Romanulu, decembrie 1869 (Anul 13)

1869-12-04

ANULU ALU TREI-SPRE­ DECESEA ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU; No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. VOIESCE ȘI VEI PUTEA: Leii. Le­i pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe sese luni «­­s 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Pe uă lună ««5*6 una esemplara 24 bani. Pentru Paris,pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciule private .alu Monitorului.) FLORENZA, 13 Decembre. Cea din urmă combinare ministerială, care se pote conside­ra ca definitivă, este: Sella, la finance și președinte alú consiliului; Visconti-Venosta, la afacerile din afară; Gadda la interne; Cas­­tagnola, la justiție; Caracio la lucrările pub­lice; Correnti, la instrucțiunea publică; Bian­­chersi, la marină. Lipsesce numele miniștriloru însărcinați cu resbelulii și agricultura. VIENA, 13 Decembre. Discursulu pron­un­țată de imperatorulu Austriei, la deschide­rea Reichsrathului, prin esprimarea sentimen­­telor­ de conciliare In privința afacerilor din Dalmația și prin menționarea relatiilor­ a­­micale esistente între Austria și puterile străine, a influentat­ în una modă favorbil bursa de astăzî. Bucurescu, J Indrea. Mai mulți comercianți români au adresată d-lui primară ală capita­lei uă petițiune, prin care ceră a se scuti de tasa de 4 la sută, asu­pra mărfurilor­ confecționate, îm­brăcămintea și încălțămintea grosă, clisă de brașoveniă, care se cum­pără mai alesă de clasele sărace ale poporațiunii bucuresciane, și ca­re și penă acu­mă,­­juca petiționarii, a fostă scutită prin usură adoptată. Nu scimă care va fi­otărîrea ce va lua consiliul­ asupra acestei petiți­­uni, și mamă și nici­decum fi sur­prinși, decă cererea comercianților­ români va fi respinsă. Suntemă în­­vățați de câtă-va timpă a vede câți­va individi, cari să pusă măna pe putere, în diferitele iei ramuri, prin puterea bandeloră electorali, a gen­­darmiloră deghisațî, a silei, dispu­­nândi­, fără controlă și fără teme­re, de averea ca și de onórea și libertatea cetățianilor­. Uă lovitură mai multă, dată comerciului, — co­­merciului romănă negreșită, — nu ne va mira de­locă. Ea va fi con­­secința sistemei generale de guver­nare și administrare, a politicei ca­re consiste întru a conduce Româ­nia după inspirațiuni din afară, a subordina interesele iei cele mai vi­tale intereselor­ austriace, maghia­re, etc. Decă­derii dămă locă în colonele nóstre petițiunii comerci­anților­ români, nuo facemă cu spe­ranța că i se va face dreptate, ci numai spre a ne îndeplini să de­­toriă și mai alesă pentru a aduce aminte, cu acestă ocasiune, împre­­giurările în cari s’h­otărîtă înființa­rea impositului asupra mărfurilor­ confecționate, și prin urmare ca­­racteruîă ce trebue se aibă acestă imposită. In anul­ 1866 comercianții și industrialii români, alarmați de con­ curința adesea neleale, ce le făceau unele industrie străine, au provo­cată mai multe întruniri publice, în cari s’afi des bătută mesujele ce ar trebui luate, spre a pune capetă a­­cestui felă de concurență. Ei au a­­retată, în acele desbateri, că se in­troduce pe piețele nóstre oă mare cantitate de mărfuri, de calitate for­te prostá, de ră­cari, fiindă în aparință fină și solidă confecționate, atragă pe cumpărători. Prețulă loră însă, în comparare cu calitatea, revine multă mai scumpă de­câtă ală mărfuri­lor­ indigene de aceiași natură. A­­ceste din urmă, mai puțină fine, ca lucru, suntă însă în adeveri solide și oferescă cumpărătoriloră avanta­­gie reali, pe cari numai uă concu­rență fraudulosă le póte contesta. Es­tă citată, întru susținerea aces­­toră aserțiuni, numerose dovezi, a căroră valore nu s’a putută nici de cumă combate de partizanii opiniu­­nilor­ contrarie. Ca resultată ală desbateriloră, s’a­otărîtă a se invita consiliulă comu­nale se propună camerei înființarea unor­­lase, ală căroră scopă prin­cipale,— precumă a spusu-o și d. Atanasiu, în ședința de la 25 Oc­­tombre a consiliului comunale ac­tuale, — a fostă d’a protege indus­tria română, mai alesă în ce pri­­vesce obiectele necesarie poporului, contra unei concurențe neleale. Propunerea comercianților­ ro­mâni, admisă în mare parte de consiliu, a fostă supusă camerilor­, cari au aprobatu-o, rădicăndă forte multă, după propunerea d-lui Co­­gălnicianu, accisele asupra spirto­­selor­ și vinuriloră. Propunerea, devenită lege, a fostă aplicată, în parte, de consiliul­ tre­cută, începând­­ din anul­ 1868. In ce privește însă imposibulă a­­supra mărfurilor­ confecționate, ră­­dicându-se la percepere pre­cari contestări, consiliulă a numită că comisiune, compusă de mai mulți comercianți, din tote specialitățile, ca se dreseze că listă de mărfurile ce trebuiescă considerate ca confec­ționate fine și prin urmare supuse impozitului de 4 la sută. Opiniunea comisiunii, supusă aprobării consi­liului, a și fostă pusă în aplicare. Nu scimă anume cari eraă mărfu­rile înscrise în acea listă, ca supuse raseî sau scutite, cee-a ce credemă ânsă a sei și cea-a ce declară ea șiî comercianții interesați, în petițiunea loră de astă­zî, este că usulu con­stante pen’acumă a fostă că încăl­țămintea și îmbrăcămintea grasă,— adică acea­­a, care se cumpără de po­por­ă, de lucrătorii ce câștigă cu mai anevoință vieța loră, era scutită de ori ce dare. Și acesta este și raționabile, con­formă scopului ce a dictată înfiin­țarea rasei în cestiune și chiară tes­tului legii. Amă spusă, în adeveră, că sco­pul­­ era în mare parte protegerea industriei naționale, și este scrttă că îmbrăcămintea și încălțămintea grosă formeză ramura cea mai importante a acestei industrie, că ea este eșită din mine romăne și că prin ur­mare are dreptul­ la acea pro­tec­­țiune, pe care și-a propusu-o legiui­­toriulă. Deră, chiară decă amă înlătura acesta considerațiune, testul­ legii însuși scutesce acele mărfuri. E că în adeverü ce dice acelă testă: „4 la sută asupra mărfuriloră „confecționate fine, ce intră în o­­„rașiă, precumă: îmbrăcăminte, în­călțăminte, rufăriă, bijuteriă, au­­­ramiă, argintăriă, blănăriă, pelăriă, „arămăriă, mobile și ori­ce altă lem­­„păriă lucrată.“ Intrebămă deră decă cișmele de teletină, cămășile de cănepă grasă, etc., etc. se potă considera ca măr­furi confecționate fine ? Și, fiindă­că suntem­ convinși că nimene nu va pute susține acestă opiniune, întrebămu: cumă deră se potă supune tasei de 4 la sută, în virtutea unei legi, ală cărui testă stipuleză curată că numai mărfu­rile fine sunt­ lovite? Încă vă dată, nu scimă care a fost h­otărîrea fostului consiliu în a­­cestă privință, și declarămă că, decă elă va fi lovită aceste mărfuri, va fi percepută tasă pentru dînsele, a violată legea. Petițiunea comercianților­ cons­tată însă netedă că usurii constante pen’acumă a fostă scutirea, și tă­cerea celora interesați, în timpă d’­­m­ă ană, dovedesce că, în faptă, astă­felă a și fostă; acestă petițiune dovedesce pe d’altă parte că, din momentulă ce ei reclamă, este că negreșită acumă s’a admisă uă procedură nouă, că s’a schimbată usură urmată până astăziî. Animă, deră vocea nostră cu a comerciului spre a condama acestă procedere, — fiă ea nouă, fiă stabilită din tre­cută, — și a cere de la comune în­dreptarea cerută de către comerci­anții romăni. Consiliul­ actuale este și obligat la acesta. Membrii sei du strigată necontenită și pe tote tonurile că consiliul­ trecută apăsa pe locuitori suptă dări grele, și că ei să se-i uștureze. îndată ce a venită la Municipalitate, consiliulă actuale a și supresă impositure fondiariă, ca­re lovia în genere pe cei avuți, — căci casele săracilor­ erau cu to­tul ă scutite; — a dată d-lui Godil­­lot despăgubiri de vre done milio­­ne de lei nou! ne cari era nici nu x cutezase a le cere­mocarii consiliu­lui trecută, a dăruită concesionari­­loră împrumutului u­ă chilipiru de vre 4 seă 5 milióne, violăndă chiar legile fereî­­a cheltuită în esproprie­­rile stratei Căldărarii, pentru nesce lu­crări nefolositorie și ridicule, mii de galbeni, etc, etc. Cu mă dară voră pute D-LORU, — cari aă aruncată atăte sume în folosul­ avuției și ală că­­roră­va particulari fericiți,— se se despăgubescă din îmbrăcămintea și încălțămintea celui săracă, din că­­mașia lui ? Cumă voră pute d-loră, campionii scăderii dăriloră, se în­greuieze aceste dări, în paguba să­racilor­, în paguba lucrătorilor­, a mesei poporațiunii capitalei ’și in­dustriei naționale ? Cumă voră pute face mai alesă acesta astăzî, căndă chiară în Fran­cia se cere cu stăruință și s’a­otă­rîtă facerea unei colosale anchete, pentru a se găsi mijlocele d’a pro­tege industria naționale, în unele din ramurile iei cele mai ame­nințate ? E că întrebările ce punemă. Do­­rimă ca responsură, ce va da con­­siliulă, se nu ftă uă contradicere a teorielor­ susținute de densulă îna­intea alegerilor­; darú mărturimă că n’o sperămă. Cei ce facă cheltuiele de natura celoră făcute la comune, de căte-ve lune în cea, cei ce dispună de a­­verea orașiului astă-feră, nu se potă teme nici de contradicere, nici de reclamări, nici de violări de legi. S’asceptămu totuși, înainte d’a ne pronunța definitivă. Se ’nchiăiamă c’uă sorie conformă cu situațiunea în care ne aflămă și care a fostă fotografiată de d. Epu­­renu căndă a­crisă:— „Aureola lui 2 Mai încunună guvernulă“. Ni se spune că casieria de la Iași ar fi arsă în întregul ă­iei. Și de ce se nu fiă adevărată acestă se dice? Dosariele s’aă înnecată vă­dinioră în Buzău! Tóte dosar­ele Primăriei Capitalei aă perită la 3 Augustă! Căci are se nu mistuiască foculă tóte actele Casieriei din Iași? Ieri și adî. 2 și 3 Decembre, Camera de­­putaților­ n’a ținută ședință publică, s’a lu­crată în secțiuni. COMITETULU CENTRALE PANTRU CUMPĂRARE DE ARME. Consiliele județene de: Leo­par, Vlașca 16,000 Dâmbo­v­ița 13,500 Bacău 27,000 Prahova 16,200 Jita 16,200 Nemții 5400 Ismail, acomptu din 27 mii 21,600 Ialomița 10,800 Teleorman 27,000 Râmnicuță Vâlcea 10,800 164,500 Consiliele comunale urbane din­ Bucureșci 162,000 Turnu Măgurele 3000 Giurgiu 10,800 Alesandria 3,240 Ploiesei 21,600 Turnu-Severinü 1,620 Tecuciu 2,693 Romană 810 Slatina 540 206,303 Consiliere comunale urbane din­­ Podolenii dist. Nemțu 67 20 Bistriciora 337 39 Mai multe comune din plasa Bistrița 405 Mai multe comune din plasa de sus Bistr. 891 Idem de la Nemțu 158 24 1,860 3 Comunele din districtulu Sucéva, Lespedile, pl. Siretu 1903 16 Șosea, pl. Moldovei 507 24 2411 4 Glavacioculă 270 Talpa Bîțcoveni 27 Ferbinții 270 Flămânda 351 Cătunulu 54 Găleteniî 540 Frăsinetu 351 Talpa Ogrădiile 270 Băbaița 189 Preajba 100 Grevenicu-Rădulesci 27 Purani 67 20 Cîrjogiani-de-josă 108 Cozmeșcii 270 Negreșcii-de-susă 108 Adunații-Bud­eșci 243 Belegeșcii 270 Vida-Furculeșcii 54 Mercenii-de-susă 81 Crevenicu-Mare 189 B­u­tesca-de-josă 81 Morenii-de-josă 297 Tămășeștii 189 Scurta 324 47Î1 J6 Comunele din diatrictulu Vlașca: Comunele din districtulu Gorjil: Stănescii 200 Valariî 200 Dobrița 200 JOUI, 4 DECEMBRE 18­69 LUMINEZA­ TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anungiurî și reclame a se adresa în Bucuresci, la administra­­tiunea pariului. In districte la corespondinții pariului Prin poștă. La Paris la D. *Darras-Halle­­grain rue de l’ancienne comedie No. 5. Linia de 30 litere.....ț......... 40 bani Inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei noul Peste totu, sumele de susu trei sute opta­­d­ecî și cinci mii, șase sute șăpte-decî și unu, parale două-decî și trei, afară de cele ce s’au publicată. Lereșcii 200 Runcu 100 Stroescii 150 Arcanii 400 Brădicenii 100 Balta 200 Frănceșcii 200 Piștișani 540 Popeștii 108 Costenii 54 Godineșcii 250 Vîrtopulă 200 Câlceșcii 150 2646 De la 240 comune din diferite districte. 3240 Totală 385,671 ~W Petițiunea adresată d-lui Primară ală Capitalei. Domnule Primarii, Dările comunale nu suntü­are ele destulă de grele? Tasele ce se percepă nu suntă ele des­tulă de mari?!. In acesta posițiune ne găsimă, noi, mai josă iscăliții din corporațiunea brașovenilor­, ca se ne permitemă a discuta, înaintea dom­­niilor n vóstre, întinderea unei rase, ce ați găsită de cuviință ca se se­tea, cu ocasiu­­nea publicării ce ați făcută, prin Monito­­rulu Oficialii No. 248 din anulă curinte, relativă „la întreprinderea de patru la sută asupra mărfurilor­ confecționate“. In precizatulu anunță, nu se esceptă de tasa de patru la sută, de câtă numai „cio­­reciî și zeghiele“. De unde urmeză că to­ă cea­l­altă îmbrăcăminte, încălțăminte grasă, după cum ă se specifică prin publica­­țiunea de faclă, remăne imposibile. In atare posițiune, găsimă de a nostră datorie a atrage atențiunea domniilor n vóstre asupra acestii mesuri, care, după opiniunea nóstra și a mai multor o­omeni competenți, „densa este pe atâta de ilegale, pe câtă de „rum­ulare, ci numai pentru comerță, care, „de câtă timpă, după cumă chiară domnia „vóstra trebue se cunoscefi, Ungeljesce, și „mai multă de­câtă atâtă, se găsesce în a­­r gonia sa“, déja chiară pentru clasele să­race, asupra cărora, in definitivă, cadă ace­ste rase. In anii precedenți, îmbrăcămintea, încăl­țămintea, rufăria, marfa în fine grasa, ca o­­biectă de prima necesitate pentru clasele să­race, a­ fostă totă­dauna scutită de rasă. Pentru prima ora dérű ea este supusă la dare. Conformă atătă constituțiunii, câtă și usului constantă, întinderea rasei constitue ună nuoă imposită indirectă, care nu se póte încuviința de câtă cu învoirea cameni­­lor­ legiuitóre, după ce mai anteiă ară fi fostă supuse prealabilei cercetări a camerei de comerciă. Tasa prin urmare, care s’a perce­pută pene acumă, nu s’a luată de­câtă pentru marfa confecționată fină. Pentru aceste motive, venimă se ve­ru a găsi ca se bine-voiți a supune onorabilului consiliă comunală acesta cerere și a chibzui desființarea acestei rase, remăindă ca pentru antrepri să se se specifice detăiată obiectele supuse dării, spre a se evita conflictele zil­­nice cu antreprenorulö. Comercială romănă are necesitate, domnule primară, de incuragiare, de protecțiune fără nu de pedici. Cu acesta ocasiune venimă a ve esprima considerațiunea nostră: Ion G. Manu, Dimitrie Moroianu, Vasie Popă, George A. Rusu, Toma Rădule&u, Vasile Baboi, Ierofteiă A. Popă, Vasile­­ Ște­fan et comp., Const. I. Triandafil, Nicole N. Florian, Vasiliu Stefan, Tom­a Minculescu, Ion Minculescu.

Next