Romanulu, noiembrie 1869 (Anul 13)
1869-11-22
» - 7 ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMÂNC, No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. NULU ALU TREIS PRELEGEREA VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Lei n. Lea Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 pe gese lani « * 24 « 29 pe tidlian « * 12 « 15 Pe ua iana « « 5 « 6 una esemplarü 24 báni. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. austr. La 13 Noembre, cinci medici au cerută analisa chimică II pentru a se seidecă laa Făr 1 I coianuna fostă otrăvită. Suntă otrăvi volatile care, I după câteva zile, nu se mai I I potă găsi. Ministerială ma pusă încă II a se face analiza chimică. Ce însemneză acastă întâr I diare? DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciulu privată alu Monitorului). LONDRA, 1 Decembre. — Ziarul ministeriala Morning Post scrie acordul diplomației anglo și francese. Atitudinea demnă a Sultanului face a se spera că pacea nu va fi tulburată prin zizania turco-egiptiană. CAIRO, 30 Noembre. — Dumineca viitare, anteia rugă a bisericei protestante se va face în prezența principelui regalü al Prusiei. BERLIN, 30 Noembre. — Principele Albercht va merge la Petersburg, pentru serbaterea centanuală a ordinului Sântală-George. SÂMBĂTĂ, DUMINICA, 22, 23 NOEMBRE 1869* LUMINEZA-TE ȘI V-! FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclama a se adresa în Bucuresci, la administrațiinea Jiariului. In districte la corespondinții pariului prin poștă. La Pans la D. Darras-Haui grain rue de l’ancienne comedie No. 5. AN TIMJîl U HNI/E Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei noul Bucuresci, 142 SS* Comisiunea Senatului, arendă de raportatore pe d. Costa-Foru, a făcută adresa ca respunsu la discursului tronului și astăzi credema că Senatorii vorü desbate-o și voru vota-o. Proieptul de respunsu, celu publicămă mai la vale, promite că Senatorii se voru ocupa și „preocupa forte seriosü de situațiunea țerei, atâtă din afară câtă și din întru,“ și face acestă promisiune întrună modă înțepată, rece și cu mari reserve în privința ministeriului. Acceptândăderai resultatulu acestora promisiuni, se urcamu delulu Mitropoliei, spre a vede curna s’anuncă ș’acolo în dimineța iei sesiunea anului 1869-70. In ședința de la 20 Noembre recurămă că Camera a alesă de președinte pe d. G. Balștă cu 48 de voturi, din 84 votanți. Asia dor din deputații presinți 36, refusară voturile loră președintelui actuale. Acești 36 dorü, care sunt în concentra președintelui actuale al camerei, și prin urmare în contra ministrului care l’a susținută, potă, mai venindă ș’alți deputați, se devie celă puțină 49, și cca minoritatea devenită majoritate. In ori ce casă, trebuie se semnalămă însemnata divisiune ce ne presintă Camera la alegerea președintelui —ce este ună actă politică — și mica majoritate, cu care isbuti acestă alegere. Acestă divisiune este oglinda celei ce este în ministeriă; și decâd. Cogâlniceau a isbutită a areta colegilor- sei puterea rea din cameră, îi are tară și denșii 36 de dinți, destulă de frumușei, plus speranța că în curendă le mai potă cresce și alții. Lăsândă dora pe miniștrii se se certe între denșii cumu vorü voi și se se împace cumu vor puté, se ne împlinimă și noi détoria d’a saluta pe noulă președinte ală camerei, urându-i se vie mai curendă la ministeri démit se nu imite pe d. Cogâlnicenu, devenindă ministru mai nainte d’a fi soldată détoriele séle pecuniamie către tesaurulă publică. După ună tablou ală ministerului de financie, vedemă că d. G. Balșiă datoreza statului, pe anii 1866 și 1867, pentru arenda moșiei, șapteómeni, 80,168 lei noui și 6 bani. In adevĕra d. Cogâlnicenu a venită la ministeriă datorându una sută mii lei noui mai multă de cătă d. Balșiă, se speră mă euse că d. Balșiă nu va voi se imite în acestă prnză pe d. Cogălnicenu și că va solda complulă scă ma înainte d’a lua în mănă-î administrațiunea ministerului de financie, sau a oricărui altă altă ministeriă. Fiindă că vorbirămă de ministerul de financie, se ne oprimă ună momentă, acumă mai cu semn, cănd deputații și senatorii începă a anuncia guvernului interpelări. Recomandămdă d-loru senatori și deputați dă epistolă a d-lui Gorovei, pe care o publică mă mai la vale, le atrage mă mai cu semn atențiunea asupra unui raportă, cu no. 68, și data 15 octombre 1869, trimisă ministrului de financie de către inspectoarele financiară d. C. I. Bolintineanu, și pe care îlă publicămă asemene maî la vale, pentru ca nimene se nu potă dice că tranciută cele ce se petrecă. Castărulă din Iași, dupe ce găsesce cele mai mari desordine în comptabilitate și 12 milione remășițe, face cunoscută ministerului necontenita și ilegala intervenire a prefectului în afacerile ce suntă numai de resortul ministerului de financie. Casiărulă trimite ministerului acte autentice, carii constată ilegalitățile comise de către prefectură de Iași. Ministrul face mai multă timpă. Silită în sfârșită de reclamările ce pretectură și amicii sei făcuse se se rădice în contra casiarului, care avea naivitatea se voiască ca legile se fiă puse în lucrare pentru pentru toți de uăpotrivă. Ministrul de financie publică ună comunicată în Moninitorulü de la 5 Noembre, pe care cu dinadinsulă îlă recomandămă d-loră senatori și deputați, cari ară voi se scie cumü mergă lucrurile. Intre mai multe frumuseți, ministrulă presintă publicului, prin acelă comunicată, una, care este unică în felulă reî Ecă o în totă oficialitatea iei: „Pe cândă ministerulu ascepta resultatulu mesuriloră luate, uă nouă împedicare s’a ivită cu conflictură născută din uă ingerință anormală a autoritățiloru administrative din Iași, in afacerile acei ca siăriî. Inspectorele se plănge că prefectura ia măsurî arbitrare și comite infracțiuni în contra regulamentelor și ordinelor ministeriale, și,anându pe casieră, iițlândă din propria sa autoritate achitarea mandatelor la vamă și la altele biurouri de percepțiune, dândă ordine a se primi mandatele dreptu bani și invitându prin scrisori particulare pe perceptori ca se nu urmaréscu pe creditorii Statului. „Prefectulă de altă parte iasă atitudine puțină corectă, nevoindă a cunosce nici pe casiără nici pe inspectorulă financiară. „In aceste împrejurări, ministerulu pe două parte a chiamată pe casiără în Bucuresci, ca se dea lămuririle necesarii, ore pe de altă parte a dată ordină inspectorului seă de a urmări ancheta, spre a descoperi abuzurile denundate.“ Unde s’a mai vedută mă ministru, care se pune prin Monitori că „prefectulă ia măsuri arbitrarie, „și comite infracțiuni în contra regulamentelor ș’a ordinilor ministeriale, și nu voieste a cunosce nici „pe casiară, nici pe inspectorală financiară,“ ș’apoi, după ce a publicații tote aceste, totă elă, ministrulă, își intorce către prefectă și cealaltă faciă , ș’acesta urmeză a lă pălmui și p’acea-a ! Déru, domnule ministru, decă era hotărîtă a suferi violările de lege ale prefectului, și palmele ce elă îți dă, prin procederile séle, pentru ce aî chiămată ensuți pe publică se asiste la acesta scandalosă și durerosă speraclu? Pentru ce aî voită camera vitregă se scie că, suptă guvernuri actuale, legile se pot ă viola în modulă celă mai flagrante și celă mai vetârnătoră, chiară pentru financiele Statului, și miniștrii suntu siliți a se ’nelina în facia violatoriloră, destulă numai ca ei se aibă secrete, ca Popa-Tache, ca Hamalii și Geambașu, ca prefectură și luptă-prefecții din Argeșă, să secrete ca cele ce se vede că are și d. prefectă de Iași. Se mai oservămu că ministrulă a denuncrată prin Monitori pe prefectură de Iași pe la 5 Noembie, și că raportul inspectorelui este de la 15 Octombre. Inspectorele.zice că Prefectură „prin arbitrariu, paraliseza chiară acțiunea „agențiloră financiari, prin puterea „diserționale ce și a însușită, în con„tra desposițiuniloru legii opresce „urmărirea debitorilor” statului și „chiară secestorele, și intimideză pe „cei carii esecută legile, făcendă „din casiaria generaleană biurcă „dependințe esclusivă de prefectură.“ Inspectorele, ca și casiarulă, presintă ministrului acte oficiale și autentice pentru tote aceste grave acăsărî. Ministerul zace de la 15 Oct. până la 5 Noembre, căndă noi îlă silirămă a-șî descleșta gura ș’a publica uă comunicată. In acelă comunicații acasă pe prefectă, ceaa ce va se cfică că s’a convinsă că acesta a comisă tote ilegalitățile denundate, și cu tote aceste prefectură stă nepedepsită și țara este silită de ministrulă de financie a vedé, a recunosce că legile numai sunt de cătă uă jucăriă ce spartă numai pe cei carii voru se se spartă. Ministrulă mai adauge, în acel rușinosă comunicații că „pe d’uă „partea chemată pe cassiară „si eru în Bucurescî, ca se dea lămuririle necesarii, éra pe d’alta a „ordonată d’a se urmări ancheta, spre „a descoperi abusurile denundate.“ Pré bine, în cea-a ce s’atinge de acusatură casiară. Déra ce se face în cea-a ce privesce pe prefectură acusată de către casiără, de către inspectoare și, după actele oficiale ce i s’a fostă presintată, de către ânsușî ministerulu de finance? Cea-a ce s’a făcut cu toți, câți aă violată legile suptă ministerulu actuale, cea-a ce s’a făcută cu bandele de es-pușcăriașî, cu Popa-Tache, cu Hamalu, și cu jăfuitorii, prădătorii și ucigătorii de la Cuca-Măcărnesce, trebuie se cunoscă bine și pe deplină faptulă. Domnia-sa este deputată, și prin urmare póte cere și dobândi procesele verbale , închiriate la facia locului de către procurorele curții, și celă închiriat de către mediculă trimisă de guvernă pentru a visita și asculta pe victime, precumă asemene și raportul colonelului Cornescu, trimisă de ministrulă de resbelă pentru a cerceta cele ce să atingă de gendarmî. Ce derü mai speră domnia sea că va afla de la ministrulu justiției, pe care lă interpelă direptă, și de la ministrulă din întru, care, la prădările și uciderile de la Cuca Măcăii, ca și in jafulă și ilegalitatea lotăriei comunei, acrisă și elice:—„Nu scrii, iram veduta!“ Și d. Massim ce voiesteare a mai afla de la miniștrii în privința impositului pusă cu sila în județul Vlașca ? Actele oficiale , care constată impunerea, sunt publicate. Domnulă doctoră Dumitru Paciurea afirmă în publică, cu acte oficiale în mănă, că faptulă s’a făcută, cu tóte negările „megalonimului“ ministru de interne. D. Dumitru Paciurea afirmă în publică că, în urma demindării ce amă făcută , autoritatea „a mersă din comună în comună ș’a sustrasă vestitele ordine.“ Domnu Dimitrie Paciurea adauge că, ca cetățeni onorabile și devotată intereselor publice și tronului, nevoindă a lăsa să se scamoteze faptulă cele criminale, a căpătată actele doveditore și denundă publicului și miniștrilor, crima, pentru „edificarea tuturoră.“ Redacțiunea Românului a publicată câteva acte, carii dovedescă acestă faptă criminale. Ea a făcută cunoscută că mai are și ordinul, cu No. 7098 ală supra prefectului Marginiei, cu data Noembre 2. Ea mai face cunoscută că primarii au dată banii și o’aă pusă apoi cislă pentru a’î scote de la căntribuitorî, și mai face cunoscută că sătenii se văeună că „nu maî aă de unde se mai dea, săracii, și c’asemene jafuri itnű mai vădută din timpul ă Cârgialiilorü.“ Miniștrii, la rândul ă lor, a răspuns prin Monitorii că tóte aceste suntă neadevăruri, că sătenii aă dată banii spontaneă și prin propria loră inițiativă, și că tóte cele aretate de noi, și -n urmă de d. doctore Paciurea, suntă neadevărate. Ce dérü voiesce se mai afle de la miniștrii d. Massim? Mărturisu că nu înțelegemă nici acestă interpelare, afară numai décâ domnia sea nu va cere, și Camera nu va aproba, pe d’uă parte darea în judecată a redactorilor Romanului ș’a d-lui Paciurea, pentru a dovedi afirmările loră, éra pe d’alta uâ adeverată și imediată cercetare parlamentarie în comunele din Vlașca. Dorà cea d’anteiü este datoria parchetului a o face de la sine și, și cea d’a doua nu se va face de către cameră. Pentru ce dorü se face interpelarea? Pe cine va murț îmi ea , și pe cine va amăgi? Pe nimeni. La Cameră astăzi fu rendulă domnului Boerescu și Ghica d’a învinge pe d. Cogâlnicenu. Amicii acestui din urmă propuseră de vicepreședinte pe d. Georgie Brătianu și cei de anteiă pe d. Simeon Marcovici. Resultatulű fu că d. Marcovici a fost alesă cu 40 voturi, întrunind d. George Brătianu 38. Décadorii cei patru, cariiră votată necontenită cu bilete albe, ară fi votată pentru candidatură d-lui Cogălnicenu, acestua ar fi triumfată și adj, cumva triumfată alaltă ieri, și d. G. Brătianu ar fi fostă colegulă d-lui Balșiă. M. S. Domna se află de ieri afectată de uă ușoiră vesolă fără reacție febrilă (căldură), care necesită șederea M. S. în cameră pentru câteva zile. Dr. MARCOVICI ȘI CLUCK. (Monitorulu de la 21 Noembre), --------------------------------------------------------D. George Brătianu interpelă pe guvernă despre Cuca Măcăii. Dera ce voieste domnia-sea se afle de la guvernă în acestă privință? Domnia sea este deputată ală județului Argeș, prin urmare cuma Senată s’a desbătută asupra adresei și ministerială a isbutită a face se stârgă uină cuvântă , care nu era pre măgulitoră pentru dânsulă. Craiova, 14 Noembre, 1869. D-lui redactare alű facrului ROMANULU. Domnule redactare, Amănore a ve alătura pe lângă acesta lei nouî cinci sute, votați de Consiliulu generală de Doljiă, pentru ajutorulu nenorocițiloră Romănî Tofăreni, rugându-ve ca se’î înaintați la loculă destinată. Pritmilî, d-le redactare, încredințarea osebiteî considerații ce ve păstrezu. E. K. Cornetti. Membru al Cons. permanentă. Curtea de Argeșu, Noembre 14, 1869. D-lui redactare aluparului ROMANULU. Domnule redactare, Amânore a înainta domniei-vóstre suma de una sută douezeci și unu lei noui, 22 bani, de la persónele ce au bine voită a veni în ajutorulă lomitoriloră romănî Tofalenî, victime ale baronului maghiară Apor, din preună și cu lista alăturată, cu rugăminte de a’î trimite la adresa loră. Aici d-vóstre devotată I. Sușianu. LISTA de personele ce au bine-voitü a veni In ajutorul locuitorilor. Tofalenî, victime ale baronului maghiarii Apori. 121 22 ' Lei bani. Prot. G. C. Drăgănescu 10 Stanciu H. Gheorghe 4 44 Al. Petrescu 4 44 George Neculescu 4 44 Al. T. Bârseanu 5 28 George Olaru 4 44 I. Z. Căpitanu 4 44 Nicolau Bărcănescu 4 44 Sache Nanoescu 5 I. Susianu 4 44 M. Urlu^ianu 84 Giurca H. George 8 B. Ghesanu 4 Petrache G. Nicolau 4 N. Constantinescu 2 50 M. R. Carbunénu 4 44 S. Ostăsescu 10 Al. Pűntner 5 Unü anonimii 4 44 Ión H. Steíünescu 4 44 Ión Găprcscu 1 60 I. T. Salangacaci 1 60 Ión Vasiliu 2 C. Condeiescu 10 Cost^che Tacugari 5 Constantin Predescu 2