Romanulu, septembrie 1869 (Anul 13)
1869-09-21
ANULU AL 13 TREISPREZECELEA ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANTI, No. 1. - REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42 VOIESCE ȘI VEI PUTEA: Lei n. Len Peanu.,... p. capitală 48 p. distr. 58 Pe gese luni « « 24 « 29 Petrel luni«. « 12 « 15 Penă lună ««5*6 Unu esemplaru 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria • pe 17 val. aust Ârticlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundătorii EUGENIU CARADA. DEPEȘI TELEGRAFICE (Serviciulu privata aid Monitorului) WASHINGTON, 28 Septembre. — Guvernulu Statelorü-Unite a declarații represintantuluĭ spaniole că n’a avute nici uădată intențiunea de a oferi mediațiunea sea în afacerile Cubane și că purtarea sea In acesta privință ’s a foste mișcată numai prin motivurî de umanitate. VIENA, 29 Septembre. — Se pregătesceui recepțiune brilantă principelui regale ale Prusiei. Corpuri diplomatice întrege și notabilitățile vor fi presintate principelui. BERLIN, 29 Septembre. — Invitate fiinde de imperatorele Austriei, principele regale va locui în casteluli imperiale din Viena. A. S. va petrece mai multe zile la Constantinopole și, pentru a se duce in Egiptă, va trece prin Asia Mică și Palestina. Cornitele de Bismark nu se va reînturna la Berlin, pe câte timpă va dura sesiunea dietei. Convențiunea închiriată între Prusia și Rusia pentru estradarea reciprocă a criminalilorănceteza la 2 Octombre și n’a foste reinoită. PARIS, 30 Septembre. — Ziarele oficióse anunță că guvernul este decisü de a nu ceda le amenințările violente ale fiareloră oposițiunii, cari ceră convocarea corpului legislative pentru 26 Octombre, ci în cursul lunei Noembre. Se pregătesce proiecte importante, spre a se supune deputatilorü. MADRID, 30 Septembre. — Se asecură că se va numi oă comisiune de deputați, însărcinată de a pregăti solutiunea cestiunei de candidatura la tron. Bucurescî, 2° SSSm. Unul din ziauiele guvernului spune astăzi, pentru amna era: „Moșia Golibașiî și altele multe au fostu date la amici pe nimicü, pentru a le splata spre a-șî umple pungele.“ Dela moșia Colibașii s’a arendat fiindă ministru de finance d. Văsescu, și președinte al cabinetului d. Constantin Crețulescu. Deru d. Mehedințenu a oferitu atunci d-lori Văsescu și Crețulescu și acumă d-lorit A. G. Golescu și Dumitru Ghica a resilia contractulă, și toți aceștia au refusatu. Nu face nimică. Guvernului îi trebuie calomnia, ca se potă elice că și noi ne-amu înavuțită furandu Statulu. Diariulă cu pricina mai adauge: „Nimeni nu se putea plânge că de la pușcele aduse din America s’aă făcută imense gheșefturî in profitură amiciloră ș’a ómenîloră dileî.“ Dora d. Mehedințenu a luată și de la d. Cogălnicenu una asemenea contractă, cu aceleași condițiuni. Decădéra contractulă celă d’ânteiă a adusă „gheșefturî“, este învederată că le-a adusă și celă d’ală cnoilea și prin urmare „imense gheșefturî s’aă făcută în profitulă d-nului Cogălniceni ș’a amiciloră clilei.“ Presa cjice: „Și cu tóte aceste, acuma póte vede oricine că pușcele aduse din America, ca și splentațiunea moșieloru Statului, aă deschisă diverse comptete de bancă, cu impiegați plătiți câte una peDe la 2 și 3 mii galbeni pe ană.“ Ceră țera scie că d. Mehedințenu este de multă deja ună comerciante inteliginte, întreprindătorii și avută. Ceră toți sciă că numai cu bonurile rurale a câștigată mii și mii de galbeni, cumpârându-le suptă guvernală suptă care erau scăzute pâné la 40 la sută, și vânndu-le luptă acelua, luptă care se urcară mai pene la pari. Ce se face însă acumă de către banchierii funcționari în operațiuni contrarie, în sconturi de mandate și pensiuni, ce mai nu se mai plătescă la casa tesaurului, ci la banchiăriî funcționari? Scuitoriî, barcarola de la Chiozza și servitoarele caseloru vecine formară uă turmă de curioși In care se strecurară Susanetta și Berta. De la Ospeiulă-Regale la temnițele civile, este uă distanță de vre treiizeci de pași. [Ună aginte ală poliției, reiténdu că crainicule se opria mai aprópe de temnițe de cătă de ospeță, flă consilia se’șî schimbe loculă, și, aretându’î ferestrele cu gratie, sf jise că pensionarii bunului guvernă nu mergeaă la teatru; déra crainiculă respunse că voiesce se fiă auzită de impiegații de la prigioni (temnițe). Susanetta și cu Betta sciau că ’n tóte diminetele, Intre optă și inoue ore, se dedeaseră prisoniarilor, deschidéndu-se ferestrele, era momentulă favorabile, pentru a face se pariie pene la dânșii ună strigată din afară. C’uă voce din gâtă și isipatóre, crainiculă comunică adunatiloră cu ună neguțătoră de cărnuri de la Frezzaria primiseră provisiune enormă de jambane și de limbi afumate de Hamburg. Ce privire splendidă acele piramide de cărnuri uscate, cari se redicau la ’nălțime de douameni. Apoi anunță c’ună ifabricantă de lumânări de seă, din causa încetării negoțuilui seă. Își vindea marfa e’ună scădemenit I de necrezută. Nici uă dată, démi nici ui dată, ocasiune mai frumosa nu va fi pentru o gospodine d’a se lumina eftină. Apoi ven la nuntură unui spectaclu, necunoscută In acestă orașiă, Pupi napolitani, sosiți de cu brândă din capita Ambeloră-Sicilie. La optmare sora va trebui se incepa drama pe rândi Dorü d. Mehedințenii speculă , cumă mii de galbeni pe fiecare di, la vândarea bunurilor Statului, și speculă urcându-le două dată cu câte una sută mii lei nouî și făcându astafelu, acumü ca și -n anii trecuți, se câștige Statulu mii de galbeni. Reü face ore? „Gheșefturi“ suntu aceste? Și, déca suntu, nu se ’mpartü ele cu miniștrii actuali, carii le permită? Decă „gheșefturi“ se numesc aceste, ce este ere faptulu că ministerulă Cogălnicenu apără pe arendașiulă Cogălnicenu d’a plăti tesaurului suma se-î datoresce de leî nouî 183,083, bani 33? Acesta nu s’a negată și nu se póte nega. Cumă se chiamă dé la acestă speculă în paguba tesaurulî publică, ce se face între arendașiulă Cogălnicenu și ministrulă Cogălnicenu? Și cumă se numescu aceia, carii, facându asemeni specule, ne aretă pe noi și strigă: — prindeți hoțulă ? — Cumă se chiamă învoiela făcută între comuna actuale și d. Godillot, lucrările canalului Colția, esproprierile din calea Căldărarii, și împrumutul Comunei, transformată în loteriă? Căndă guvernulu cunosce aceste operațiuni „gheșeftuale“ și tace, cum se numesce acesta, de nu oficiale recunosceri a unoră pipăite jafuri și gheșefturî ? Cumă se chiamă, în sfârșită, faptulă, că pe cândă ei, carii facu tote aceste, au le potă nega și totă dânșii ne aretă pe noi cu degetulă și strigă’:— prindeți hoțulă—! Colibașii! VOI MIMICA, 21 SEPTEMBRE 186* LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciurî și reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea pariului. In districte la corespondinții țjiariuluî și prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle grain rue de l’ancienne comedie No. 5, ANXINIUUBILE Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 reînvoi luțiune și chiarű pentru resturnarea tronului. Acesta reproducere trebue a se recunosce oficiale c’asta este. Pentru ce ânsă făcu acésta guvernulu? Elă scie că este celă mai mare și mai neaudită atacă pentru capul unui Stată, d’a lăsa se se clică, ș’a face se se credă, că Elă călătoresce în afară pentru a împedeca conspirarea unui om, fiă chiar ș’a unei partite. Și cu tote aceste guvernulu dă acestei calomnii uă afirmare și vă tămi oficiale, publicându-o în fola sea oficiale. Guvernulu scie că, crezându-se despre vă țâră, în afară, că se uneltescă conspirări și revoluțiuni în întrulă iei, și încă cu acele conspirări și revoluțiuni țintescă pâne la capul Statului, țara aceaa scade forte în creditulu scă, în puterea sea materiale și morale. Guvernul declară cu tote aceste în modă oficiale că ’n asemene stare este astă dî Statulă romănă. De ce ére? Și ’ndată ce vorbi Monitorele, vină ambele diarne ale guvernului și clică: Pressa în no. de Vineri: „Niserămă ieri, nu mai departe, că, pre când, d. G. A. Rosetti umblă a propaga nouî resturnări în întru, dd. Dumitru și Ion Brătianu umblă după influințe străine în afară, spre a ajunge la acelașî scop.“ Adunarea Naționale în no. de Juoî: „Déru, déca tóte câte se ridică la adresa acestei partite, care devine din și în Ji mai peodinitare pentru liniștea publică, suntă neadevăruri, atunci spusă-ne Comănulii și cei de pe împrejurul ă seă, ce facă ore la Paris do. Dumitru Brătianu, Ștefan Golescu, Carada, Ciocârlan?“ Nimene se nu se mai mișce, nici chiară venerabila mamă a Golescilor, se nu mai cuteze a-și căuta sănătatea, se nu mai cuteze a fi bolnavă și a merge la ape minerale și spre a consulta pe medici, căci îndată se proclamă de către guvernă, în modă oficiosă și chiară oficiale, că se conspiră pentru rescóle, pentru revoluțiuni și chiară pentru resturnarea Tronului! Care se fiă scopulă acestei procederi? Se publică pe totä Șiua că d. C. A. Rosetti este pe deplină deconsiderată pentru multele și patentele sale hoții. Și cu tote aceste, foile guvernului pe flă ce Și conțină 4, 5 colone, consacrate numai d-lui C. A. Rosetti. Vineri chiară Pressa Șise: „ Nimica nu le dă cea mai mică, speranță că potă a mai face ceva în țară, căci Românii, desceptându-se cu toții, le spuse că suntă aisce înșelători, cari au speculată cu simțimintele lor, cele mai pure și mai naționali.“ Și astăzi Sâmbătă repetă: „Căci e mare.... forte mare.... puterea adevĕrului și faptele lor suntă destulă de recenți, care nu put fi uitate de toți acel cari ar mai putea se-î asculte și se se’ncred á în eî.“ Jupî chiară Adunarea Naționale publică: „Ne speculă cu monete false și ne amenință c’uă spadă de cartoni.“ Și mai la vale: „Care a fostă virtutea principielorü sale, totă de d. C. A. Rosetti este vorba spre a face se nu șioveiască stindardulă scă în mânele sale debile și incapabile d’a-lă susține? Ce a făcută eră pentru triumfulă îdeielor d Înscrise cu atâta pompă și cu atâta fanta* ronadă în programa loră ? Cea făcută în fine spre a merita încrederea națiunii, pre care voia s’o conducă la ținta ce-șî propunea ? s. c. 1.“ Nimicit de câtă corupțiune, servilismă s. c. 1. „Unde a condusă acestă politică pe park titulă Roșiiloră ? Negreșită acolo, unde era naturale se să conducă, la discredita, la cădere. “ Și iotă în acela numeru Adunarea Sice: „Acestă partită devine din fiind mai neodinitoră pentru liniștea publică.“ FOITA ROMANULUI. ŰQMIU FACE-TOTUL) IX. Funcțiunile de crainică la Venezia nu pot fi ’ndeplinite de cele dintâia venitű. Puterea plămăniloră este une dara alü naturei, care n’ai pute fi d’ajunsü, déca talentulü ar lipsi. Trebuie ca vânzarea unora mobile putrede se fie anunțate, ca și căndă ar valora milióne. Comitesa, care și-a perdutü canele, voiesce ca resplata promisă se acite pofta poporatiunii Întregi. Trebuie ca amiculă spectaclului se facă a se nasce la imaginatiuni tablouri imbatatore, d’acolo vine că cele mai de pe urmă strigăte ale artistului crainică, imită vuietulu, șipptele și ’mbulzela multimei, care va merge sora In grămadă la teatru. Câte uă dată aginti plătiți Înconjură pe crainică și lă ajută prin strigăte de admirare și de mirare. Acestui complemente de punere ’n scenă trebuia se serve sfer* talQ de florină dată de miss Lovel. După ce făcu anunțuri de acestea, de diminută, pe diferite piețe, la Rialto și dinaintea mai multoră ospețe, crainiculă, urmată de patru băieți, sosi pe [cheiulu Esclavonilor] la pr.otărică. De ’ndată trecetorii se opriră, pe se vede Româniu de la 29, 30, 31 AugUste, 1, 2, 3, 4, 5, 8, 9, 10,11,12,13,14,15,1 17, 18, și 19 Septembre De la cestiunile de „gheșefturî“, se renurță la cele politice. Guvernul reproduce în Monitorii, în foia oficiale, un articlu din le Constitutions et, în care se spune că dd. Brătieni conspiră în întru și nu afară, pentru a face uă reveteribile și tristă numită, Osman-Moamette, răpitorul de fete sau invasiunea Arabilor, în Italia, cu Policinelă, Pancrace, Tartaglia și alte masce napolitane, decoruri d’ale celore d’anteiű pittori ai peninsulei, represintând insula Gapri și Vesvulu iu erupere, baletă de doue-țfecî-și-cincî de dăii țuitore și pedepsire a Arabilor, printr’uă plaie de focă. După dramă, se va da comedia arătă, de aplaudată Medico e la Morte, de marele actoră-autoră Pasquale Altabilla, comedie pe care au luat-o libretiștiî pentru a face dintr’ânsa opera Crispino et la Gomare, pusă ’n musică de maiestrulü Ricci „Intre aceste două piese, urmă cra îniculă imitându’și plămănii, se va trage in beneficiulă senoriloră speratori uă tombola magnifică, in care voră fi trei loturi pe cari câștigătorii le voră primi îndată. Teatrino îmnouită și luminată agiorno, va conțină uă mulțime imensă. Totă orașială va veni. Ecivaviva viva ! “ Băiații salariați, adăugându sgomotulu loră cu ală crainicului, produseră oă larmă, care resună de la una capetă la celălaltă ală cheiului Esclavonilor”. Cândă socoti că atențiunea prisoniariloră trebuie se fiă deșteptată de aceste preliminarie, craîniculă adause c’uă voce mai țipătoreancă: „Toți voră veni, avuți și seraci, băieți și fete. Tóta poporațiunea acestei frumóse cetăți se va pune in mișcare, de la puntulă Quinta Valle pînă la Santa-Marta, Marta, Marta! de la biserica San-Pietro- di-Castello pînă la Sant Alvise, Alvise, Alvise!!< D’uă dată crainiculă tăcu par’că vocea i s’ară fi stinsă. Susanetta și Betta, cu gatură întinsă, cu ochii întorși spre Prigioni as cultară cu tótá atențiunea. — Creifs se ftă aci? Ijise Susanetta. — Nu, respinse Betta, déc’arț fi suspinată numai, l’ași fi auțjită. Aide iute la San-George-Magiore. Ua clipire din ochiu a piticei însciință pe crainică că ’ncercarea nu reeșise. Betrănulu Beppo, care seia complotulă, aștepta cu gondola la fermă. Tótă banda celoru patru băiați a crainicului, ș’a celoră doué fete, se ’nbarcă în gondolă in mijlocul ă glumeloră mulțimea și râsetelor, agințiloră poliției. Nu trebuiescă de câtă cinci minute unui lopătară, pentru a trece de la Termulu Esclavonilor, la insula Sant-George Magiore Jumetate din monastirea, în care Cosma de Medicis primită diniaru ospitalitatea senoriei din Venezia, servia de casarmă, cealaltă jumătate de temniță. La intrarea casarmei, crainiculă, camă temendu-se, s’opri dinaintea tunurilor, ale căroră guri, întorse spre Pzazzetta și spre palatulă ducale, păreaă a amenința cu distrugere cele mai frumóse bastimente din lume. Elă s’apropiă d’ună june serginte, care mergea de la uă sentinelă la alta, c’uă vărguță de trestie în mână, și ceru voia d’ași esercita profesiunea de crainică con privilegio, adică cu patentă. Sergintele respinse că datoria lui nu ’se opria d’alu lăsa se strige, numai dacă va striga afară din bastimentele bunului guvernă. Țipetele autorisate ’ncepură. De la cele d’ao teră cuvinte, soldații eșiră la ferestrele cazarmei. Aclamările băieților, salariați, atraseră câțiva oficieri. Când numele de Marta și de Alvi se resunară în aeră, ună strigată depărtată respinse din înălțimele temniței. Asistinții îlă audiră d’abia, și nimeni nu băgă de somn, afară de Susanetta și Betta, cari apucaseră aceste două cuvinte. son qua (suntă aci)! Vă oră după acesta, cele două fete dedeaă séma missei Lovel despre resultatultt spedițiunii soră. — Acumă, Ijise Betta, ce mai este de făcută priveșce pe Lenoria vostra. Ea ești jună, frumosă, avută. — se vorbiască haineloră albe, se caute a mișca aceste anințe de ghiață. Noi acestea, Veneziane, nici scimă se pronunțămă numele lorăpocite. Ș’apoi ne-ară asculta eî ? Senoria vostrá este străină și domná mare, Senoria nostra; ea vorbesce tóte limbele fetei de dincolo de zipe^iî. Se paie cea mai frumósa rochie a eî, pentru a merge se véd á pe directare, pe guvernatore și pe toți încarceratori. Sermanul nostru stepănă este la duoî pași d’aci, la Sant-George-Magiore. Intr’uă jumetate orișoră, elă ni se póte reda. — Trebuie se neglă redată, adause &usanella, se nu ’lu părăsimă, se nu *lă lăsăm și se mănînce pânea amară a temniței. Cere iertarea lui, Senorina, s’o vei dobéndi. — Me ducă s’o ceră, respinse Martha, astăzi, în acestă momentă chiară. Mergeți, amiele mele, și rugați pe Dumnezică se iii de vocea emoționată a Susanettei, caragială Bettei, și căldura ambelor vostre anime. (Va urma). • Paul de Musset.