Romanulu, august 1869 (Anul 13)

1869-08-01

566ROMANDLU i AUGUSTU 1869 $ deplinű ín acestű puntű se trecemü la celű-l-altü. Sute de comercianți, mari și mici, au denund­atu ínscrisu, către ensu­și Domnulu Româniloru, faciă fiindu ministru din întru, și afi denund­atü din anteia <Țu operațiunile bandei, ilegalitățile și fraudele miniștriloru. Ce te face deja se cred î c’acestî co­mercianți mar fi fostu în stare s’a­­dune celű mai puțin și doue mii de ómeni, și toți alegători, carii se sno­­pască banda snopitoriloră ? Încă vă dată se nu-mi did că erați mai vîrtoși de câtu poporului, căci voi a­ți fostu doue, trei sute, și elfi este doue, trei mii, celű mai puținfi. Se nu-mi dicî că erați mai vîr­toși de câtă poporului, căci, voi lup­tați pentru bani și poporulfi luptă pentru drepturile și o­nor­ea lui, și este solut și de totă lumea cât și suntfi de slabi mercenarii în facia celorfi carii luptă pentru drepturile lorfi. Este on anecdotă vechiă ce ’și are aci loculu­i ei. Se zice că ’n antichitate, întru­na din micele republice ale Greciei, bărbații toți plecară la un fi resbelfi Locului bătăliei era departe și lun­gă fu lupta. Sclavii cred­endu că stăpânii lorfi erafi morți s’afi revol­tată și s’afi proclamată domni pe averea stepânilor și soră și chiară pe casele și pe sociele loră. Peste câtfi­va timpă se întorc și stepânii Sclavii, dedubciți cu stepânirea se narmară și eșiră cu bătaie naintea stepânilor ei. Unulă din stepânî, în locă da primi lupta, le strigă: —­­Napoi sclavilorfi! — Și sclavii lepă­­dară armele, tngenU chiară și ceru­­ră eroare. E că că a fost și și ce este banda voistră pentru nobila națiune ro­mână. Derű, vei dice, deeâ este astfi­­fel și de ce națiunea întregă s’a su­pusă nouă? Ei, domnule Proto­popfi adeveratsi se fiă că nu scli? Me mirfi că puterea te-a orbită așia de curéndu! In ori ce casă cuse se mă esplicfi. Poporul fi a făcut și, ș’a învinșii mânia sea, ș’a îndurat și rușinea cea mai mare, căci astfi­ felfi lea sfătuit și cei mai bătrâni ai lui. Și de ce bătrânii bau sfătuită a ’și pleca capului rușinii? Fiindfi că cei mai bătrâni au mai multă patriotism și de­cât și ambițiune­a respunde lovirilor si prin loviri era forte lesne, și isbenda pe de­plină sicură. Cândfi însă lupta începe cu béta cine póte fi sigură că va putea o­­pri se nu se amestece și cuțitului, și pistolului? Cândfi se va mesteca cuțitulfi și pistolulfi cine pote respunde că nu se va mesteca și pușca? Când fi banda va fi respinsă prin sânge cine pote respunde că va putea pune zăgază furiei de a se o­­pri aci? încă ceva. Banda era plătită de miniștrii. Banda învinsă era se măr­tu­res­că adevărulfi. Adeverulfi mărturis și era neapă­rată se conducă pe miniștrii la puș­căria de la Văcărescu, ba încă du­pe sistema d-nului Cogălniceni la Dobrovățui și Bucovățui. Miniștrii demu, uă dată ce afi că tutfi până la Hamalu, Gembașiu și dumneta erafi' se ja­ce totfi pentru totfi. E că­derui armata pe ulițe. .. Ecă deru lupta începută între ar­mată, și națiune! Ascultă, domnule Popa-Tache, și ascultă bine. Nu cunoscă nici uifi casă, în nici uă țeră, și ’n nici uă epocă, auci­, mare Proto­pop și­ nici ni fi casă, în nici uă țeră și ’n nici uă epocă, în care armata se nu fi dată într’uă insurecțiune. Dera totfi astfi­­elfi desfid fi se­-mi aveți un fi sin­gură, casfi, într’uă singură țeră și în ori­ce epocă, în care armata se î luptată până în sfîrșitfi contra u­­nei revoluțiuni. 9 Susținând fi legea, dreptulfi și o­­nerea în contra bandelorfi, poporulfi era în apărare legitimă. Guvernulfi era insurecțiunea. Cine dem putea respunde că apărarea legitimă nu devenea revoluțiune? In acest fi­nasy unde puteam fi ajunge? Urmeză cu atențiune inteliginte Proto-ierefi! Ca să-ți fi fi plăcut fi, și mai cu semă ca se nu dafi ocasiune mici­lor fi dumitale tovarăși și supuși de­­ ministeri și de la Presa vostră d’a vărsa uă baltă de injurie, voi fi admise îndată că armata la noi, și numai la noi, trăgea, și trăgea ta­­tă­și cu sete în contra națiunii, pe când și aceasta apăra legea, legalita­tea, onórea și drepturile iei cele mai legitime. Cine însa póte chezășui că ’ntruă asemenea luptă armata n’ar fi fost si învinsă de poporului întregii din Bucuresci, unit și cu guarda orășiănescă, ce d. Dimitrie Ghica a­dis și că datoria iei este d’a apăra legalitatea? Doue mii de sol­dați, închiși între ulițele Bucures­cilor si, conduși de d. Macedonski și luptândă contra doue­zeci de mii, ori cât și ar fi de eroică arma­ta, învingerea ieî este cu putință mai cu semă când si lupta este în­tre frați. Merg fi însă mai departe pe te­râmulfi dumnevostră și admitfi că două mii de omeni ar fi ucis si doue d­eci de mii de frați, carii luptați pentru drepturile lor și, carii erafi în legitimă apărare. In asemenea calfi n’am fi fi revenită ore în 1869, în­tr’uă posițiune mulții mai durerosă și mai fatale de­câtfi cea de la 3 Au­gustă 1865? Scrmfi cu toții resultatului biru­inței armatei de la 3 Augustă 1865 Spune dem, singură, la ce catas­trofe spăimfintătorie nă ar fi fi es­­pussi la 1869 resbelulfi civile? Puterice Proto­ierefi! Nu uita că ești acum fi ni fi omfi politică, și trebue prin urmare, ești silită se-­ oțelesci privirea ca s’o faci pătrun­­jetorie și răpede apoi se ’nvălui prin ochiu­ți de ștoimfi, starea nós­tră din întru, cu tóte calitățile și defectele Românilor și, și situațiunea nostră politică din afară, fără uita unui minut și măcar fi, și situațiunea politică a Europei întrege. Atențiu­nea ta, atrasă astfi­ fel și, mărite Proto Popă, vei înțelege lesne, făr’a me sili la esplicări ce nici într’unii casfi nu pot fi fi în interesulű dumitele Aduți aminte că suntem fi ocolit de trei inimici, și din carii doui sunt și puterici... Aduți aminte că Rusia n’a voită nici vădată unfi Domnii puterie­i în România. Aduți aminte că ea a mersu pen’a ne promite în 1866 că ne va sus­ține, chiar si dac’amfi proclama re­publica, numai se ne lăsăm fi d’a voi nu fi domnii dintruna din fa­­miliele domnitore în Occidinte. Aduți aminte c’Austria a disfi în 1858 . — Nu voiesefi a fi între doui Piemonți. Că ea a disfi în 1866. — Nu voie se fi a fi între doui Hohenzollerni. Aduți aminte c’armata nostră e­­ste încă mică. Că m­ilițiele nóstre suntfi încă la ’nceputului organisării lor fi și ar­mele că avemu pre puține. Aduți aminte că Napoleone ar fi III a­r sissi la 1858, că trebue se fimfi bulevardului Europei, că de a­­tunci veni resbelulfi de la 1859 și celfi de la 1866 și găsindu-ne tot fi desarmați, Napoleone alfi III, a pu­tuții crede, că suntem fi.................. . cea­ a ce chicii Ungurii, Aus­triacă și Polonii Ceartoriski, că sun­tem fi. Aduți aminte că Constituțiunea nostră este nouă, cu totul și nouă, și prin urmare că nu schmfi âncă bine ce datorii ne impune libertatea ș’a­­pârarea naționale. Aduți aminte că dinastia nostră fiind și nouă, și grele împrejurările din întru și din afarâ, ea nu putută încă se ’nfigă rădăcinele ieî în pă­­mântulu României de cât și numai prin virtuți personale. Aduți aminte că presa străină, și mai cu semă cea austro-maghiară, de la 1866 și pân’acuma, n’a per­­dut fi că singură , fără calomnia și națiunea romănă și pe Domnulu­i ei. Aduți aminte că s’a vorbită mulții d’uă aliand­ă între Austria cu Francia și cu Italia, și c’atunci acea aliand­ă avea multe probabilități. Nu uita negreșitfi și greșialile nóstre, ale individilorfi ca ș’ale par­ti­telorfi, și sunt fi sicursi că vei în­țelege cât fi de ’nțelepțî și ’n ade­văr fi patrioți a fi fostfi acei bătrâni carii afi sfătuită poporului se-șî plece mai bine fruntea și se ’nghiță ru­șinea, de câtfi se respunsă forței brutale cu dreptului șefi, de căt fi se in­tre pe calea resbeluluî civile pe care-l fi îmbrînceațî. Te-am convinsă acum fi, domnule Protopopii, cumii, cea-a ce ai cre­­dutfi că este să isbândă a dumi­tale nu fostfi de cât și resultatului patrioticei înțelepciuni a comerci­­anților și ș’a marei majorități a ce­­tățenilor și români. Bobii derit a fi vorbită acumfi și viitorulu este pe deplinii lămurită. Națiunea ș’a ’n­­tors fi facia de la voi și v’a lăsații se faceți ca se scape batelului Ro­mânia, dintre stâncele între cari îlfi înfundaseră-țî­ înțelegi ensă că to­te a fi unfi capetfi și ânsa­ și răbda­rea și înțelepciunea au fermurii lorii înțelegi că ideia ce represinți la guvernu fiindu cea mai degrădă­tore pentru națiune ea nu póte a­­duce resultate de­cât și cele ce suntfi conforme cu origina iei, înțelegi că uă națiune nu póte se sufere mulții timpii se se ved­ă a­tăt fi de josorîtă în câtfi se aibă groză și rușine de ea ânsa-șî­ înțelegi în sfîrșit și că dacă ea éa sa-și se rușineză și se desprețuiesce din causa stării în care se află câtfi trebuie se fie nesocotită și des­­prețuită în afar.ă. Napoleone III, domnule Proto­­popfi dise la 2 Augustă în Sena­­tulu Franciei, prin d. de Roucher „Inrîurirea Franciei în afară, și „simțimentele națiunii pentru suve­­­ranul fi­iei, nu pot fi se fie salvate „de cât și prin adoptarea unei poli­tice liberale.“ Decă­derü națiunea cea mai pu­­terică din lume este slabă, când și ideia domnitorie nu este libertatea și moralitatea, la ce pericle este espusă România având fi acum fi drepții lasă guvernului ieî­ideia Popa Tache.!!! Descâptă-te dera dumneta, dom­nule Proto­popii, fiindu­că miniștrii susținuți de dumneta afi adormită cu totul și pe patulfi ce i­ a culcații bandele electorale. Desceptă-te, pene mai este timpu­, căci veii­ bine că este peste putin­ța omenască ca națiunea se ’ndure mult și timpii se fii dumneta, și cu bandele dumitale, a ieî oglindă. Descoptă-te, căci disprețului din întru aduce de sicurfi disprețului din afară, și mari sunt și catastrofele ce decurgă dintruă asemene situa­­țiune. Descâptă-te, péne mai este timpu câci audi ce cjice Dacia prin poe­­tulu­­i ei de 17 ani Lepădatu. „Marea­ Î óre seu pustiă, ce zărescu în jurul­ meu­? „Asta-i cuibulu mea o Domne ? a mea vechiă moș­cenire ? „Unde-î sala d’altă dată? unde-î splendida mărire? „Unde suntu ostile sele? unde este tronulă seu?.... „De colibe adî e plină, „Și prin misere bordee, mișeii sclavi în fug­a sus­pină !“ Multe ași mai avea de disfi­­derű timpii suntfi grei , și mi se face semn și că este bine se mă opresc și aci. Consciința îmi spune că mi­amii împliniră datoria și către dum­neta, și către miniștrii ce guverne­­ză prin dumneta, și către națiune; nu-mi mai remâne dejat de­cât și a vă­d zice încă vă dată: deșceptați-vă, căci audiți..................omenirea în­regă Sb ’nchină acumfi, dimineța și sóra dscenda: „Dreptate, mama mea, drepții, tatălui meu­, voi sunteți una cu dum­nezeu­ !“ C. A. Rosetti. I­­ ACTE OFICIALE. Monitorilă de arci publică urmatórele decrete: Art. I. Toți tinerii, cari voru vor a profita de art. 7 din legea de organisare a arma­tei din Î1 Iuniu 1868, voru fi ținuți a sa­tisface condițiunile următore: a) . Cererile se voru adresa în luna Oc­­tombre a fie­căruia anii comandaților și de divizii teritoriale (pâne la înființarea coman­dațiuniloru de brigade) și tenerulű nă­dată , cererea va presinta una certificată, con­stătătorii că a trecută cu succesă clasele pri­mare. Comandantul­ divisiei îlă pate supune la ună nou esamenă asupra cunoșcințelor­ ce se preda ă în aceste clase. b) Va presinta din partea casierii respec­tive a districtului să recepisă, prin care se va constata că a­versată la tesaură suma de lei 270, costulă întreținerii unui soldată de infanterie, sau lei 700, costula unui soldată de cavalerie sau artilerie pe ună­ană de ț­ile cu hrana și îmbrăcămintea; c) Va presinta actele civile, prin cari să se constate adevărata etate a tenerului, și tóte actele, ce se ceră la înrolarea de bună voe prin legea recrutării și regulamente­­ speciale. Art. II. Tinerii, cari voră Îndeplini condi­țiunile preved­ute la literile a, b și c de la art. 1, vor­ primi din partea divisiei ună certificată (modelă A) că suntă admisibil a servi în armata permanentă ună singură an și vom­ fi admiși a se incorpora în corpu­rile pentru care ară fi exprimată dorința, unde li se va opri certificatulü dată față de comandantulă divisieî și se vor­ supune ju­rământului prevăzută în consituțiune. Azt. III. După 6 luni de la încorporarea loră, ei voră fi supuși unu esamenă asupra sculei de legimenți gradulu I, și a sculei de soldo­ri de plutonă și serviciul­ interior. Cei ce voră dobândi note satisfăcetoire voră urma înainte, era acei ce nu voră satisface se voră trimite la părinți fără a ave drep­­turi de rembursare a banilor, dați precum și de prerogativele art. 7 din legea de or­ganisare. Art. IV. La fii­itulü anului acești tineri se vor­ esamina de inspectorule generale de arme asupra sculei de regimentă, gradul­ 2, scula de plutoni, de companie, serviciulu interioru alü trupei, în care va fi și servi­­ciulü în campanie, și, satisfacându unü bun resultată, li se va libera din partea șefului de cârpă, pe lângă ad­ulți preved­utü prin regulamentulu pentru trecerea în miliții, un certificate modelă litera B. Art. V. Acești tineri suntu supuși legi­­lor­ și regulamenteloru pentru înaintărî. La terminarea serviciului loră de ună an și îndeplinindu condițiunile prescrise, dânșii pot­ fi liberați în miliții cu gradul­ de sub­­oficiară. Art. VI. La casă de a fi armata pusă pe pericolu de resbelu, în timpul­ serviciului ‘­­ C­o­loru, libertatea loră nu se póte efectua de câtă după revenirea la propira de pace. Art. VII. Dacă tenerulu, ce­a obținută de la comandatulu divisieî certificatulu lit. A, nu se va servi de densulă In cursulă acelui ană, atunci acelă certificată nu mai are vâ­nare și tenerulu rămâne supusă legii re­crutării. Art. VIII. La casă de a se dovedi că ti­­nerule a­mbulate de certificatulu ce primeș­­ce pe numele séu, dându’lă altui individă, séu falsificândă datele séu altele, ten érulu este supusă persecuțiunilor­ conduluii penală civilă. Art. IX. Nu se póte înrola în condițiile art. 7 în­că companie, escadrone sau ba­terie, mai multă de 2 tineri Intrună ană. Prisosulă se va amâna pentru anulă viitoră, pentru care ei potă cere preînoirea certifi­catului dată de divisie, daca comandatula da arme ala corpului va fi atestată pe acelă certificată motivulă pentru care n’a putută fi admisă în acelă ană. Art. X. Ună tăneră respinsă de consiliul­ de administrație ală corpului unei arme se bate adresa cu dreptul ă seă la consiliul­ de administrație ală unui altă corpă. Reclamațiunile sale în contra acestor de­­cisiuni se decide de către comandantul­ di­­visiei teritoriale respective. Art. XI. Ténerulu, vă­dată înrolată înar­mată se bucură de tóte drepturile și dato­riile unui ostașă. Art. XII. Densulö póte satisface serviciulă séu séu ca soldată, séu ca nalbată, infirmier, potcovară, croitore, cismară, musicantă, ferar, templarű, rotară și șelară. Art. XIII. In totă timpulă serviciului de m­ă ană de z­ile, înrolați­ de bună voie nu aă­dreptă la nici ună feră de concediă, li se póte acorda însă voie de 8 ț­n­le. Art. XIV. Mutările acestoră tineri dintr’un regiment. In altulă suntă cu totulă o­­prite. NUMIRI IN FUNCȚIUNI. D. Dr. M. D. Popescu s’a numită în pos­tură de profesoră profisoară, la catedra de ști­­ințele naturale și aritmetica, de la institutul­ Vasile­ Lupu din Iași, pe temeiul­ dreptului ce i s’a recunoscută, în tomna anului espi­­rată, de către juriulă examinatoră din Iași. D. Theodor Basarabescti s’a numită tu postură de referindară, înființată din nou prin budgetură anului curentă, însărcinată cu lucrările statistice, atașată la administra­­țiunea centrale a financeloră. Cub­erulü de last, de la 27 Iu­­liei, publică cu celui mai mare sân­ge rece liniele de mai roșii, prin­tre care ne permitem și a sublinia câte­va cuvinte, ce nu ne parii toc­mai de natură a lăsa nepăsătorii pe unii cetățenii oneștii. Repararea radicală a palatului ad­ministrativă s’a dată pentru suma de 8500 galbeni, însă mai mulți cetățeni au decla­rată că, în modul­ cumă se repareză a­­cuma, suntă gata de a face acesta­­ re­­perație cu 25 la sută mai josă. Ar fi bine ca personele competente se observe a­­cesta reparație radicală mai de aprope, fiindu­că se cheltuiescă banii publici și cai particulari. FELURIMI Furtună. Mercurea trecută, pe la 4 ore, ama avută aici oă furtună din cele mai mari, cărei­a urmată rumperea unui m­orți. Furtuna a ruptă mulți copaci și a stricată acoperămintele de la biserica numită la mora de ventit, de la gura drumului de seră, pre­­cum­ și de la casa păzitoriloră. Plaia ur­mată era atâtă de mare, în câtă stradele semenau unui fluviu și pe strada mare s’a vedjută plutindă mai multe lățiî deșerte, pe ca­re le-a luate tăria apei de pe lângă dugheni, înecată. Dumineca trecută uină individă s’a înecată în Plută, lângă podulu de la Sculeni. Morte grabnică. Dimitrie Pădure, mer­­gendă Joui pe stradă Sărăria, a picată josă și a murită îndată. Cadavrulă s’a transpor­tată la ospitalü. Găsită mortă. In 20 Iulie s’a găsită,­­aprópe de otarulă moșiii Belces­i, plasa Ba­­hluială, mortă ună individă necunoscută. — Lângă Cetățuia Galata ’’a găsită unu om

Next