, prin umilirea armatei iei, este una faptă consumată. In deșertă, dice Presa c’asta se face pretutindine, o desfidezță se ne citeze ună casă analogă, în ori ce țară va voi Prefectură a comisă uă greșielă. Acesta se póte întâmpla în tote țerele. Guvernulăderă era datoră a da reparațiune, prin destituirea prefectului și prin scusele ce ar fi adresată pentru greșiela comisă. Acesta în adeveră se face în tote țeb rele și trebuie se se facă, căci este dreptă. A se menține énsecelă greșită în funcțiunea sea și a pune armata se presinte armele, spre a se repara greșiela comisă de d. prefectü, acesta nu se face nicăire, căci este nedreptă și umilitoră, și nu prin umilință că națiune dobândesce stima celora-1alte guverne și națiuni. piariulă guvernului este d-uă altă opiniune. E că ce mai dice în acestă privință: „Poca guvernală d-lui C- A. Rosetti s-a condusă după ună altă dreptă, exemplulă nu e delocă de imitată; căci la ce ne a espusă pre noi toți conduita d-loră? ne a espusu a vedea nu pe prefectu, ci pe ministru, pentru o faptă a sea propria, mergén dă la consululu austriacă și cerându-șî scuse în modulă celă mai umilită, după ce deja sacrificase pe ună ministru, ne-a espusă a ne vedea arefațî cu degetulă de totu opiniunea publică din Europa și a audi pe însuși Imperatură Napoleon, binefăcetorulă nostru, di, endu către camera sea că situațiunea nostră politică este compromisă și naționalitatea nostră este amenințată. „Și căndă domnii C. A. Rosetti, prin politica sea estemióra, ne-n espusă la atâtea pericule și la atâtea umilințe; căndă portă încă pe umerii sei nisce greșiale și păcate atătu de grele; fiă mai modestă și se numai poseze în eroă, căci, din nenorocirea d-luî, națiunea ilu cunosce forte bine și pe d-luî și pe ai d-luî. Mulțumască-se, de uăramă dată, a transmite confratelui d-lui de acesta esplicările care i-am dată asupra acestui incidență.“ • In adeveră, „națiunea ne cunosce pe toți“ și dânsa va judeca care din aceste două guverne a umilită națiunea. Acelaa în care chiar un ministru s’a retrasă, spre a nu se da altă reparațiune pentru greșiela comisă, sau acelua care mănține pe prefectu, déru pune armata a presinta armele oficiale, în facia lumei întregi? Va judeca cine nespusă națiunea la umilință, acelă guvernă, care făcusese se fiscă că pacea Europei stă acumă la Dunăre, seă acesta, care dobândesce buna-voință a Austro-Ungariei prin presintarea armeloră, prin umilirea națiunei ș’a armatei sale? Dacă se va găsi c’acestă guvernă a făcută bine, că elă a redicată astă-felă națiunea ș’a dobândită astă-felă ca ea se fiă stimată în afară, atâtă mai bine pentru guvernul aptuale și pentru națiune; de va fi contrariul, atâtă mai reă pentru noi toți, și mai red încă pentru cei carii aducă umilirea ce nici vădată nu vine făr’a aduce după sine mari rele. Reproduserămă în numerală trecută uă relațiune mișterusă, în privința botărilor noștri, publicată întrună dramă englesă, fiindă că ș’acea publicare are uă însemnătate politică, precumă are și infama broșieră, publicată in Paris, contra națiunii române. S’adisă și s’a scrisă că la noi poporulă este brută și comercianții nătângi, că poporulă nu simte și nu înțelege nimică și că burghesia, ignorinte și tâmpită, nu scie decâtă a îngenuchia naintea biciului guvernului. Pentru ca tabloidă se fiă deplină, pentru ca se se propage în totă Europa că nu suntemără națiune și prin urmare că Dunărea, bulevardul Oriuntelui, nu póte fi ocupată de bruți, nătângi, tâmpiți și sclavi, trebuia se să arate că și clasele cele mai avute suntă corupte, și corupte pâné la celă mai după urmă gradă. Sperămă că cu câtă inemicii noștri se voră întrece mai multă pentru a ne calomnia ș’ataca, cu atâtă vomă înțelege mai bine scopulă loră, ne vomă descepta și vomă sei și noi — ca tóte celealte popore — se ne animă pe terâmulă națională și se dovedimă că înțelegemă, serină, putem și voimă a ne desvolta, întări și apăra. Aci este salvarea, căci aci este tăria și mărirea naționale. Aci este periclulă, căci noi, și numai noi din tóte popórele, nu ne ocupămu d’amenințările din afără și nu voimă anțelege că nu este sacrificiă, care nu trebue se să facemă, pe terâmură naționale, pentru consolidarea și apărarea națiunii române. D-luî redactare aluiliarului Românulu. Domnule redactare. Printrună articlu, întitulată „Uă nouă miserie a d-lui G. A. Rosetti“, publicată ininiatulă Pressa, se redă înșirateuă mulțime de calomnii privitore la fostulă subprefectă de Filipescu, districtură Prahova, din anulă espirată, luna Iunie. Acele culpabile sub-prefectă suntă că, Dumitru Pandravă și atâtă demnitatea mea de omă, câtă și mai cu sema aceaa a autorității ce reprezintamă în numita funcția me, me obliga a me apara și a dovedi cât de nerușinată ,este indrasnela autorelul anonimă al acelui articolă, cândă insultă"șiealomnieza pe ună omă, numai pentru că și-a Îndeplinită datoria. Bine-voiți dorit, ve roga, a insera in colónele stimabile lui d-vostru cele ce urmeza. Priimiți, d-le redactare, Încredințarea prea osebitei mele considerațiuni. 1869, lunifl 23. D. Pandravă. Uneltiri culpabile în detrimentului ave rii Statului. D-le redactare! In ziatul Pressa, de la 17 ale curentei, amă citită ună articlu intitulată „Uă nouă meserie a d-lui C. A. Rosetti“, prin care se aperă cu mă zelă demnă d’uă mai bună caută jefuirea averii Statului și se insultă cu cuvintele cele mai murdare și demne numai chiară două diaristică, cădută în licența cea mai degrădătore, toți aceia cari au contribuită se se facă lumină mare, în procesul iscată intre moșia Statului Cocoreșci-Misliî și între ună Hristache Stefanescu din comuna Băicoiă, plasa Filipesci, districtulă Prahova, procesă forte scandalosă, prin care se cerea a se hrăpi Statului să pădure secularii de stejarü in Valore de peste 25.000 de galbeni. Ministrulă, magistrații, amploiații administrativi, inginerii, advocații, ómenii particulari, toți în fine câți aă dată mână de adjutoră Statului, unii din datoria, alții mișcați de actele imorale și vedite ce se petreceți în districtul Prahova In acesta afacere, nu suntă cruțați de loviturele calomniatore ale autorului acestui articolu, care lovesce cu uă indrasnela cu atâtă mai impudinte, cu câtă scie că este pusă suptă scutură anonimului. A onorate autoru, pui masca la ochi și apoi insulți pe d. Anton Arion, pentru c’a pecetluită in acésta afacere pe unu primă procurare, care intrase pene in gută în acestă scandală? pentru că a destituită pe suplentul tribunalului, Micșunescu, care devenise păpușeă părții adverse ? Loviți mascați pe d. Eugenio Stănescu fiindă-că a pledată gratisă procesură corecțională, în care S’a acuzată de tribunalul Prahova martoră părții adverse ca martori mincinoși, în temeiul cărora s’a făcută aducerea la îndeplinirea confirmată de curte, înainte de condamnarea martorilor.! Numescî culpabilă și infamă stândă după perdea, pe sub-pretextuă de atunci, care a constatată falsitatea pietriloru de hotare și mărturiile mincinose ale omenilorü părții adverse Statului, adăugândă că a ținută pe acesti martori fiez ore cu ochii în sere, înconjurați de dorobanți cu săbiile scase, violentându’î, ca să facă a depune în favorea Statului și că a degradată iisușî arecari semne? Ameninți, totă suptă mască, pe advocatură publică de Prahova, fiindăcă și-a îndeplinită datoria, denunțândă poliției judiciare deliciulă punerii pietreloru false, ca pietre de hotare, spre a nu se desmoșteni monastirea Mislea de cea mai frumósa pădure, intr\nă riipă atâtă de mișelosu? Acuși și calomniezi in fine în modă tacită pe inginerulă Hotarnică, G. N. Rîmniceanu, pe fostulă procuror ală curții din Bucurescî Polizu, pe întrega poliție judiciară, care a instruită procesulă corecțională ală martorilor mincinoși și ală punerii pietrelor false, pe magistrații cari aă condemnată la tribunalul Prahova, secția II, pe acești martori, pe toți ómenii oneștî, cari au contribuită la apĕrarea drepturilor Statului, atâtă de violate și desprețuite? înjuri pe d. C A. Rosetti, ca ^.iariste, fiindă c’a rădicată numai ună colțișoră alumerului ce acoperia „codulü de legi“ după care s’a procedată la aducerea la îndeplinre din 1866 Decembre și din 1868 Iunnă, pe facla pământului! Déru ai dreptate, cinstite autorul uita semn pentru momenta că d-tea lucrezi la bntunerică și că prin urmare te temi de lumină, precumă se teme plastografulă, cândă i s’ar da pe faclă plastografia, precumă se teme banditură, cândă arăta facia cu potera. Oricâtă te-ai pituli ânsă, onorate autoră, că dlărescă după perdeauă advocată, — plătită negreșită, de vreme ce insulți pe celă gratis, — și tare implicată in acésta afacere de comerciă, atâtă de norocosá,gică că fierescă ună advocată plătită și mențină acesta, căci de secură nu dora politiculă d. Ghizdeanu, colaboratoră al diarului Pressa și singurul care subscrie articolele, sec girantele, Ferdinand Herfurt, potă se fie autorii unei pledarii, făcute cu atâta rea credință pentru luminarea justiției, in ceea a ce privesce drepturile Statului. Câtă pentru mine, ca se afli cu uă minută mai înainte cine suntă, află că suntă acelă fostă sub-prefectă „renumită,“ cumă îl numescî d-tea și care dicî c’a venită cu gendarmi cu săbiile scase, a înconjurată și amenințată pe martorii de cari se servia judecătorulă, i-a ținută trei ore cu ochii în sere, a degradată are cari semne, a strânsă pe unii din martori de aprope și i-a violentată, pentru a ’i face se depună în favorea causei ce credea că apără.“ Eă suntă în fine fostulă sub-prefectă de Filipescu, „culpabilulü acela, după cum me tașezi d-tea de falsurile și infamiile, constatate într’ună modă manifestă, la facia locului, prin procesură verbală închinată de primulă procurore de Prahova, de atunci, (D-luî Ștefan Șoimescu). Vă dată acumă că mamă înjosită a me face cunoscută unui indivindu, ce mĕ insultă și mĕ calomniéza de suptă mască, uă dată că m’ai aflată cine suntă, maî află ceea ce negreșită nu ai solută, că iotă că suntă acela care amă dată notițe țjiarului Românulu, pentru a cere se facă lumină mare, într’uă afacere atâtă de însemnată, în care i se ia Statului dă pădure pe peste 25.000 galbeni, în temeiul ă unor martori mincinoși, mai află că’ț' mulțămesc din inimă pentru tote insultele și calomniile ce arunci asupra mea, — și pe cari că le consideră ca unu titlu de onore, fiindăcă, provocându-me de a mĕ apera, voiu fi nevoită de a descurca