Romanulu, noiembrie 1869 (Anul 13)

1869-11-22

» - 7 ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMÂNC, No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. NULU ALU TREI­S PRELEGEREA VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Lei n. Le­a Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 pe gese lani « * 24 « 29 pe tidl­ian « * 12 « 15 Pe ua iana « « 5 « 6 una esemplarü 24 báni. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust­r. La 13 Noembre, cinci me­­­­­­dici au cerută analisa chimică I­I pentru a se sei­decă laa Făr­ 1 I coianu­na fostă otrăvită. Suntă otrăvi volatile care,­­ I după câte­va zile, nu se mai I I potă găsi. Ministerială ma pusă încă I­I a se face analiza chimică.­­ Ce însemneză acastă întâr­ I­­ diare?­­ DEPEȘI TELEGRAFICE. (­Serviciulu privată alu Monitorului). LONDRA, 1 Decembre. — Ziarul­ minis­teriala Morning­ Post scrie acordul­ di­plomației anglo și francese. Atitudinea demnă a Sultanului face a se spera că pacea nu va fi tulburată prin zizania turco-egiptiană. CAIRO, 30 Noembre. — Dumineca viitare, anteia rugă a bisericei protestante se va face în prezența principelui regalü al­ Prusiei. BERLIN, 30 Noembre. — Principele Al­­bercht va merge la Petersburg, pentru ser­­baterea centanuală a ordinului Sântală-George.­ ­ SÂMBĂTĂ, DUMINICA, 22, 23 NOEMBRE 18­69* LUMINEZA-TE ȘI V-! FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclama a se adresa în Bucuresci, la administra­ții­­nea­­ Jiariului. In districte la corespondinții pariului prin poștă. La Pans la D. Darras-Hau­i grain rue de l’ancienne comedie No. 5. AN TI­MJîl U HNI/E Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei noul Bucuresci, 142 SS* Comisiunea Senatului, arendă de raportatore pe d. Costa-Foru, a făcută adresa ca respunsu la discursului tro­nului și astă­zi credema că Sena­torii vorü desbate-o și voru vota-o. Proieptul­ de respunsu, ce­lu pu­­blicămă mai la vale, promite că Senatorii se voru ocupa și „preo­cupa forte seriosü de situațiunea țerei, atâtă din afară câtă și din întru,“ și face acestă promisiune întrună modă înțepată, rece și cu mari reserve în privința ministeri­­ului. Acceptândă­derai resultatulu acestora promisiuni, se urcamu de­­lulu Mitropoliei, spre a vede curna s’anunc­ă ș’acolo în dimineța iei se­siunea anului 1869-70. In ședința de la 20 Noembre recurămă că Camera a alesă de președinte pe d. G. Balștă cu 48 de voturi, din 84 votanți. Asia dor din deputații presinți 36, refusară voturile loră președintelui actuale. Acești 36 dorü, care sunt în con­centra președintelui actuale al­ ca­merei, și prin urmare în contra mi­nistrului care l’a susținută, potă, mai venindă ș’alți deputați, se de­vie celă puțină 49, și cca minori­tatea devenită majoritate. In ori ce casă, trebuie se semnalămă însem­nata divisiune ce ne presintă Ca­mera la alegerea președintelui —ce este ună actă politică — și mica majoritate, cu care isbuti acestă a­­legere. Acestă divisiune este oglin­da celei ce este în ministeriă; și decâ­d. Cogâlniceau a isbutită a areta colegilor- sei puterea rea din cameră, îi are tară și denșii 36 de dinți, destulă de frumușei, plus speranța că în curendă le mai potă cresce și alții. Lăsândă dora pe miniștrii se se certe între denșii cumu vorü voi și se se împace cumu vor­ puté, se ne împlinimă și noi détoria d’a sa­luta pe noulă președinte ală came­rei, urându-i se vie mai curendă la ministeri démit se nu imite pe d. Cogâlnicenu, devenindă minis­tru mai nainte d’a fi soldată déto­­riele séle pecuniamie către tesaurulă publică. După ună tablou ală ministeru­lui de financie, vedemă că d. G. Balșiă datoreza statului, pe anii 1866 și 1867, pentru arenda moșiei, șapte­­ómeni, 80,168 lei noui și 6 bani. In adevĕra d. Cogâlnicenu a ve­nită la ministeriă datorându una sută mii lei noui mai multă de cătă d. Balșiă, se speră mă euse că d. Balșiă nu va voi se imite în acestă prnză pe d. Cogălnicenu și că va solda complulă scă ma î­nainte d’a lua în mănă-î administrațiunea mi­nisterului de financie, sau a orică­rui altă altă ministeriă. Fiindă că vorbirăm­ă de minis­­terul­ de financie, se ne oprimă ună momentă, acumă mai cu semn, cănd deputații și senatorii începă a anun­­cia guvernului interpelări. Reco­­mandămdă d-loru senatori și depu­tați dă epistolă a d-lui Gorovei, pe care o publică mă mai la vale, le atrage mă mai cu semn atențiunea asupra unui raportă, cu no. 68, și data 15 octombre 1869, trimisă ministrului de financie de către in­spectoarele financiară d. C. I. Bo­­lintineanu, și pe care îlă publicămă asemene maî la vale, pentru ca ni­­mene se nu potă dice că tra­nci­­ută cele ce se petrecă. Castărulă din Iași, dupe ce găsesce cele mai mari desordine în comptabilitate și 12 milione remășițe, face cunoscută ministerului necontenita și ilegala intervenire a prefectului în afacerile ce suntă numai de resortul­ minis­terului de financie. Casiărulă tri­­mite ministerului acte autentice, ca­rii constată ilegalitățile comise de către prefectură de Iași. Ministrul­ face mai multă timpă. Silită în sfâr­șită de reclamările ce pretectură și amicii sei făcuse se se rădice în contra casiarului, care avea naivi­tatea se voiască ca legile se fiă pu­se în lucrare pentru pentru toți de uă­potrivă. Ministrul­ de financie publică ună comunicată în Moni­­nitorulü de la 5 Noembre, pe care cu dinadinsulă îlă recomandămă d-loră senatori și deputați, cari ară voi se scie cumü mergă lucrurile. Intre mai multe frumuseți, minis­trulă presintă publicului, prin a­­celă comunicată, una, care este u­­nică în felulă reî­ Ecă­ o în totă o­­ficialitatea iei: „Pe cândă ministerulu ascepta resulta­­tulu mesuriloră luate, uă nouă îm­pedicare s’a ivită cu conflictură născută din uă ingerință anormală a auto­­ritățiloru administrative din Iași, in afacerile acei ca siăriî. Inspectorele se plănge că prefectura ia mă­­surî arbitrare și comite infracțiuni în con­tra regulamentelor­ și ordinelor­ ministe­riale, și,anându pe casieră, iițlândă din pro­pria s­a autoritate achitarea mandatelor­ la vamă și la altele biurouri de percepțiune, dândă ordine a se primi mandatele dreptu bani și invitându prin scrisori particulare pe perceptori ca se nu urmaréscu pe creditorii Statului. „Prefectulă de altă parte ia­să atitudine puțină corectă, nevoindă a cunosce nici pe casiără nici pe inspectorulă financiară. „In aceste împrejurări, ministerulu pe do­uă parte a chiamată pe casiără în Bucuresci, ca se dea lămuririle necesarii, ore pe de altă parte a dată ordină inspectorului seă de a urmări ancheta, spre a descoperi abu­zurile denund­ate.“ Unde s’a mai vedută m­ă mi­nistru, care se pune prin Monitori­ că „prefectulă ia măsuri arbitrarie, „și comite infracțiuni în contra regu­­­lamentelor­ ș’a ordinilor­ ministe­riale, și nu voieste a cunosce nici „pe casiară, nici pe inspectorală fi­nanciară,“ ș’apoi, după ce a pu­blicații tote aceste, totă elă, minis­trulă, își intorce către prefectă și cea­l­altă faciă , ș’acest­a urmeză a­ lă pălmui și p’acea-a ! Déru, dom­nule ministru, decă era h­otărîtă a suferi violările de lege ale prefec­tului, și palmele ce elă îți dă, prin procederile séle, pentru ce aî chiă­mată ensu­ți pe publică se asiste la acesta scandalosă și durerosă speraclu? Pentru ce aî voită ca­mera vitregă se scie că, suptă gu­­vernuri actuale, legile se pot ă viola în modulă celă mai flagrante și celă mai vetârnătoră, chiară pen­­tru financiele Statului, și miniștrii suntu siliți a se ’nelina în facia vio­­latoriloră, destulă numai ca ei se aibă secrete, ca Popa-Tache, ca Hamalii și Geambașu, ca prefec­tură și luptă-prefecții din Argeșă, s­ă secrete ca cele ce se vede că are și d. prefectă de Iași. Se mai oservămu că ministrulă a denuncrată prin Monitori­ pe prefectură de Iași pe la 5 Noem­­bie, și că raportul­ inspectorelui este de la 15 Octombre. Inspecto­rele­­.zice că Prefectură „prin arbi­trari­u, paraliseza chiară acțiunea „agențiloră financiari, prin puterea „diserționale ce și a însușită, în con­­„tra desposițiuniloru legii opresce „urmărirea d­ebitorilor” statului și „chiară secestorele, și intimideză pe „cei carii esecută legile, făcendă „din casiaria generale­ană biurcă „dependințe esclusivă de prefectură.“ Inspectorele, ca și casiarulă, pre­sintă ministrului acte oficiale și au­­tentice pentru tote aceste grave a­­căsărî. Ministerul­ zace de la 15 Oct. până la 5 Noembre, căndă noi îlă silirămă a-șî descleșta gura ș’a publica u­ă comunicată. In acelă comunicații acasă pe prefectă, cea­a ce va se cfică că s’a convinsă că acesta a comisă tote ilegalitățile denund­ate, și cu tote a­­ceste prefectură stă nepedepsită și țara este silită de ministrulă de fi­nancie a vedé, a recunosce că le­gile numai sunt de cătă uă jucăriă ce spartă numai pe cei carii voru se se spartă. Ministrulă mai adauge, în acel rușinosă comunicații că „pe d’uă „parte­a chemată pe cassiară „si eru în Bucurescî, ca se dea lă­muririle necesarii, éra pe d’alta a „ordonată d’a se urmări ancheta, spre „a descoperi abusurile denund­ate.“ Pré bine, în cea-a ce s’atinge de acusatură casiară. Déra ce se face în cea-a ce privesce pe prefectură acusată de către casiără, de către inspectoare și, după actele oficiale ce i s’a fostă presintată, de către ân­­su­șî ministerulu de finance? Cea-a ce s’a făcut cu toți, câți aă violată legile suptă ministerulu actuale, cea-a ce s’a făcută cu bandele de es-pușcăriașî, cu Popa-Tache, cu Hamalu, și cu jăfuitorii, prădătorii și ucigătorii de la Cuca-Măcăr­­­nesce, trebuie se cunoscă bine și pe deplină faptulă. Domnia-s­a este deputată, și prin urmare póte cere și dobândi procesele verbale , închiriate la facia locului de către procurorele curții, și celă închiriat de către mediculă trimisă de guvernă pentru a visita și ascul­­ta pe victime, precumă asemene și raportul­ colonelului Cornescu, tri­misă de ministrulă de resbelă pen­tru a cerceta cele ce să atingă de gendarmî. Ce derü mai speră dom­nia sea că va afla de la ministrulu justiției, pe care­ lă interpelă direptă, și de la ministrulă din întru, care, la prădările și uciderile de la Cuca Măcăii, ca și in jafu­lă și ilegalita­tea lotăriei comunei, a­crisă și elice:—„Nu scrii, iram veduta!“ Și d. Massim ce voieste­are a mai afla de la miniștrii în privința impositului pusă cu sila în jude­­țul­ Vlașca ? Actele oficiale , care constată impunerea, sunt­ publicate. Domnulă doctoră Dumitru Paciurea afirmă în publică, cu acte oficiale în mănă, că faptulă s’a făcută, cu tóte negările „megalonimului“ mi­nistru de interne. D. Dumitru Pa­ciurea afirmă în publică că, în urma dem­ind­ării ce amă făcută , autori­tatea „a mersă din comună în co­mună ș’a sustrasă vestitele ordine.“ Domnu Dimitrie Paciurea adauge că, ca cetățeni onorabile și devo­tată intereselor­ publice și tronului, nevoindă a lăsa să se scamoteze faptulă cele criminale, a căpătată actele doveditore și denund­ă pu­blicului și miniștrilor, crima, pen­tru „edificarea tuturoră.“ Redacțiunea Românului a publi­cată câte­va acte, carii dovedescă a­­cestă faptă criminale. Ea a făcută cunoscută că mai are și ordinul, cu No. 7098 ală supra­ prefectului Marginiei, cu data Noembre 2. Ea mai face cunoscută că primarii au dată banii și o’aă pusă apoi cislă pentru a’î scote de la căntribuitorî, și mai face cunoscută că sătenii se văeună că „nu maî aă de unde se mai dea, săracii, și c’asemene jafuri itnű mai vădută din timpul ă Câr­­gialiilorü.“ Miniștrii, la rândul ă lor, a răspuns­ prin Monitorii că tóte aceste suntă neadevăruri, că sătenii aă dată ba­nii spontaneă și prin propria loră inițiativă, și că tóte cele aretate de noi, și -n urmă de d. doctore Pa­ciurea, suntă ne­adevărate. Ce dérü voiesce se mai afle de la miniștrii d. Massim? Mărturisu că nu în­­țelegemă nici acestă interpelare, a­­fară numai décâ domnia sea nu va cere, și Camera nu va aproba, pe d’uă parte darea în judecată a re­­dactorilor­ Romanului ș’a d-lui Pa­ciurea, pentru a dovedi afirmările loră, éra pe d’alta uâ adeverată și imediată cercetare parlamentarie în comunele din Vlașca. Dorà cea d’anteiü este datoria parchetului a o face de la sine și, și cea d’a doua nu se va face de către cameră. Pentru ce dorü se face interpelarea? Pe cine va murț îmi ea , și pe cine va amăgi? Pe nimeni. La Cameră astă­zi fu rendulă domnului Boerescu și Ghica d’a învinge pe d. Cogâlnicenu. Amicii acestui din urmă propuseră de vice­președinte pe d. Georgie Brătianu și cei de anteiă pe d. Simeon Mar­­covici. Resultatulű fu că d. Marco­­vici a fost­ alesă cu 40 voturi, în­trunind­­ d. George Brătianu 38. Déca­dorii cei patru, carii­ră vo­tată necontenită cu bilete albe, ară fi votată pentru candidatură d-lui Cogălnicenu, acestu­a ar fi trium­fată și adj, cumv­a triumfată alal­­tă­ ieri, și d. G. Brătianu ar fi fostă colegulă d-lui Balșiă. M. S. Domna se află de ieri afectată de uă ușoiră ves­olă fără reacție febrilă (căl­dură), care necesită șederea M. S. în ca­meră pentru câte­va­­ zile. Dr. MARCOVICI ȘI CLUCK. (Monitorulu de la 21 Noembre), --------------------------------------------------------­D. George Brătianu interpelă pe guvernă despre Cuca Măcăii. Dera ce voieste domnia-sea se afle de la guvernă în acestă privință? Domnia­ sea este deputată ală ju­dețului Argeș­, prin urmare cu­ma Senată s’a desbătută asupra adresei și ministerială a isbutită a face se stârgă uină cuvântă , care nu era pre măgulitoră pentru dân­­sulă. Craiova, 14 Noembre, 1869. D-lui redactare alű facrului ROMANULU. Domnule redactare, Amă­­nore a ve alătura pe lângă a­­cesta lei nouî cinci sute, votați de Consili­­ulu generală de Doljiă, pentru ajutorulu ne­­norocițiloră Romănî Tofăreni, rugându-ve ca se’î înaintați la loculă destinată. Pritmilî, d-le redactare, încredințarea o­­sebiteî considerații ce ve păstrezu. E. K. Cornetti. Membru al Cons. permanentă. Curtea de Argeșu, Noembre 14, 1869. D-lui redactare alu­parului ROMANULU. Domnule redactare, Am­ânore a înainta domniei-vóstre suma de una sută doue­­zeci și unu lei noui, 22 bani, de la persónele ce au bine voită a veni în ajutorulă lomitoriloră romănî Tofalenî, victime ale baronului maghiară Apor, din preună și cu lista alăturată, cu rugăminte de a’î trimite la adresa loră. Aici d-vóstre devotată I. Sușianu. LISTA de personele ce au bine-voitü a veni In a­­jutorul­ locuitorilor. Tofalenî, victime ale baronului maghiarii Apori­. 121 22 ' Lei bani. Prot. G. C. Drăgănescu 10 Stanciu H. Gheorghe 4 44 Al. Petrescu 4 44 George Neculescu 4 44 Al. T. Bârseanu 5 28 George Olaru 4 44 I. Z. Căpitanu 4 44 Nicolau Bărcănescu 4 44 Sache Nanoescu 5 I. Susianu 4 44 M. Urlu^ianu 84 Giurca H. George 8 B. Ghesanu 4 Petrache G. Nicolau 4 N. Constantinescu 2 50 M. R. Carbunénu 4 44 S. Ostăsescu 10 Al. Pűntner 5 Unü anonimii 4 44 Ión H. Steíünescu 4 44 Ión Găprcscu 1 60 I. T. Salangacaci 1 60 Ión Vasiliu 2 C. Condeiescu 10 Cost^che Tacugari 5 Constantin Predescu 2

Next