Romanulu, decembrie 1869 (Anul 13)
1869-12-04
ANULU ALU TREI-SPRE DECESEA ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU; No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. VOIESCE ȘI VEI PUTEA: Leii. Lei pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe sese luni «s 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Pe uă lună ««5*6 una esemplara 24 bani. Pentru Paris,pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciule private .alu Monitorului.) FLORENZA, 13 Decembre. Cea din urmă combinare ministerială, care se pote considera ca definitivă, este: Sella, la finance și președinte alú consiliului; Visconti-Venosta, la afacerile din afară; Gadda la interne; Castagnola, la justiție; Caracio la lucrările publice; Correnti, la instrucțiunea publică; Bianchersi, la marină. Lipsesce numele miniștriloru însărcinați cu resbelulii și agricultura. VIENA, 13 Decembre. Discursulu pronunțată de imperatorulu Austriei, la deschiderea Reichsrathului, prin esprimarea sentimentelor de conciliare In privința afacerilor din Dalmația și prin menționarea relatiilor amicale esistente între Austria și puterile străine, a influentat în una modă favorbil bursa de astăzî. Bucurescu, J Indrea. Mai mulți comercianți români au adresată d-lui primară ală capitalei uă petițiune, prin care ceră a se scuti de tasa de 4 la sută, asupra mărfurilor confecționate, îmbrăcămintea și încălțămintea grosă, clisă de brașoveniă, care se cumpără mai alesă de clasele sărace ale poporațiunii bucuresciane, și care și penă acumă,juca petiționarii, a fostă scutită prin usură adoptată. Nu scimă care va fiotărîrea ce va lua consiliul asupra acestei petițiuni, și mamă și nicidecum fi surprinși, decă cererea comercianților români va fi respinsă. Suntemă învățați de câtă-va timpă a vede câțiva individi, cari să pusă măna pe putere, în diferitele iei ramuri, prin puterea bandeloră electorali, a gendarmiloră deghisațî, a silei, dispunândi, fără controlă și fără temere, de averea ca și de onórea și libertatea cetățianilor. Uă lovitură mai multă, dată comerciului, — comerciului romănă negreșită, — nu ne va mira delocă. Ea va fi consecința sistemei generale de guvernare și administrare, a politicei care consiste întru a conduce România după inspirațiuni din afară, a subordina interesele iei cele mai vitale intereselor austriace, maghiare, etc. Decăderii dămă locă în colonele nóstre petițiunii comercianților români, nuo facemă cu speranța că i se va face dreptate, ci numai spre a ne îndeplini să detoriă și mai alesă pentru a aduce aminte, cu acestă ocasiune, împregiurările în cari s’hotărîtă înființarea impositului asupra mărfurilor confecționate, și prin urmare caracteruîă ce trebue se aibă acestă imposită. In anul 1866 comercianții și industrialii români, alarmați de con curința adesea neleale, ce le făceau unele industrie străine, au provocată mai multe întruniri publice, în cari s’afi des bătută mesujele ce ar trebui luate, spre a pune capetă acestui felă de concurență. Ei au aretată, în acele desbateri, că se introduce pe piețele nóstre oă mare cantitate de mărfuri, de calitate forte prostá, de răcari, fiindă în aparință fină și solidă confecționate, atragă pe cumpărători. Prețulă loră însă, în comparare cu calitatea, revine multă mai scumpă decâtă ală mărfurilor indigene de aceiași natură. Aceste din urmă, mai puțină fine, ca lucru, suntă însă în adeveri solide și oferescă cumpărătoriloră avantagie reali, pe cari numai uă concurență fraudulosă le póte contesta. Estă citată, întru susținerea acestoră aserțiuni, numerose dovezi, a căroră valore nu s’a putută nici de cumă combate de partizanii opiniunilor contrarie. Ca resultată ală desbateriloră, s’aotărîtă a se invita consiliulă comunale se propună camerei înființarea unorlase, ală căroră scopă principale,— precumă a spusu-o și d. Atanasiu, în ședința de la 25 Octombre a consiliului comunale actuale, — a fostă d’a protege industria română, mai alesă în ce privesce obiectele necesarie poporului, contra unei concurențe neleale. Propunerea comercianților români, admisă în mare parte de consiliu, a fostă supusă camerilor, cari au aprobatu-o, rădicăndă forte multă, după propunerea d-lui Cogălnicianu, accisele asupra spirtoselor și vinuriloră. Propunerea, devenită lege, a fostă aplicată, în parte, de consiliul trecută, începând din anul 1868. In ce privește însă imposibulă asupra mărfurilor confecționate, rădicându-se la percepere precari contestări, consiliulă a numită că comisiune, compusă de mai mulți comercianți, din tote specialitățile, ca se dreseze că listă de mărfurile ce trebuiescă considerate ca confecționate fine și prin urmare supuse impozitului de 4 la sută. Opiniunea comisiunii, supusă aprobării consiliului, a și fostă pusă în aplicare. Nu scimă anume cari eraă mărfurile înscrise în acea listă, ca supuse raseî sau scutite, cee-a ce credemă ânsă a sei și cea-a ce declară ea șiî comercianții interesați, în petițiunea loră de astăzî, este că usulu constante pen’acumă a fostă că încălțămintea și îmbrăcămintea grasă,— adică aceaa, care se cumpără de poporă, de lucrătorii ce câștigă cu mai anevoință vieța loră, era scutită de ori ce dare. Și acesta este și raționabile, conformă scopului ce a dictată înființarea rasei în cestiune și chiară testului legii. Amă spusă, în adeveră, că scopul era în mare parte protegerea industriei naționale, și este scrttă că îmbrăcămintea și încălțămintea grosă formeză ramura cea mai importante a acestei industrie, că ea este eșită din mine romăne și că prin urmare are dreptul la acea protecțiune, pe care și-a propusu-o legiuitoriulă. Deră, chiară decă amă înlătura acesta considerațiune, testul legii însuși scutesce acele mărfuri. E că în adeverü ce dice acelă testă: „4 la sută asupra mărfuriloră „confecționate fine, ce intră în o„rașiă, precumă: îmbrăcăminte, încălțăminte, rufăriă, bijuteriă, auramiă, argintăriă, blănăriă, pelăriă, „arămăriă, mobile și orice altă lem„păriă lucrată.“ Intrebămă deră decă cișmele de teletină, cămășile de cănepă grasă, etc., etc. se potă considera ca mărfuri confecționate fine ? Și, fiindăcă suntem convinși că nimene nu va pute susține acestă opiniune, întrebămu: cumă deră se potă supune tasei de 4 la sută, în virtutea unei legi, ală cărui testă stipuleză curată că numai mărfurile fine sunt lovite? Încă vă dată, nu scimă care a fost hotărîrea fostului consiliu în acestă privință, și declarămă că, decă elă va fi lovită aceste mărfuri, va fi percepută tasă pentru dînsele, a violată legea. Petițiunea comercianților constată însă netedă că usurii constante pen’acumă a fostă scutirea, și tăcerea celora interesați, în timpă d’mă ană, dovedesce că, în faptă, astăfelă a și fostă; acestă petițiune dovedesce pe d’altă parte că, din momentulă ce ei reclamă, este că negreșită acumă s’a admisă uă procedură nouă, că s’a schimbată usură urmată până astăziî. Animă, deră vocea nostră cu a comerciului spre a condama acestă procedere, — fiă ea nouă, fiă stabilită din trecută, — și a cere de la comune îndreptarea cerută de către comercianții romăni. Consiliul actuale este și obligat la acesta. Membrii sei du strigată necontenită și pe tote tonurile că consiliul trecută apăsa pe locuitori suptă dări grele, și că ei să se-i uștureze. îndată ce a venită la Municipalitate, consiliulă actuale a și supresă impositure fondiariă, care lovia în genere pe cei avuți, — căci casele săracilor erau cu totul ă scutite; — a dată d-lui Godillot despăgubiri de vre done milione de lei nou! ne cari era nici nu x cutezase a le ceremocarii consiliului trecută, a dăruită concesionariloră împrumutului uă chilipiru de vre 4 seă 5 milióne, violăndă chiar legile fereîa cheltuită în esproprierile stratei Căldărarii, pentru nesce lucrări nefolositorie și ridicule, mii de galbeni, etc, etc. Cu mă dară voră pute D-LORU, — cari aă aruncată atăte sume în folosul avuției și ală cărorăva particulari fericiți,— se se despăgubescă din îmbrăcămintea și încălțămintea celui săracă, din cămașia lui ? Cumă voră pute d-loră, campionii scăderii dăriloră, se îngreuieze aceste dări, în paguba săracilor, în paguba lucrătorilor, a mesei poporațiunii capitalei ’și industriei naționale ? Cumă voră pute face mai alesă acesta astăzî, căndă chiară în Francia se cere cu stăruință și s’aotărîtă facerea unei colosale anchete, pentru a se găsi mijlocele d’a protege industria naționale, în unele din ramurile iei cele mai amenințate ? E că întrebările ce punemă. Dorimă ca responsură, ce va da consiliulă, se nu ftă uă contradicere a teorielor susținute de densulă înaintea alegerilor; darú mărturimă că n’o sperămă. Cei ce facă cheltuiele de natura celoră făcute la comune, de căte-ve lune în cea, cei ce dispună de averea orașiului astă-feră, nu se potă teme nici de contradicere, nici de reclamări, nici de violări de legi. S’asceptămu totuși, înainte d’a ne pronunța definitivă. Se ’nchiăiamă c’uă sorie conformă cu situațiunea în care ne aflămă și care a fostă fotografiată de d. Epurenu căndă acrisă:— „Aureola lui 2 Mai încunună guvernulă“. Ni se spune că casieria de la Iași ar fi arsă în întregul ăiei. Și de ce se nu fiă adevărată acestă se dice? Dosariele s’aă înnecată vădinioră în Buzău! Tóte dosarele Primăriei Capitalei aă perită la 3 Augustă! Căci are se nu mistuiască foculă tóte actele Casieriei din Iași? Ieri și adî. 2 și 3 Decembre, Camera deputaților n’a ținută ședință publică, s’a lucrată în secțiuni. COMITETULU CENTRALE PANTRU CUMPĂRARE DE ARME. Consiliele județene de: Leopar, Vlașca 16,000 Dâmbovița 13,500 Bacău 27,000 Prahova 16,200 Jita 16,200 Nemții 5400 Ismail, acomptu din 27 mii 21,600 Ialomița 10,800 Teleorman 27,000 Râmnicuță Vâlcea 10,800 164,500 Consiliele comunale urbane din Bucureșci 162,000 Turnu Măgurele 3000 Giurgiu 10,800 Alesandria 3,240 Ploiesei 21,600 Turnu-Severinü 1,620 Tecuciu 2,693 Romană 810 Slatina 540 206,303 Consiliere comunale urbane din Podolenii dist. Nemțu 67 20 Bistriciora 337 39 Mai multe comune din plasa Bistrița 405 Mai multe comune din plasa de sus Bistr. 891 Idem de la Nemțu 158 24 1,860 3 Comunele din districtulu Sucéva, Lespedile, pl. Siretu 1903 16 Șosea, pl. Moldovei 507 24 2411 4 Glavacioculă 270 Talpa Bîțcoveni 27 Ferbinții 270 Flămânda 351 Cătunulu 54 Găleteniî 540 Frăsinetu 351 Talpa Ogrădiile 270 Băbaița 189 Preajba 100 Grevenicu-Rădulesci 27 Purani 67 20 Cîrjogiani-de-josă 108 Cozmeșcii 270 Negreșcii-de-susă 108 Adunații-Budeșci 243 Belegeșcii 270 Vida-Furculeșcii 54 Mercenii-de-susă 81 Crevenicu-Mare 189 Butesca-de-josă 81 Morenii-de-josă 297 Tămășeștii 189 Scurta 324 47Î1 J6 Comunele din diatrictulu Vlașca: Comunele din districtulu Gorjil: Stănescii 200 Valariî 200 Dobrița 200 JOUI, 4 DECEMBRE 1869 LUMINEZA TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anungiurî și reclame a se adresa în Bucuresci, la administratiunea pariului. In districte la corespondinții pariului Prin poștă. La Paris la D. *Darras-Hallegrain rue de l’ancienne comedie No. 5. Linia de 30 litere.....ț......... 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei noul Peste totu, sumele de susu trei sute optadecî și cinci mii, șase sute șăpte-decî și unu, parale două-decî și trei, afară de cele ce s’au publicată. Lereșcii 200 Runcu 100 Stroescii 150 Arcanii 400 Brădicenii 100 Balta 200 Frănceșcii 200 Piștișani 540 Popeștii 108 Costenii 54 Godineșcii 250 Vîrtopulă 200 Câlceșcii 150 2646 De la 240 comune din diferite districte. 3240 Totală 385,671 ~W Petițiunea adresată d-lui Primară ală Capitalei. Domnule Primarii, Dările comunale nu suntüare ele destulă de grele? Tasele ce se percepă nu suntă ele destulă de mari?!. In acesta posițiune ne găsimă, noi, mai josă iscăliții din corporațiunea brașovenilor, ca se ne permitemă a discuta, înaintea domniilor n vóstre, întinderea unei rase, ce ați găsită de cuviință ca se setea, cu ocasiunea publicării ce ați făcută, prin Monitorulu Oficialii No. 248 din anulă curinte, relativă „la întreprinderea de patru la sută asupra mărfurilor confecționate“. In precizatulu anunță, nu se esceptă de tasa de patru la sută, de câtă numai „cioreciî și zeghiele“. De unde urmeză că toă cealaltă îmbrăcăminte, încălțăminte grasă, după cum ă se specifică prin publicațiunea de faclă, remăne imposibile. In atare posițiune, găsimă de a nostră datorie a atrage atențiunea domniilor n vóstre asupra acestii mesuri, care, după opiniunea nóstra și a mai multor oomeni competenți, „densa este pe atâta de ilegale, pe câtă de „rumulare, ci numai pentru comerță, care, „de câtă timpă, după cumă chiară domnia „vóstra trebue se cunoscefi, Ungeljesce, și „mai multă decâtă atâtă, se găsesce în ar gonia sa“, déja chiară pentru clasele sărace, asupra cărora, in definitivă, cadă aceste rase. In anii precedenți, îmbrăcămintea, încălțămintea, rufăria, marfa în fine grasa, ca obiectă de prima necesitate pentru clasele sărace, a fostă totădauna scutită de rasă. Pentru prima ora dérű ea este supusă la dare. Conformă atătă constituțiunii, câtă și usului constantă, întinderea rasei constitue ună nuoă imposită indirectă, care nu se póte încuviința de câtă cu învoirea camenilor legiuitóre, după ce mai anteiă ară fi fostă supuse prealabilei cercetări a camerei de comerciă. Tasa prin urmare, care s’a percepută pene acumă, nu s’a luată decâtă pentru marfa confecționată fină. Pentru aceste motive, venimă se veru a găsi ca se bine-voiți a supune onorabilului consiliă comunală acesta cerere și a chibzui desființarea acestei rase, remăindă ca pentru antrepri să se se specifice detăiată obiectele supuse dării, spre a se evita conflictele zilnice cu antreprenorulö. Comercială romănă are necesitate, domnule primară, de incuragiare, de protecțiune fără nu de pedici. Cu acesta ocasiune venimă a ve esprima considerațiunea nostră: Ion G. Manu, Dimitrie Moroianu, Vasie Popă, George A. Rusu, Toma Rădule&u, Vasile Baboi, Ierofteiă A. Popă, Vasile Ștefan et comp., Const. I. Triandafil, Nicole N. Florian, Vasiliu Stefan, Toma Minculescu, Ion Minculescu.