Romanulu, decembrie 1869 (Anul 13)

1869-12-01

ROMANUL!) 2 DECEMBRE 1869 D preșente estt a că biroulu a c‘tita n o listă dact‘‘ depu'ațî și camera a decisă r se se fi1 ascepte 10 file. Acesta dreposi. n0 1 sa Și facuta cunoscută prin telegrame i . s.ascepta respunse. s. Robeica esprimă dorința ca camera a biroulu se’și atragă atențiunea asupra trt. 89 din regulamentulu camerei, care prevede că în fiece septemănu se se aduci că unü raporta înaintea adunării despre pozițiunile presintate camerei. In tóte Sâmbetele d-lui n’a lipsită, nicin sesiunea trecută nici în acesta, și péne acuma cu tóte astea n’a vei mjute veninde une atare raporte. D-sea apoi desvoltă importanța acestei disposițiunî, prevedute de cameră, care ar pute face ca interpelările se fie mai puține; că ,î, cându ele se face, séo se trece la ordinea (fileî fără vreo resoluțiune, sée guvernul) face din ele cestinni ministeriale, 0íce deputaților că sunt oposanți. Conchide a se pune în vi góre art. 89 din regulamentö. Președintele explică că adunarea nu lasă petițiunile m nelucrate și că Sâmbăta victare se va pune la ordinea (Jile) raporturile comisiunii de petițiuni. D. Simeon Mihălescu rugă pe adunarea stabilirii mode de procedură. Deși din minima minoritate, d-lui face parte din comisiunea de petițiuni. Articolulö respective zice că se incepe lucrarea asupra petițiunilor și din cursulű septămânei: ce va face acumö comisiunea ? Va incepe cu cele din cursulf1 săptămânii sec cu cele vechi, din săptămânele anteriore ? Președintele explică că comisiunea va opina în acesta privință.D. I. Marghilomanu demisionéza din c omisiunea de petițiuni, fiinde și 'n alte comisiunî. Adunarea ’ncuviițază. D. C. Esarcu cere a ’șî desvoltă interpelațiunea d-sele, despre facultatea de medicină. După o scurtă discuțiune de regulamente, d. C. Esarcu, luând cuvântule, arăta că a anunțată interpelarea din causa agitațiunii ce esiste între medici, profesori radiatri nu 1 &e oVficiia^^^l^u^uu^ oposițiune. D-sea ’ncepe prin a mulțămi «nul ministru de solicitudinea ce a arétatü învățământului; însă modulo d’a procede e de natură a produce agitațiune și de considerațiune. Module de procedare de care s’a servit e d. ministru a aruncatű confusiune în diferitele elemente. Cestiunea e destul de importantă, căci facultatea de medicină din Bucuresci este nu numai ua scală națională superiora, darö ea e menită a deveni focarulu silinței medicale in totű priintele. Măsura luată de d. ministru o va considera d-sea din trei ponturi de vedere, și le va arăta pe fiecare, și anume din puntulu de vedere ij. Alți epoceloru școlare, in care s'a făcutu înființarea facultății. 2) . A prestigiului și demnității facultății de medicină și a medicilori. 3) . Luptă puntulű de vedere legala. In adeverit, la noi în țară începerea anului scolari se pune la Septembre; atunci se produce reforme, ameliorări etc. Cândü énee profesorii au loceputulu cursului după une programă data, el continuă toto saulu cu acela. D. ministru a eredută case utilă a transforma sala de medicinii în facultate; dér care trebuia se facă acesta Intruna timpii, care nu era nici de cum e potrivite pentru acesta transformare ? lina din doua, séc se fi mai asceptate, séc se fi luatü aceste mesen la Septembre, la inceputulu anului scolarii viitorii. Déca acésta unö inconvenientö, apoi cele mal grave inconveniente suntü acelea, ca re pericol éza prestigiul și demnitatea viitórei facultăți, a medicinei în genere, și a corpului medicalii din țară. D. Ministrula consultată lucrările anteriore, făcute cu maturitate atâtă în sinula consiliului permanantă de instrucțiune și în sinula consiliului generali, cât și și de comisiuni speciale, numite de foștii miniștrii de instrucțiune. Da le arü fi ținută In somn, nu arăt ajunsă aci. Nu e locuir a areta acele lucrări, ci numai cele 2 sisteme, propuse pentru înființarea facultății de medicină. In sînulă consiliului generală de instruc fițiunea 9’a produsă două sisteme și anume: sistemulö care se fi înființată una singură iană, In care se se primescá elevi cu liceul I terminată, și programe de facultăți, elaborate, conformă legii, de consiliul generală de instrucțiune, căci orice programă trebuie se treca prin acestă corpă. ; In anul ă alri doilea s’ară 0 Înființată al– ’ i-lea ană de facultate, In care aru fi intratei elevii anului anlére, și așia mai Încolo in < toți anii, pene ce facultatea s’are fi înființații i cu autoritate și prestigiulü cuvenite. Mai e și une alte sisteme propuse și studiate de consiliulu generali alü instrucțiunii publice. Ministrul de atunci a numitu o comisiune specială, care a declarat necesariă înființarea facultății. Raportulü acel comisiune propune aceste alci doilea sisteme ; acele raporte e imprimate, se póte citi și unele s’a prevedută tóte măsurile necesare; se prevăzuse și d’a nu se mai trimite prin districte elevi din scala, nepreparați destul de bine.se prevăzuse programa, studiere, diviziunea lora, cestiunea anilor de studiu etc. In facia acestor sisteme, care e măsura luată de d. ministru? Sistemulö d-lui ministru nu e nici unul din două; e une stema bastardü , inființăză duei ani de facultate, lăsândă a funcțio na anulü alö 4 și 5-le alri scólell.. Cum e de pune ’n aplicare d. ministru aceste sisteme . Prin numire de profesori fără concursü și aștri-felri în câte prestigiule viitórei facultăți se sufere fórte multe. Sub punturi de vedere legalű, D. ministru face un programă pentru cel duoă ani al facultății. După legea instrucțiunii, nici uă programă nu se pute aplica, fără aprobarea consiliului generale de instrucțiune, cume ffa facutu programa acesta ? Uă programă după fantasiă. Spre exemplu: In tóte programele de facultăți, sunt schițe ce nu se dac de câtă un ale 4-lea și 5-lea ană. E uă catedra asupra buleloru de copil. Acesta catedră, care e rară și e in ală 4-lea și alți 5-lea .UUItX JQUUuiu crea inuvvului. țswu.um vutută ace catedră, și d. ministru o pune la anulu ale 2-lea; e ea cumü s’arü da trigonometria unui eleve, care nu cunosce aritmetica. Prin urmare programa acesta — nefiindă făcută cu necesara maturitate — nu e o stare a satisface cerințele sciinței ș a fi la nivelulü elevilorü ehiămațî a urma după don&a. Astö felö dérü s’a urmatű; și tóté astea >n contra art. 20 din legea instrucțiunii publice, care prevede module de elaborare ale programei. Se vedemu acuma cumu s’a făcută nuimirea profesoriloru?Cu părere de rea constată că mai tóte numirile suntu ilegale. Aprecieza sclvnța profesorilor numiți, darö ei sunt numiți contra legii. Asta felu ce are zice cineva, cându 8’are lua une profesore, care n tóta vieța lui a profesato, apreciată cutare genu de studie, și acuma se fie pusă apreciată maternă cu totul ei străină și pe care nu studiat-o de câtă acumă 10—15 ani? Astăfelă, ca se cheamă esemplu, pe d. doctore I. Capșa, fostă profesoră 20 de ani de obstretică, ii numesco de altă studiu, lipsindă sciința medicale d’ună specialistă, și ’să numesce contra legii, care prevedea că profesorii se potă numi sau In urma a propenimente publice, făcute In aceiași materie, sau prin publicare de opere lu aceași materie, sau prin esamene, sau prin concursă. D.'Capșa și cel-l-alțî suntü • numiți contra legii, fiindrică n’am făcută nimică din acestea și cu marea vătămare a instrucțiunii, prestigiului și demnității vii■ tórei facultăți. Acestea are d’o camă dată de țjisă, reservân ldu sesface propunerile ce va crede de cuviință, după respunsul d-lui ministru. D. ministru de culte, A. Crețescu, resipunde că inaințarea facultății de medicină ei prevedută prin art. 253 din legea instrucțiunii publice. Totö asemenea e preveduta ș-o j scula de medicină superiora la Iași. A eredută că ’Oine ci aceste article trebuiescă aplicate. D-sea dorea procesă la înființarea facultății de medicină din Bucuresci și a prevedută în bugetulă pe 1870 și scola de medicină din Iași. Interpelarea d-lui C. Esarcu vede că privesce mai multă modulă de procedere la înființarea facultății. Facultatea de medicină însă nu se înființază acuma pentru prima ora. In 1867, prin ună actuală consiliului de ministri 1, se hotărasce a se înființa; guvernul a urmâtoră revoca ace măsură, pe motivele: 1) de lipsă de credite speciale — motivu care era atunci, dera care a(si nu mai e — 2) în vederea art. 357, 358 etc. din legea instrucțiunii, și cere amânarea aplicării decretului domnescă de la Î1 Februare. Primulă argumentă ațiî lipsesce, câtă despre art. 357 elă nu se póte esplica aci, căci art. 253 prevede clară modulă de numire ală profesorilorü la facultățile de medicină, eî n’aă a fi chiminați la concursă; profesorii șcólei de medicină, și num I eî, să se fia profesori a facultate; ideia de concursă e esclusâ déré prin legea actuală de instrucțiune publică. S’a mai obiectata numirea unoru profesori, cari predaseră alte cursuri. . . . Asta e și eta pentru ce a facutu acestea Suntö Intre profesori unii, cari n’au calitățile necesare d’a fi numiți profesori de facultate. D Esarcu, de exemplu, după lege, mare dreptulri a f1 numită profesore la facultatea de medicină, pentru că art. 273 Ari opresce, căci d. Esarcu, deși doctorii in medicină, nare dreptul d’a esercita medicina In teza mare îndeplinită acesta formalitate, deci nu se pote numi profesore la facultate. Apoi între profesorii actualei școli sunt unii, care nu sunt medici de profesiune, cumü e, de es., d. E. Bacaloglu și Ananescu și dorit deci, conformă legii, nu poti asemenea fi numiți profesori la facultatea de medicină In fine alți profesori, cari nu se pot numi la facultate, căci, deși au titluri de medici nu au trecută studiile liceale. In prezența acestei necesități ce putea face ? A inaugura prima facultate de medicină cu profesori aleși dintre ilustrațiunile medicale romăne cari au dobândită uă reputațiune europeană, medaliați din Francia, în 4----v *— — — al« Unu ».->1« nt i Necuviința preoeeută de d. Esarcu a predut-o și d-sea și, cândv a procedată la mesurile luate, a avutu în vedere și d-sea lucrările menționate de d. interpelatóre, d’acea numirile suntu provisorie, și, cându se vorü faci definitive se va pune fiecare la locuiri pe care să merită. (Va urma). CORESPONDATĂ PARTICULARA A "ROMANULUI» Pesta, 5 Decembre, 1869. Intimitate între guvernele din Pesta și Bucuresci.— Cestiunea Tofărenilor. — Persecutarea lui Alesandru Romană.— Conferinți deputaților romăni din dietă. — Causa resculei din Dalmația. — Cabinetulu negru In respunsulă seü la interpelarea lui. A. Romano în privința Tofărenilor, ministrulu Rainer, îndată după vorbel3 că una individă are carea împărțită „în numele unui gubernii străină“ ajutare între acei nefericiți, adause următorele: „Dupî ce ânsă guvernulu maghiarü are cunoscință secură că acstă afirmațiune este cu totul nelasată și că din causa aporturilorü (în ființă) una guvernă străinü n’a putută se facă acesta, — guvernulü și-a facut datoria a ordona cercetare“. Verîei ne pate seseră că vorba e aici de guvernulu României, care va fi bine se nu trecă cu vederea acestă prețiosă descoperire a ministrului maghiarü. Cunoscemű acuma întregulu alfabeta ale politicei maghiare, scima cugetele și tendința austro-maghiară în privința Romănilor, în genere și în privința României în specială. Cu atâtü mai multü ne miromü derű cumu potu se subsiste astăziî, între guvernulu din Pesta și din Bucuresci, atari „raporturi,“ în câtă ministrulu maghiarü se fîă mai multu de catu „secura“ că guvernulu românü este atâtü de mare sclavit ale guvernului maghiar, în caritela, pentru a nu displăce acestuia, nu póte sevârși nici chiar acte de filantropie, nici chiar sacrifice spontanee în favorea miseriei. Unii popora, care pote privi cu indiferență la atare purtarea guvernului seu, se mai póte arenumera între poporele vii? Nu! Acesta e mai multă decâtă umilire, este una ce... pe care durerea inimei nu ne lasă a-o esprime! U’ama amintită deunător de incursițiunea spaniolă începută clilele aceste în Transilvania prin trimisura guvernului maghiară procurorul Anjalfy, acum, ministrul Rainer afirmă împărășirile mele prin forbele: „Guvernulu s’a ținută de datorință a ordona cercetare!“ Așadară cercetare pene și pentru contribuirile făcute pe sema victimelorü justiției maghiare, a Tofólenilorü. „In puterea raporturilorü subsisting“, d-la Cogâlnicenu, sluga cea bună și credinciósá a ministeriului maghiaru, va cerca negreșită se trămită pe urma lui Fălcoianu pe toți marinimoșii contribuitori din România, pentru ajutorulü Totoleniloru, era dincoce, acela pe care Tu așteptă cea mai mare pedepsă pentru scăparea de frigă și lume a 300 suflete, dr. Rațiu. El este acela „are cine“, care a împărțită primulu ajutoru între Tofălenî, în care privință Maghyar Ujsag d’aiî primi la 1 Decembre următorea telegramă: „ A formațiunea d-lui ministru de interne, privitóre la împărțirea de ban la 1 Noembre între Tofălenî, este neexactă, pentru că suma amintită s’u împărțită în presența și prin concursul nostru de către dr. Raită, cu care ocasiune deusula a spusă Tofalenilorü că napoleonii a venito de la mai mulț contribuitori particulari din Romănia și nu de la guvernul d’acolo. Au mai venitű ajutare din Pesta și din alte locuri, prin urmare d-la ministru fu informată rea de poliția sa, ne rugam ca acesta verificare se se publice în favorea dreptății.“ Urmezu subscrierile comitatului pentru ajutorarea Tofălenilor”. Eră deci intriga maghiară demascată!. . Drepta resplată pentru interpelarea sea, făcută In interesu umanitari, d. Acsandru Roman este aprope de ușa temniței, îndată după interpelare, comisiunea, ce are cererea tribunalului pentru estradarea lui Romano, ca se fiă arestată pentru cele ce scriă în Federatiunm, ’șî dete părerea in favorea tribunalului, era în ședința din 3 Decembre a camerei procurorulu de stat, cere consimțului camerei pentru intentarea unui nou procesă de presă contra lui Romano, pentru ca dénsula se vedă ce însemneză a interpela p’una guvernă maghiarü pentru țeranî, era ca toți alții se se intimideze. Acestă procedere, revoltatore de inima oricărui om cu fiiță, a silită pe pucinii deputați români ai dietei pestaneva ținbuă conferință, pentru a se consulta cu ce posițiune se ia denșiî „faciă cu causa Tofărenilor, și anume faciă cu responsură ce dederă miniștrii maghiari la interpelarea lui Roman, cumÜ și faciă cu cererea președintelui de la tribunalul de presă, adresată casei represintanților, pentru permisiunea de a esecuta sentința adusă în contra lui Roman?“ # * •» Adevărata causâ a resculei din Dalmația în ea totu mai este una obiectă de seridsă acusare a dinastiei și a omenilor politici. Resultatul a tutorii scriitorilor și deduceriiorű înfățișază în lumină și mai mare politica periculosă libertății poporeloru din partea Maghiarilorü. Călătoria monarhului în oriental fu întreprinsă numai din motive curate politice; ea a îngreunată multă posițiunea popórelorü din orientă îindă că libertatea acelora popóre este mortea Maghiarilorű, cari numai pe ruinele acelora vorü ași ridica națiunea la valore europenă. Omenii bine informați sunt aplecați a crede că iritarea certei între vice regele Egiptului și între Sultanul și noua încordare c reațiuniloră între Turcia și Egiptu ar fi resultatulu machinațiunilor maghiare. Ungurii, în prevederea că causa orientului totoare se fie decisă odată, se vede resoluția provoca catastrofele mai curândă de curmare se le aducă firesca desvoltare a lucrului. Și pentru ce? Fiindăcă Maghiarii credă că stau astă jî mai bine ca oricândv, era că poporele orientului sunt, după a lora părere, încă destulă de slabe ca se potă fi învinse două alianță austro turcescâ și ca cestiunea orientală se se resalve în favorulü acestor aliați. Suntă unii carii credă că ânsășî rescula din Cattaro ar fi fost provocată înadinsu din parte austro-maghiară. țiarul serbescu Zastava dice tn astă privință din cuvântă în cuvântű urmatórele: „Ministerulu Beust-Andrassy a provocată în adinsa rescula din Dalmația și numai pentru ca se aibă cuvântü plausibila pentru închiniarea de tractate cu Turcia contra vieței și libertății creștiniloră din printe. Cum a cutesa Austo - Ungaria — dice „Zastava“ — a călca în picioire simțimintele a 18 milióne Slavi și a închiria legături cu inimiculü juratu alți creștinismului ? Prin acesta ea înfige pumnalulu morții în inima a trei milióne Sârbi șî Croați.“— Sin a 11 milióne Romani, adaugemă noi, afară de dol. Cogălnicenu, Ghica, Boerescu et Popa-Tache. ■» * *• După informațiuni, despre a cărora autenticitate nu me poú îndoui, cabinetul negru este însărcinată din nou a fi cu deosebită privighere asupra corespondințelor, care vină de la mai mulți omeni cunoscuți de poporarî în Transilvania, în granița militară și în unele orașe din Banat. Ostenela deșartă și ridiculă.. Astă clopoarele împilate și tiranite nu mai conspiră de locu, n’au nici uă trebuință de conspirațiune; împilatorii lor o facă toridă, pentru ca ele se ftă înțelese la unii, scapă, fără ca indivizii se vorbescă séu se se véià măcară unii pe alții. Conspiratorii suntă sosü, era nu joși? în poporű. Conspirator ă este ună Loayai, care minte în fața dietei și a țetei că bugetul ăscă are ună prisosă de 6 milióne, căndă același bugetă, cercetată și verificată, se constată cu deficitu de optu-spre dece milióne fiorin!. Conspiratură este b. Detves, carele voiesce se maghiariseze scólele românesc cu orice preță. Conpiratori sunt: Weikleim Rainer și Horvath, carii aă esisată limba românéscá din tote ramurile vieței publice. Conspiratori sunt toți aceia, carii urmază pe unii poporu în contra celuil-alta, pentru ca în fine se sugrume din noă libertatea tuturoră. Conspiratori suntă toți acei funcționari, în totă cuprinsulă Ungariei, carii—chiar după mărturisirea actelor oficiale — facă causă comună cu tote numerósele bande tâlhăresc, sau adică funcționarii sunt ospetariî tălhariloră de drumuri. Conspiratori suntă toți aceia, carii împartă milióne în sinecare la familii aristocratice, ora pe locuitorii pacinicî îi lipsescă de moșierele loră. In fine conspiratorii cei mai criminali și cel mai periculoși sunt acei miniștrii, carii țină închise tote ușile monarhului, pentru ca nici ună