Romanulu, ianuarie 1870 (Anul 14)

1870-01-28

82 ROMANÜLÜ 28 IANÜARÍÜ 1870 rogdtivele Domnului. Deru nu Domnulu numesce pe miniștrii, ci națiunea, după recomandarea președintelui cabinetului. D-nii prefecți au intrata în ministeru în moda neconstituționala, după cum a observat a d-lui la timp. Deputații, sinceraminte aleși, cari formezi majoritatea, ei trebuia a se dea pe miniștri, cum S’a făcuta de curênda chiara în Francia, unde Napoleone III a sacrificată multe simpatii. D-sea consideră doru acesta cabinete ca una cabineta nou, care vrea se obție votul a majorității prin amânări, prin prelungiri. Ne aflămă în fața unora grele și multe imposite, căci se vorbesce de monopoliția tutunului, de lege de timbru etc. Ce e de făcuta întruă asemenea porțiune? De vomü tăcea, facema doue rele. Se ne pronunțămă dera și se scăpâma și țara și demnitatea nóstra : ori se retrage ministeruia, ori se disolve camera. D. Cesara Boleacu ce țfice ? Vine și insistă puțin și asupra cestiunii și țfice că de ce atâta casa pentru d. Cogălnicănu ? Nu se scia că s’a retrasa d. Gogâlnicenu, cândv a făcuta interpelarea. Se mai desgropă câteva geminări . . . se țfice că faca bine acești fii de conservatori, cari vora sa se conserve ca tatalü lord !... Puțina ne importă de cine va veni : stânga, drepta etc. Se va fii ce pate , sunta Roșii la ușa nóstra, sunte Gogălnicenistii, ed. Ion Ghica, fracțiunea liberă și independinte . . . Dara pentru astea trebuie pre a suferi se si avemu una guvernă represintative? D-sea mărturesce că rea a făcuta d’a votata ocolula de 40 kilometre pentru drumulü de ieri de la Galați la Brăila. Mărturesce că rea a făcuta acesta ca uă mențiune onorabile. D. ministru c’unu cuvânta nu spune nimica și apărătorul a d-lui, d. Boliacu, face numai cestiuni personale, spune că d. Cantacuzino este onorabila, avuta .... dóra cine a zist că nu’i așa ? . . . Gestiunea nu e aci. Gestiunea e că cabinetul nu e omogenă, că 8*au adusu miniștrii fără scirea lor, d’a cărora numire nu s’a audstu de câta din sgomote . . . Zgomote circulă și că se va aduce d. Donicî Panaitu ministru la lucrările publice. De cánde s’a votatu constituțiunea n’a văzută pe nimeni contestându-ne nouă puterea d’a o pății. Poporul e româna du are sânge asiaticu, e blânda, e dulce, apta pentru înstituțiuni liberale. Nu e indiferentă poporală; cu totă presiunea n alegeri, ele trămite deputațî, ele se pronunță prin presa indipendinte. Cândă ară fi une poporö vițiosă .... D. Lahovari. Cine o contestă ? D. G. Brătianu. De ce însă, de nu se contestă, de ce se esprime dorința d’a ’i se pune botnița la gură ? Cea ce susținu pe guvernului actuale comite unö pecate de prea mare simpatie și care va atrage des» aprobarea țereî. Se se pronunțe dére camera, se’șî dea cuvântulu seu și atunci e disolvată și sa face din nou apelă la națiune sau ministerul c aptuală se retrage. Ședința se suspinde pentru 5 minute. La redeschiderea ședinței, d. Manolache Costache spune că d. Brătianu, prin modula cu care a interpretat a complicat astăfeia cestiunea. In câta trebui se desbrace acea interpelare de tóte cuvintele cari nu se potu raporta la cestiune. D. Bratianu vorbindu despre retevere, era împinsu d'uă reamintire de remușcare din alegerile trecute. La cuvintele d-lui G. Brătianu despre democrația, d. Iepurenu respunde că adeverații conservatori suntu adeverațiî liberali. Probă că totu dăuna când au fostă conservatorii la putere, au usata mai puțină de imposite și celelalte, pe cându liberalii nu s'au manifestată decâtă usându cu liberalitate de banii publici. Drepta nu are deloc dorințele pe cari i le atribuie d. Brătianu, ea nu voiește alta decâta a se forma unu minister ieșită din majoritatea Camerei. Venindă la cestiunea dăca minsterumu actuale este in adeveri constituționala, spune că mai ântéia constituțiunea dä drept a Domnitoriului, și apoî confirmarea acestui ministeriu se face In Cameră de către majoritate și astfel și guvernulu devine și parlamentariu. Însă, vorbindu-se despre majoritate, trebuia a se ințelege ambele majoritățî din Cameră și Senatü. Fără aprobarea ambelor acestor majoritățî, nu este guvernă parlamentaria. După acesta d. Iepure nu se’ntorce, zice, mai intéia la formarea actualului cabinet, supte președința d-ni Dimitrie Ghica, și mai departe încă la fasa fatale, cându s’a isbitit ánteia régimélé parlamentariu, atunci cândv a căzuta ministeriulu I. Ghica. D. Președinte Balșu cere cuvântulu și se coborá de la președință, unde este ’blocuitö prin vicele-președinte Marcovici. D. Iepurenu, urmându, spune că ministeriulü d-lui Brătianu, cândva venita la putere, era din minoritate, prin urmare antiparlamentariu, și cu tóte aceste a disolvatü Camera și și-a adus o altă cameră, care se cumia a d-lui Brătianu. D. Chițu, protesteza, atunci acesta cameră este a d-lui Ghica. D. Iepurenu retracta cuvântul de „cameră a d-luî Brătianu“ și să inlocuiesce cu numele de cameră alesă supta patronagiule d-luî Brătianu. Apoi arătă că d’atuncî une regimne parlamentara n’a mai fosta, nu camerele au făcutu ministeriele, ci ministeriele au facute camerele. D. Chițu. La 1860 s’a făcuta așia. D. Iepurenu. Camera din 1860 m’a datu in judecată, d-lore. D. Chițu, te vom fi mai da și d’acumü. D. Iepurenu, uomandu, spune c’a vetfut cu mulțămire venindu la putere pe d. Dumitru Ghica și crepindu, — după cumă î se afirma mereu, — că d. Cogilnicenu, preotul lui 2 Maiu, va uita trecutul seu și va pleca pe alte căi. D. Dimitrie Ghica a eresjutu asemene, și, cu totulü amagite, a comis o greșială politică d'a ’ncredința și péne și cutitura alegerilorö Ja mâna d-lui Gogâlnicenu. Mai nainte de alegeri a spusu d-lui Dimitrie Ghica se trecu d-sea la ministeriulu de interne, căci cunoscea p6 d. Cogâlniceau care voiesce totu dăuna a asorbi tóte puterile Statului și justiții chiarü în administrațune, éQsa chiar a d. Dimitrie Ghica a comisu greșeala politică d’a nu ’î urma sfatului. d. Gogâlnicenu a rămasü la ministeriulu de interne, d. Dimitrie Ghica a pățit-o și d. Boerescu s’a păcălita. După acesta aduce aminte că, mai nainte cu câteva timpii, sa mai modificata ministeriumu, au intrata dupî simpli prefecți și, cu tóte că d. G. Bratianu a data alarma, camera a trecuta la ordinea fidei. Cu atâta mai multa dora acumu Camera trebuie se trăsă la ordinea lilei, cândva intrata in ministeriu unu vice-președinte ala Camerei. Nu zice că ministeriul actuala este es~ presiunea majorității, căci mai ánteia nu esiste majoritate In cameră; ea se desparte în drepta, stânga și centru, ș’apoî centrulu, cându votăză cu drepta, se numesce centru dreptü; cându votăză cu stânga, se numesce centru stânga, prin urmare majoritatea n’a fostă și nici ministeru ala majorității n a putută se fiă. Nu va zice nici ministeriului că, fiă buna soareö, fiindu-ca e la putere se, remâne unde este , nu va țifce acesta căci, atunci nu va face nimice și alegetoriî îi voru cere secolele. D’aceaa, fiind ca nu póte se considere ministerium actuale de câta ca une ministeriu da transițiune, propune ca camera se voteze mai ântéia bugetele și legile de cariera are cea mai mare necesitate, altufein lucrurile se voră încurca și mai reü ș’alegetoriî noștriî ne voru Întreba ce amu facutö; căci, cu tóte că d. Boliacu afisă că ministeriulu actuale n’a făcută împrumuturi, acesta ministeriilu trăiesce de câtu facêndu pe fiecare lună câte unu împrumută de doué milione. Asta dorit, după ce se vom vota bugetele, atunci ne vom pute gândi a regula situațiunea din puntul de vedere alű regimelui parlamentara. D. Ceaur Aslanu spune că are onore a face parte din acelu parîfiu, care a dată pené adi, sprijinulö sen leală ministeriului. Ea se aflî după cuvintele cari s’au rostita de la tribuna, este neapărata a se limpezi situațiunea. După acesta aretă că nu trebuie se se mire nimeni de ceaa ce se petrece acumu : acesta este un consecință naturale a elementelor eterogene, din care s’a compusa cabinetulö. Acesta ministeria, compusa din asemeni elemente, a trebuit a se disolve un cameră pentru a se legitima prin botezuri electorale Cându se ’ntruni noua cameră, fu uimită de spectaclulu ce vețju în sînula cabinetului, ense, pentru a nu împedica cursulu lucrurilor statului, a data totu concursulu seü cabinetului, și apoi deputații au plecata de la cameră, lăsândă neunirea In ministeriu și asceptânda ca, pene la întrunirea viitóre a camerei, cabinetulu se se unescu și se devie omogene. La inceputulu sesiunii actuale, camera a găsită cnsé cabinetul, într’uă neunire și mai mare și starea lucruriloru și mai rea. Cu tóte acestea urmata a’i da concursulu seu, asceptandu ca ministeriulu se se unéscu. D’aceaa a votată mai multe legi, d’aceaa a trecuta și la ordinea ^ilei, cându au venitü dour miniștrii mor d’afarä din cameră. Ensé, cândü se retragü dou membri dintre cei mai însemnați din cabinete, s’au retrasu ș’apoî primul- ministru a luata de ministru p’una deputata din minoritatea camerei, atunci camera nu mai putea se tacă, și déci ea a trecuta peste me șiră de violări de constituțiune, sperându că starea de lucru va Intra Intr’uă cale legale, camera nu póte merge mai nainte, căci astafelu regimele constituțională s’arü nimici cu totul. In România. D. Cantacozino este din minoritate, și déc’artista alesu vice-președinte, acesta a fostu resultatulă unui compromisă dintre partite, adesea majoritatea, pentru a fi binevoitóre către minoritate, îî acordă voturile sale; spre exemplu d. Mihălescu, care a fosta alesà In comisiunea financiară cu unu mare numerü de voturi, și apoi, sosindu-se din minoritate, și a depusa mandatulu, prin urmare unü june cu calitățile d-lui Cantacuzino arti fi trebuita se nu primesca a intra In ministerie Intr’une modă anti-parlamentariu. Ministeriulü actuale este dérit din minoritate și de altî înainte, ori care arti fi resultatulu votului de a^înoi, majoritatea, 4ice d. Aslan, vomü trece in oposițiune. Venindu la dreptulu ce s’a țixsQ că are Domnitoriia d’a lua miniștrii sei ori de unde va voi, acésta este, urmeza d. Aslanü, Înscrisa in constituțiune, énse ce fel de régimei parlamentaria ar fi acela, in care s ar pute lua miniștrii afară din cameră, afară din majoritatea camerei, contra voinței ei? D. Manolache Costache a spus a ministriiorii că el nu represinta decâta ilegalitatea și călcarea legiloră, déji se remâie la putere, se se voteze bugetele ș'apoi prin ore cari machinațiuni, ministeri 16 se-șî facă majoritatea in cameră. Însă majoritatea acestei camere nu pote lua responsabilitatea situațiunii. Majoritatea camerei (intreruperi mari, unde este?L.) Acea majoritate este In centru, in acela centru care a data pén’acuma concursuri seale ale ministeriului. (Zgomota mare: protestămi mari, strigăte: „n’ai dreptulű a vorbi în numele centrului. D. Soimescu întrerupend a n’ai mandata din partea centrului D. Aslan, urmându, a face că fiindu că este întreruptă, se-î dea voie acei in numele cărora vorbesce se spuie ce este centrul”. — Acest centru, acea majoritate s’a facutü la Concordii, unde toți acei cari au subsemnata aetul. Inchiriata acolo, — și între care era și d. Soimescu, se angagia pe onore — déci erau din minoritățile alipite pe lénga majoritate,—a se supune voinței majorității ș’a vota cu dénsa sgomota mare, strigăte, „nu este asta! nu s'a subscrisa acela actu! strigă d. C. Boerescu. D. Manolache Costache, intrerupându, constata că Concordia a devenita discordia. D. Aslan, urmându, spune ca actulu s’a subscrisa d’UHa numera însemnata de deputați, că acea majoritate, compusă din centru, a susținuta cu lealitate ministeriulu; énsa acuma, cându vede că mergendu din călcări In călcări de constituțiune, a ajunsu a nu mai fi constituita cumu trebuie se fia ministeriele suplu régimeié parlamentariü, majoritatea care l’a susținuta. . . . D. Petre Grădiștanu. Care majoritate ba susținuta? D. Aslan. Imi pare reu că tocmai d Gridistenu, care a votata pen’acuma împreună cu noi, cu acea majoritate, me întrerup0 (Aplanse sgomotase la tribuna publică.) (Sunt cinci ore: unii cere prelungirea ședinței, alții rădicarea, alții in fine se termine d. Aslan. Zgomotul și desordinea sunt( ațâță de mari. In câta d. Balșă, președintele, se reurcă la biuron pentru a înlocui pe d. Marcovicî; în fine camera, în mijjtocul sgomotului, se declară în permanență). D. Aslan, terminândű, repetă că de aicî înainte majoritatea trece în oposițiune; ea nu mai pote lua răspunderea situațiunii anticonstituționale, creată prin ultima modificare a ministeriului, și în numele acelei majorități face propunerea urmatore: „Camera, neavându încrederea in sincera aplicațiune a regimelui parlamentariu din partea ministeriului actuale, trece la ordinea dilei." Se citesce de la biuroacă altă propunere a domnului G. Brătianu, redactată cam în termenii următori: „Camera declară că neavând o încredere în ministeriulu actuale, constituțta întruna moda contraria regimelui parlamentar, trece la ordina fllgî.“ D. C. Boerescu face uă propunere de trecere pura și simplu la ordinea țjileî. D. Prime Ministru spune că n’a trămis apa nimeni la d. Manolache Costache pentru a-i cere concursulu seu, căci scia că unü omit ca d. Manolache Costache nu putea decâtă se dea concursulă sec unui ministeriu venitu în urma ministeriului trecuta. Aci d. prim ministru vorbi asupra persóneî d-sale, spuindu că nu s’a pusu și nu se va pune nici uă dată la dosulă nimenuî, cu atâtă mai puțina în dosula tronului, pe care noi toți Românii ilu susținem Oforte slabe aplausi în cameră numai). D. Prim ministru spune că oservarea ce’î face acumű d. Aslan, c’a luatu in ministeru p’unu membru din minoritate, trebuia se-l o facil mai bine atunci, candva rugata pe domnulu Calimache Catargiu și pe d. Mârzescu se intre in ministeriu fara in majoritatea Camerei, ba nici chiarü din fi Cameră, era nu acuma cându s’a luatu în ministerü unu vice președinte alu Camerei, alesü nu cumă a zisu d. Ceaur Aslan, ci alesu ca și președintele Camerei, care abia a pututu întruni 48 de voturi. Președintele Cameră, d. Gr. Balșu, întrerupe pe primula ministru ,icându’i c’acuma nu se discută acesta. Primulu ministru protestă contra întreruperii președintelui Camerei și repetă c’acea majoritate, care abia s’a putută întruni pentru a alege pe președinte... (nouă întrerupere din partea președintelui.) a ales și pe vicepreședinți, prin urmare d. Cantacuzino este din majoritate și nu suntu la locuia loru oservârile ce se facu acumu numai, cându acea neomogeneitate, de care se plângea d. Ceaur Aslan, a dispăruta In ministeriu și când nu mai este cama î nainte, unu singură ministru în toti ministeriulu. Venindu la propunerile de blaru, spune că Camera va face ce va voi, deja ministeriulu, în împregurările actuali, în situațiunea politică a țereî — și despre acésta situațiune dă unu avertismentu: alegerea colegiului alu patrule de la Severinü... D. Chițu: alegere făcută de prefectu la prefectură. Sau deprinsa prefecții a face alegerile. Voci, cine i-a deprinsa? D-vostrăl Alte voci: ba d-vóstră. D. Prim ministru, urmându, repetă că ’Q situațiunea actuale ministeriumü nu mai pate remănea cu camera, fără totă autoritatea de care are nevoie, prin urmare ministeriulă nu se póte mulțămi nici c’unu votu de trecerea la ordinea țileî puru și simplu, ci are nevoe d’unu votu puterna de încredere și nu va primi de câta unu votu de ncredere.Se face scomptu forte mare. Uă parte din cameră cere prelungirea ședinței, ministeriulu cu drepta ș’uă parte din centru ceru amânarea discuțiunei pe mâne. D. Al. Lahovari, cu tote că are cuvéntulu pentru a vorbi un fondu, vorbesce pentru amânarea pe mâne a discuțiunii). D. Prim ministru susține ca, decă se va urma acp discuțiunea nu se va face de câtă cea a ce s’a făcuta și pân’acuma, nu se vorŭ acuța de către pasiunile. Prin urmare cere a se urma mâne discuțiunea, căci un asemene discuțiune trebue se se urmeze mai cu liniște și votulu se fiă datu fără surprindere nici pasiune.Scomotulu urmeza și mai grozavu. Miniștrii pleca de pe banca ministeriale, mai mulți deputați asemenea. Președintele camerei declară că fiindü ca, miniștrii deserteza de pe banca ministeriale, ședința nu mai póte urma. Deputații se sedlă în cea ma mare confusiune. Primulű-ministru, Intorcându-se și urcându-se forte maniosii la tribună, vrea sei vorbéscu și, fiindu că sgomotulü ii acoperia vocea, smulge clopoțelula din mâna președintelui, Uă sună cu furie și apoi ilü aruncă președintelui, cari protestă contra lovirii ce se făcea suveranității naționale. Se restabilesce puțind liniștea și ministrul o protestă contra președintelui, care se pune în capulü pasiunilor și desordinea. N’am dosita și nu voia dosi nici uă dată, strigă primula ministru, aceia cari aută aceste desordine sunt revețațî a dosi. Mai mulți deputați din drepta mergu la biuron și apostrofeză pe președinte in moda volinte, acusându-la ca călcatu regulamentul ș’a facut desordinea. Zgomotulu devine cutremurători; președintele, adresându-se către cameră, spune că ea se decidă in ce stare amu ajunsu, cândü ministrulu îî smulge clopoțelula de președinte din mană și ’î redică astafelu președinta. Protestări zgomotase și violențî în cameră, vuietul a cresce. Voci, adresându-se către primul- ministru . Citesce decretulű de disolvere, déca cutezi! Altă voce : Afară Arnautului Altă voce: Déc’acuma faci asta ? ce vei face în alegeri. ? Miniștrii plecă. Deputații se redică în zgomote și confusiune. Ședința este de sine rădicată. Ședința de Marti, 27 Ianuarie. După apeluri nominale, la care respunde 94 deputați, președintele Gr. Balșia declară că, In urma atentatului de ieri ale președintelui consiliului de miniștrii la demnitatea biurouluî ș’a camerei, biuroulu întregu nu maî crede demnu d’a maî sta la postul sec. Președintele și secretarii parasescu biuroulu, vice-președinția refusă d’a președe denșii. (Tumultu, aplause. . . . maî multe minute partea stăngă a camerei aplaudă, strigânde pe d. Balșo la birou. . . . sgomotu, mulți deputați cere cuvântulu. Voci, se preside d. Iepurenu, d. Iepurenu. .. sgomote D. Gr. Balș’u, suindu-se la biuroulu camerei,zice că, In urma acestor aclamărî și manifestări ale camerei, va presida, ânsă mai ântâiă va pune la vota cestiunea, ca cei cei ce voru voi a presida pâne ce se va satisface biuroului, se rădice mâna. Adunarea și cuviințată. D. Primu ministru, luandu cuvântulu, mulțămesce biuroului că n’a lăsatu camera în falsa posițiune d’a fi lăsată fără birou, căci camera fără președinți nu póte lucra. S’a țiîsu că s’a facutö una atentata, contra reglementului, la demnitatea biroului și a adunării. Acela ce va ’ndrăsni a ataca demnitatea camerei e nedemna a se socoti ca cetățani români. D-lui totu deuna s’a adresata cu respecta către represintația naționale. Vine la Incidentulu de ieri Pe cându d. Aslan era la tribună, s’a consultata adunarea déca vrea se continue ședința peste 5 ore. D-lui doria cu stăruință, erea se tose ca posițiunea d-lorü se se lamuresca de seră chiar. Camera fiind~ ensă obosita, pe la 5 £ ore n’a mai voitu se stea; mulți din cei ce 41* ceaă c’adunarea s’a declarată in permanență plecau; atunci a plecată și d-sea. In sala cea altă a auzita pe președinte, care are și talentulu d’a aveuă voce tare, sonoră, l’a aurjita «jicându că „mini triî, părăsindu sala de ședințe, redica ședința“; alții spuneau că d-lui a dosită și unii din deputați strigau: „Cuma? Fuga?“ D-sea, ca omu, care nu se pate se nu se îngrijesia de onorea rea, a venitü ad, ședința fiind rădicată, a luată % 1 !