Romanulu, august 1869 (Anul 13)
1869-08-01
566ROMANDLU i AUGUSTU 1869 $ deplinű ín acestű puntű se trecemü la celű-l-altü. Sute de comercianți, mari și mici, au denundatu ínscrisu, către ensuși Domnulu Româniloru, faciă fiindu ministru din întru, și afi denundatü din anteia <Țu operațiunile bandei, ilegalitățile și fraudele miniștriloru. Ce te face deja se cred î c’acestî comercianți mar fi fostu în stare s’adune celű mai puțin și doue mii de ómeni, și toți alegători, carii se snopască banda snopitoriloră ? Încă vă dată se nu-mi did că erați mai vîrtoși de câtu poporului, căci voi ați fostu doue, trei sute, și elfi este doue, trei mii, celű mai puținfi. Se nu-mi dicî că erați mai vîrtoși de câtă poporului, căci, voi luptați pentru bani și poporulfi luptă pentru drepturile și onorea lui, și este solut și de totă lumea cât și suntfi de slabi mercenarii în facia celorfi carii luptă pentru drepturile lorfi. Este on anecdotă vechiă ce ’și are aci locului ei. Se zice că ’n antichitate, întruna din micele republice ale Greciei, bărbații toți plecară la un fi resbelfi Locului bătăliei era departe și lungă fu lupta. Sclavii credendu că stăpânii lorfi erafi morți s’afi revoltată și s’afi proclamată domni pe averea stepânilor și soră și chiară pe casele și pe sociele loră. Peste câtfiva timpă se întorc și stepânii Sclavii, dedubciți cu stepânirea se narmară și eșiră cu bătaie naintea stepânilor ei. Unulă din stepânî, în locă da primi lupta, le strigă: —Napoi sclavilorfi! — Și sclavii lepădară armele, tngenU chiară și cerură eroare. E că că a fost și și ce este banda voistră pentru nobila națiune română. Derű, vei dice, deeâ este astfifel și de ce națiunea întregă s’a supusă nouă? Ei, domnule Protopopfi adeveratsi se fiă că nu scli? Me mirfi că puterea te-a orbită așia de curéndu! In ori ce casă cuse se mă esplicfi. Poporul fi a făcut și, ș’a învinșii mânia sea, ș’a îndurat și rușinea cea mai mare, căci astfi felfi lea sfătuit și cei mai bătrâni ai lui. Și de ce bătrânii bau sfătuită a ’și pleca capului rușinii? Fiindfi că cei mai bătrâni au mai multă patriotism și decât și ambițiunea respunde lovirilor si prin loviri era forte lesne, și isbenda pe deplină sicură. Cândfi însă lupta începe cu béta cine póte fi sigură că va putea opri se nu se amestece și cuțitului, și pistolului? Cândfi se va mesteca cuțitulfi și pistolulfi cine pote respunde că nu se va mesteca și pușca? Când fi banda va fi respinsă prin sânge cine pote respunde că va putea pune zăgază furiei de a se opri aci? încă ceva. Banda era plătită de miniștrii. Banda învinsă era se mărturescă adevărulfi. Adeverulfi mărturis și era neapărată se conducă pe miniștrii la pușcăria de la Văcărescu, ba încă dupe sistema d-nului Cogălniceni la Dobrovățui și Bucovățui. Miniștrii demu, uă dată ce afi că tutfi până la Hamalu, Gembașiu și dumneta erafi' se jace totfi pentru totfi. E căderui armata pe ulițe. .. Ecă deru lupta începută între armată, și națiune! Ascultă, domnule Popa-Tache, și ascultă bine. Nu cunoscă nici uifi casă, în nici uă țeră, și ’n nici uă epocă, auci, mare Protopop și nici ni fi casă, în nici uă țeră și ’n nici uă epocă, în care armata se nu fi dată într’uă insurecțiune. Dera totfi astfielfi desfid fi se-mi aveți un fi singură, casfi, într’uă singură țeră și în orice epocă, în care armata se î luptată până în sfîrșitfi contra unei revoluțiuni. 9 Susținând fi legea, dreptulfi și onerea în contra bandelorfi, poporulfi era în apărare legitimă. Guvernulfi era insurecțiunea. Cine dem putea respunde că apărarea legitimă nu devenea revoluțiune? In acest finasy unde puteam fi ajunge? Urmeză cu atențiune inteliginte Proto-ierefi! Ca să-ți fi fi plăcut fi, și mai cu semă ca se nu dafi ocasiune micilor fi dumitale tovarăși și supuși de ministeri și de la Presa vostră d’a vărsa uă baltă de injurie, voi fi admise îndată că armata la noi, și numai la noi, trăgea, și trăgea tatăși cu sete în contra națiunii, pe când și aceasta apăra legea, legalitatea, onórea și drepturile iei cele mai legitime. Cine însa póte chezășui că ’ntruă asemenea luptă armata n’ar fi fost si învinsă de poporului întregii din Bucuresci, unit și cu guarda orășiănescă, ce d. Dimitrie Ghica adis și că datoria iei este d’a apăra legalitatea? Doue mii de soldați, închiși între ulițele Bucurescilor si, conduși de d. Macedonski și luptândă contra douezeci de mii, ori cât și ar fi de eroică armata, învingerea ieî este cu putință mai cu semă când si lupta este între frați. Merg fi însă mai departe pe terâmulfi dumnevostră și admitfi că două mii de omeni ar fi ucis si doue deci de mii de frați, carii luptați pentru drepturile lor și, carii erafi în legitimă apărare. In asemenea calfi n’am fi fi revenită ore în 1869, într’uă posițiune mulții mai durerosă și mai fatale decâtfi cea de la 3 Augustă 1865? Scrmfi cu toții resultatului biruinței armatei de la 3 Augustă 1865 Spune dem, singură, la ce catastrofe spăimfintătorie nă ar fi fi espussi la 1869 resbelulfi civile? Puterice Protoierefi! Nu uita că ești acum fi ni fi omfi politică, și trebue prin urmare, ești silită se- oțelesci privirea ca s’o faci pătrunjetorie și răpede apoi se ’nvălui prin ochiuți de ștoimfi, starea nóstră din întru, cu tóte calitățile și defectele Românilor și, și situațiunea nostră politică din afară, fără uita unui minut și măcar fi, și situațiunea politică a Europei întrege. Atențiunea ta, atrasă astfi fel și, mărite Proto Popă, vei înțelege lesne, făr’a me sili la esplicări ce nici într’unii casfi nu pot fi fi în interesulű dumitele Aduți aminte că suntem fi ocolit de trei inimici, și din carii doui sunt și puterici... Aduți aminte că Rusia n’a voită nici vădată unfi Domnii puteriei în România. Aduți aminte că ea a mersu pen’a ne promite în 1866 că ne va susține, chiar si dac’amfi proclama republica, numai se ne lăsăm fi d’a voi nu fi domnii dintruna din familiele domnitore în Occidinte. Aduți aminte c’Austria a disfi în 1858 . — Nu voiesefi a fi între doui Piemonți. Că ea a disfi în 1866. — Nu voie se fi a fi între doui Hohenzollerni. Aduți aminte c’armata nostră este încă mică. Că milițiele nóstre suntfi încă la ’nceputului organisării lor fi și armele că avemu pre puține. Aduți aminte că Napoleone ar fi III ar sissi la 1858, că trebue se fimfi bulevardului Europei, că de atunci veni resbelulfi de la 1859 și celfi de la 1866 și găsindu-ne tot fi desarmați, Napoleone alfi III, a putuții crede, că suntem fi.................. . cea a ce chicii Ungurii, Austriacă și Polonii Ceartoriski, că suntem fi. Aduți aminte că Constituțiunea nostră este nouă, cu totul și nouă, și prin urmare că nu schmfi âncă bine ce datorii ne impune libertatea ș’apârarea naționale. Aduți aminte că dinastia nostră fiind și nouă, și grele împrejurările din întru și din afarâ, ea nu putută încă se ’nfigă rădăcinele ieî în pământulu României de cât și numai prin virtuți personale. Aduți aminte că presa străină, și mai cu semă cea austro-maghiară, de la 1866 și pân’acuma, n’a perdut fi că singură , fără calomnia și națiunea romănă și pe Domnului ei. Aduți aminte că s’a vorbită mulții d’uă aliandă între Austria cu Francia și cu Italia, și c’atunci acea aliandă avea multe probabilități. Nu uita negreșitfi și greșialile nóstre, ale individilorfi ca ș’ale partitelorfi, și sunt fi sicursi că vei înțelege cât fi de ’nțelepțî și ’n adevăr fi patrioți a fi fostfi acei bătrâni carii afi sfătuită poporului se-șî plece mai bine fruntea și se ’nghiță rușinea, de câtfi se respunsă forței brutale cu dreptului șefi, de căt fi se intre pe calea resbeluluî civile pe care-l fi îmbrînceațî. Te-am convinsă acum fi, domnule Protopopii, cumii, cea-a ce ai credutfi că este să isbândă a dumitale nu fostfi de cât și resultatului patrioticei înțelepciuni a comercianților și ș’a marei majorități a cetățenilor și români. Bobii derit a fi vorbită acumfi și viitorulu este pe deplinii lămurită. Națiunea ș’a ’ntors fi facia de la voi și v’a lăsații se faceți ca se scape batelului România, dintre stâncele între cari îlfi înfundaseră-țî înțelegi ensă că tote a fi unfi capetfi și ânsa și răbdarea și înțelepciunea au fermurii lorii înțelegi că ideia ce represinți la guvernu fiindu cea mai degrădătore pentru națiune ea nu póte aduce resultate decât și cele ce suntfi conforme cu origina iei, înțelegi că uă națiune nu póte se sufere mulții timpii se se vedă atăt fi de josorîtă în câtfi se aibă groză și rușine de ea ânsa-șî înțelegi în sfîrșit și că dacă ea éa sa-și se rușineză și se desprețuiesce din causa stării în care se află câtfi trebuie se fie nesocotită și desprețuită în afar.ă. Napoleone III, domnule Protopopfi dise la 2 Augustă în Senatulu Franciei, prin d. de Roucher „Inrîurirea Franciei în afară, și „simțimentele națiunii pentru suveranul fiiei, nu pot fi se fie salvate „de cât și prin adoptarea unei politice liberale.“ Decăderü națiunea cea mai puterică din lume este slabă, când și ideia domnitorie nu este libertatea și moralitatea, la ce pericle este espusă România având fi acum fi drepții lasă guvernului ieîideia Popa Tache.!!! Descâptă-te dera dumneta, domnule Protopopii, fiinducă miniștrii susținuți de dumneta afi adormită cu totul și pe patulfi ce i a culcații bandele electorale. Desceptă-te, pene mai este timpu, căci veii bine că este peste putința omenască ca națiunea se ’ndure mult și timpii se fii dumneta, și cu bandele dumitale, a ieî oglindă. Descoptă-te, căci disprețului din întru aduce de sicurfi disprețului din afară, și mari sunt și catastrofele ce decurgă dintruă asemene situațiune. Descâptă-te, péne mai este timpu câci audi ce cjice Dacia prin poetului ei de 17 ani Lepădatu. „Marea Î óre seu pustiă, ce zărescu în jurul meu? „Asta-i cuibulu mea o Domne ? a mea vechiă moșcenire ? „Unde-î sala d’altă dată? unde-î splendida mărire? „Unde suntu ostile sele? unde este tronulă seu?.... „De colibe adî e plină, „Și prin misere bordee, mișeii sclavi în fuga suspină !“ Multe ași mai avea de disfiderű timpii suntfi grei , și mi se face semn și că este bine se mă opresc și aci. Consciința îmi spune că miamii împliniră datoria și către dumneta, și către miniștrii ce guverneză prin dumneta, și către națiune; nu-mi mai remâne dejat decât și a văd zice încă vă dată: deșceptați-vă, căci audiți..................omenirea înregă Sb ’nchină acumfi, dimineța și sóra dscenda: „Dreptate, mama mea, drepții, tatălui meu, voi sunteți una cu dumnezeu !“ C. A. Rosetti. I ACTE OFICIALE. Monitorilă de arci publică urmatórele decrete: Art. I. Toți tinerii, cari voru vor a profita de art. 7 din legea de organisare a armatei din Î1 Iuniu 1868, voru fi ținuți a satisface condițiunile următore: a) . Cererile se voru adresa în luna Octombre a fiecăruia anii comandaților și de divizii teritoriale (pâne la înființarea comandațiuniloru de brigade) și tenerulű nădată , cererea va presinta una certificată, constătătorii că a trecută cu succesă clasele primare. Comandantul divisiei îlă pate supune la ună nou esamenă asupra cunoșcințelor ce se preda ă în aceste clase. b) Va presinta din partea casierii respective a districtului să recepisă, prin care se va constata că aversată la tesaură suma de lei 270, costulă întreținerii unui soldată de infanterie, sau lei 700, costula unui soldată de cavalerie sau artilerie pe unăană de țile cu hrana și îmbrăcămintea; c) Va presinta actele civile, prin cari să se constate adevărata etate a tenerului, și tóte actele, ce se ceră la înrolarea de bună voe prin legea recrutării și regulamente speciale. Art. II. Tinerii, cari voră Îndeplini condițiunile prevedute la literile a, b și c de la art. 1, vor primi din partea divisiei ună certificată (modelă A) că suntă admisibil a servi în armata permanentă ună singură an și vom fi admiși a se incorpora în corpurile pentru care ară fi exprimată dorința, unde li se va opri certificatulü dată față de comandantulă divisieî și se vor supune jurământului prevăzută în consituțiune. Azt. III. După 6 luni de la încorporarea loră, ei voră fi supuși unu esamenă asupra sculei de legimenți gradulu I, și a sculei de soldori de plutonă și serviciul interior. Cei ce voră dobândi note satisfăcetoire voră urma înainte, era acei ce nu voră satisface se voră trimite la părinți fără a ave drepturi de rembursare a banilor, dați precum și de prerogativele art. 7 din legea de organisare. Art. IV. La fiiitulü anului acești tineri se vor esamina de inspectorule generale de arme asupra sculei de regimentă, gradul 2, scula de plutoni, de companie, serviciulu interioru alü trupei, în care va fi și serviciulü în campanie, și, satisfacându unü bun resultată, li se va libera din partea șefului de cârpă, pe lângă adulți prevedutü prin regulamentulu pentru trecerea în miliții, un certificate modelă litera B. Art. V. Acești tineri suntu supuși legilor și regulamenteloru pentru înaintărî. La terminarea serviciului loră de ună an și îndeplinindu condițiunile prescrise, dânșii pot fi liberați în miliții cu gradul de suboficiară. Art. VI. La casă de a fi armata pusă pe pericolu de resbelu, în timpul serviciului ‘ Coloru, libertatea loră nu se póte efectua de câtă după revenirea la propira de pace. Art. VII. Dacă tenerulu, cea obținută de la comandatulu divisieî certificatulu lit. A, nu se va servi de densulă In cursulă acelui ană, atunci acelă certificată nu mai are vânare și tenerulu rămâne supusă legii recrutării. Art. VIII. La casă de a se dovedi că tinerule ambulate de certificatulu ce primeșce pe numele séu, dându’lă altui individă, séu falsificândă datele séu altele, ten érulu este supusă persecuțiunilor conduluii penală civilă. Art. IX. Nu se póte înrola în condițiile art. 7 încă companie, escadrone sau baterie, mai multă de 2 tineri Intrună ană. Prisosulă se va amâna pentru anulă viitoră, pentru care ei potă cere preînoirea certificatului dată de divisie, daca comandatula da arme ala corpului va fi atestată pe acelă certificată motivulă pentru care n’a putută fi admisă în acelă ană. Art. X. Ună tăneră respinsă de consiliul de administrație ală corpului unei arme se bate adresa cu dreptul ă seă la consiliul de administrație ală unui altă corpă. Reclamațiunile sale în contra acestor decisiuni se decide de către comandantul divisiei teritoriale respective. Art. XI. Ténerulu, vădată înrolată înarmată se bucură de tóte drepturile și datoriile unui ostașă. Art. XII. Densulö póte satisface serviciulă séu séu ca soldată, séu ca nalbată, infirmier, potcovară, croitore, cismară, musicantă, ferar, templarű, rotară și șelară. Art. XIII. In totă timpulă serviciului de mă ană de zile, înrolați de bună voie nu aădreptă la nici ună feră de concediă, li se póte acorda însă voie de 8 țnle. Art. XIV. Mutările acestoră tineri dintr’un regiment. In altulă suntă cu totulă oprite. NUMIRI IN FUNCȚIUNI. D. Dr. M. D. Popescu s’a numită în postură de profesoră profisoară, la catedra de științele naturale și aritmetica, de la institutul Vasile Lupu din Iași, pe temeiul dreptului ce i s’a recunoscută, în tomna anului espirată, de către juriulă examinatoră din Iași. D. Theodor Basarabescti s’a numită tu postură de referindară, înființată din nou prin budgetură anului curentă, însărcinată cu lucrările statistice, atașată la administrațiunea centrale a financeloră. Cuberulü de last, de la 27 Iuliei, publică cu celui mai mare sânge rece liniele de mai roșii, printre care ne permitem și a sublinia câteva cuvinte, ce nu ne parii tocmai de natură a lăsa nepăsătorii pe unii cetățenii oneștii. Repararea radicală a palatului administrativă s’a dată pentru suma de 8500 galbeni, însă mai mulți cetățeni au declarată că, în modul cumă se repareză acuma, suntă gata de a face acesta reperație cu 25 la sută mai josă. Ar fi bine ca personele competente se observe acesta reparație radicală mai de aprope, fiinducă se cheltuiescă banii publici și cai particulari. FELURIMI Furtună. Mercurea trecută, pe la 4 ore, ama avută aici oă furtună din cele mai mari, căreia urmată rumperea unui morți. Furtuna a ruptă mulți copaci și a stricată acoperămintele de la biserica numită la mora de ventit, de la gura drumului de seră, precum și de la casa păzitoriloră. Plaia urmată era atâtă de mare, în câtă stradele semenau unui fluviu și pe strada mare s’a vedjută plutindă mai multe lățiî deșerte, pe care le-a luate tăria apei de pe lângă dugheni, înecată. Dumineca trecută uină individă s’a înecată în Plută, lângă podulu de la Sculeni. Morte grabnică. Dimitrie Pădure, mergendă Joui pe stradă Sărăria, a picată josă și a murită îndată. Cadavrulă s’a transportată la ospitalü. Găsită mortă. In 20 Iulie s’a găsită,aprópe de otarulă moșiii Belcesi, plasa Bahluială, mortă ună individă necunoscută. — Lângă Cetățuia Galata ’’a găsită unu om