Romanulu, mai 1870 (Anul 14)
1870-05-16
422 D-lui redactori aici facrului ROMANULU Domnule redactore, Recunostința mea câtre aceia din domniî cetățeni, cari în întrunirea de la o curentă din sala Slatinenu m’au onorata cu voturile loru, facêndu’mi uă datorie a le încunosciința atâtu neprimirea de câtre mine a acelei onorî, câtă și motivele ei, vă rogo, d-le redactore, se bine-voițî a publica în siarsulă d-vóstra alăturata aici în copie scrisórea, ceama adresata în privința acésta chiar la 8 Maia curenta d-luî Președinte ala comitatului alesQ In intrunirea de mai sus, care nu s’a publicata de d-luî péne acum. Bine-voițî, d-le redactare, a primmi încredințarea prea distinsei mele considerațiuni. S. Crețulescu. venid România nu maî póte merge cu constituțiunea sa actuale, și nu acesta chipu se speră că diplomația și opiniunea publică europeană vom primi cu lavore nuvela celeii din urmă loviri ce ne mai asceptă : nuvela unei lovituri de Statu. Dobândésea regimulu, și d’astă dată totu prin nepăsarea nóstră uă cameră ș’unu senatu servile,—și noué risipe ale baniloru publici se vorü i adăuga la risipele deja făcute, și biruri, de trei ori mai grele de câtu cele ce erau la ordinea dileî a camerilor trecute , uu voru mai fi Indestulatorie spre a covârși datoria publică și ruinătorele și antinaționalele concesiuni la streini ce suntu depuse pe biurourile adunariloru, voru escompta chiaru viitorului Svreî! Alegători, confrații noștri! Periculul este mare, este imininte! De vomü lăsa să ne scape și ocasiunea ce ne dau astăzî alegerile d’alü înlătura, prin mijlocele legale de care dispunem, încă, mâine ne vom trebui lupte crâncene, sacrificiuri durerose, și pute în zadaru, ca să recucerim prin forță patria străbunilor și viitorulu copiilor noștri. Negreșită, lupta între noi și patronații guvernului nu este egale. Pentru dânșii s’a stabilită armonia între magistratură și administrațiune, s’au falsificată listele electorale. S’au ștersă ca grămada dintr énsele cei în dreptu și s’au înscrisă în locu-le persane care n’au dreptulü d’a fi alegători, sa scurtată termenulu acordatü de lege ca alegătorii să póta să se întrunesca, să se lumineze și să se înțelegă înaintea clilei fișate pentru alegeri. Fraude, violări fățișe ale legii electorale nimica nu s’a cruțată pentru a face ca și representațiunea, eșită din aceste alegeri, să devie uă minciună! Cu tóte aceste, să nu ne demü în lături. Să priimimü lupta cuotărîrea d’a învinge, s’o priimimü cu încrederea ce dă consciința dreptului. Fiți și cum, biruința din urmă nu va fi a fraudei. Frauda póte înceta, póte surprinde, póte chiarü reeși pentru unu minutu; dér... în fine ea totu-d’a una se întorce în contra celora ce au întrebuințat’o, și nimicii nu probeză mai bine decâtu densa impopularitatea, slăbiciunea guvernelorü care’șî face dintrânsa una instrumentă de guvernare. Intradeverit, regimulű astăzi să găseșce isolatii în mijloculu națiunii. Elü n’are se opune voinței țerei, pe care a recunoscut-o, de câtă pe schirul poliției și câte-va rămășițe ale trecutului, căzături galvanisate de nelegiuirile oficiale, care le amintescu timpii loru de aură și le dau pofte care ’i facu se arete din nou lumii uriași a loru neputință. Noi, din contra, avemu pentru noi legea, avemu cu noi țera întregă. Nemicu nu ne mai desparte. Nu ceremu, nu voimu nimicu noii. Toți ómenii de bine luptămi numai pentru respectul legilor: nu voimu decâta onestitate și justiție, conservarea bunurilor ce ne așecură legea. Fraților , din tóte ținuturile României ! Să ne pǎtrundemu toți de aceste adevăruri. Să ne demü toți bine semă de ceea ce voiescu adversarii noștri și de ceea ce voimu noi, de slăbiciunea lorü și de forțele nóstre. Ca să învingemă, n’avem de câtü să fimü toți, în fiecare localitate, bine uniți, bineînțeleși asupra candidatului care ar putea întruni mai lesne majoritatea voturilor, în colegiul- seu , și pe terremuri legale să nu cruțăm nici un ostenelă, nici unu sacrificiu spre a’lu susține cu toții și a asecuta succesulu candidaturii sale. Comptațî pe devotamentulu nostru, precum: noi comptomii pe alii vostru, frațiloră î Credință, stăruința, unire mai presusu de tóte, și... nj aveți îndoială! Dumnezeală părințioră noștri ne va binecuventa și ne va da victoria! (Votata în întrunirea publică de la Slănicnii de JuoT 14 Maiu). Președintele întrunirii, Șt. Golescu. Vice-președinte, G. Goga. Secretari: Eug. Carada, George Petrescu, Gr. Vulturescu, Ben. Hernia. Domnule Președinte, Sub-semnatul, Impărtășindu cu totulu principiele din resoluțiunile adoptate de întrunirea din sera de 6 ale curentei din sala Slatinenu, ași a primita cu mândrie sarcina de membru alu comitatului ce prescdnțî. FiindQense că prin aceaa ași subscrie implicitabilul de indemnitate, care prin aliniatuia 1ala preambulului acelora resoluțiunî se dă guvern cloru ceama avută înainte de aprópe ciuei ani, ceaa ce ara si a transige cu credința mea, ve roga, d-le președinte, se bine-voitî a face cunoscuta cum e de dreptu, că cu părere de rea, suntu nevoită a declina însemnata onore ce mi s'a facum de mai susO menționata întrunire. Bine-voitî, ve rogă, d-le președinte, a priimi asecutarea pre osebitei mele considerații. (Semnată. S. Crețulescu. Dacă ai fi lucratu pe jumetate pentru principiu și pentru dreptatea națiunii, nu numai că erai se fii stimata de cei ce te UQ08C0, rădicații la înălțime, dérü era se’țî ie și serviciulu recunoscuta de țara lQtrega. Descepta-te, intră pe calea cea mare a națiunii, care nu ține nici uă dată sema de 3cî greșiți și nu gone§0 s pre aceia cari au vroitu se le facă réü, cândű aceștia revinü la simțimintele cele bune și ștergu reulu ce ’î-au facutu prin binele ce’î facu din nou. Unii cetățenii, română. CĂTRE D. LAMBRU. Domnule Lambru, Ai véi jutű că aî mersui pe unu drumu rătecite ? Ai vejutu că ai foștii trasu pe sfera ? Aî vedutu că te-aî păcălita? Ore pe cine aî voita se servescî? Ore nu se iaî ce suptu aceia, pre carii aî voitu scî servi și că te lingușesc, și te rădică pene ’șî facu trebșorele și pe urmă iți dă cu piciorulu? Te maî pui altă dată piuă pentru aceia, cari suntu totu ce este maî ingrata? Trebuia se te deștepți de multa, a nu merge pe făgașula cela falsa, ca se caji la prăpastie ! Ai vefuta că ei, după ce’șî-au făcuta trebș6rele, au căutat a se te nemulțămască puindu-te In posițiune se demisionezi? Acuma bine este? Frumosü este? Cuviinciosai este? Bine hîșâde ? Credu că singură verî că ești păcălita, și păcălita binișoru! Póte se tiî paraponisita, și paraponisita cu dreptu cuventel Ce se <3ici ? Au pățit-o și alte persane ! Amu socotita că au exemple înaintea ochiloru. Se vede că In atmosferă este ceva! Te sciama óre cumü unu omu inteliginte, și, ori ce pasa făceai, te observamü cá’lu făceai tu mare gândire. — Nu sciu ce farmecü a fostu de te-a adusu la acesta posițiune rătecită. Unde ’ți suntu. acele situațiunî și referate? La ce ’ți-a servita atâta zelo și atâta espunere? Formase și din direcțiunea comptabilității doua cancelarii și impărțisesî pe impiegați in doue tabere: unii lucrându Jiua nóptea acasă’țî, și alții la cancelarie, și pe tótu țjiua nu Întâlnea cineva cu trăsuri de câlți impiegați din direcțiunea comptabilității, ducêndu și ’ntorcêndu felurite dosare și condici. Aî versuri că aî lucrala ín secü? Credu că recunostî singura că aî desjugatu la moră rea și că ești păcălita; ense nu sufliî, lî este rușine! Te roga, d-le redactore, binevoiesce a publica și acesta și a primi și de astă dată asecutarea stimei mele. G. Crițescu. D-lui redactore alű factului ROMANULU. Domnule redactore, Uă nouă manoperă, eșită din marea capacitate a prefectului de Teleomanul Ancheta numită de d-a ministru de la lucrările publice. In privința șoselei construită la moșia Beiu, și presința mai alesa a d-lui Mănciulescu, invitata de același d ministru spre a da lămuriri d-lui inginera Pancu, Insarcinatulu cu cercetarea, supără tare pe difecta. Ce se facă déjá, ca d-lu Mănciulescu se fie luata de la acastă lucrare ? Primula actu se comite cu greutate, că dară ele sevirșitu, altele de felulu lui se potu urma fără sűélu! Așa a facutu moralulu și integralu prefectu, după rudele sale de la Pressa. Se scie că d-la Mănciulescu, locotenente ln armată, a fostű chiamata din neactivitate In activitate, că, prin urmare, astăzi ca militarii nu póte se se pue ca maî nainte la facia acestui prefect, de tristă memorie pentru județul Teleormanu. Prefectul adora, in marea sea inteligință, negasindu alta mijlocii, a alergatü la o manoperă ce o credea Îndestula de forțe pentru a se scăpa de d-la Mănciulescu, și, printr-o telegramă către d-la ministru de interne, spune că d-la Mănciulescu umblă prin comune și indemna pe locuitori a nu se supune la Invoalile agricole, că prin urmare a devenitu revoluționara ! Acésta telegramă se trimite celui de la resbelu,spre a a ocăpa dĂ pa proiept.A dl« g * COJUlCI Ü'lUl Mănciulescu. In adevéru, d-le redactare, intrigi de totü felulu pentru ca locuitorii se nu se invoiéscă și încă ca cei Învoiți se nu se supue lora, pentru ca arendașii și proprietarii se fie siliți a se închina . . . există la acela județa ca nici uă dată pene acurrye. Ei bine, își pote are Închipui cineva că tocmai arendașii și proprietarii din care face parte și d-la Mănciulescu se fie singuri, nu detrimentulu loru, provocatorii nesupunerii? Acesta nu póte se intre de câtu în capulu faimosului prefectu cu pricina, deórece numa de interesulă arendașiloru și proprietarilor nu póte fi o asemenea provocare. D-la ministru de la resbelQ énsa a dejucata planurile făcute, căci nu s’a basata pe aretările simple ale proiectului, și, după câte aflu, a numit uă anchetă. Fi va prefectulu mai norocita în acesta de câtu la aceia a șoselei de la Beiü ? Probabila că Încurcătura sea este una fapta Împlinita ca și construirea arbitrară a acelii șosele. D-le redactare! Sub administrarea acestu personagiu, mai alesü cânda are pe procurore rudă și cânda armonia este In ființă, ne puteți Închipui câte acțiuni de natura celora <aise nu se va face, cu ocasiunea alegerilor, celora ce va fi iD contra rudelor séle. Aci este locuia a rectificată eraro strecurată la epistola mea publicată la lomânulii de la 14 curenta, aceia adică că, le locuie semică că prefecturu este rudă ci frații Boerescu, s’a Jisit cu d-lu Ritosenu care este socrulu d-lui C. Boerescu. Va fi mănținuta acesta prefecturi contra căruia indignațiunea generală a județulu este manifestă ? Vom vedea, ce va face d ministru de la lucrările publice, când a sa dovedita intr’unu moda incontestabila și ci prisosit ăncă denundările nóstre, relative ]: abusiva construire a șoselei de la Beiu ? Alegerile vor fi libere etice Monitorulu Faptele vor aproba, deși probabilitățile sunti contrarii in facia protestărilor si ce s’a făcuta și de la acela județa. | _____--------------------------------------- ala biuroului provisoriu, cându l’ama și rugații se ordone Înlăturarea lorii, — și, Hindu că d-sea n’a considerate legitima nóstra protestare — o doma către d-vóstra, insistându se bine-voittî a face se se respecte legea, ori protestule de faciă se se așeze între actele acestei alegeri. Alexe Hristescu, Zamfir Georgescu, Andrei Stăncescu, Ion Stănculescu, Nicolae Hristea. —----------------------------------------------------------------- Giurgiu, 3 Maiu 1870. D-lui redactore alu saárului ROMANULU Domnule redactare. Atâta ln Jrariulul Românulu, câta și alte foi, pe care d-vóstra nu voiți nici a le pomeni, s’a rejuta vorbindu-se despre oă scriere ca din partea lui Stana Șișu, Niță Gogoașă și alți camaradi ai lorü. Aceste persone nu facu altă de câtü prin stoluri de înjurături asupra bătrânului Rădulescu, contrar prefectului Pereța. Personele sus- numite sunt cunoscute și n’arau trebuință a le face biografia. Lui Stanü Șișu li este cunoscutö rolulü ce lea jucata In alegerile din anulu 1869. Acumu dérü credit de datoria mea, d-le redactore, se punu înaintea stimatului publicü acte, cari dovedescu conduita d-lui P. Perețu, prefecturü județului Vlașca. Este adeverata că d. Pavela Pereța se plimbă fórte desü pe linia caiei ferate Giurgiu-Bucuresci. Este adeveratu că d. Perela, în calitate de prefectu alu județului Vlașca, a chiamatü la domiciliulu seu la Giurgiu pe toți subt prefecții de plăși, pentru a le da instrucțiuni in privința alegerii de candidați ai comitatului destituitului d-sele . Este adeverata că subt prefectura de la plasa Marginea, anume V. Dimitrie Castron a statu In ziua de 16 și 17 Aprile trecuta. In localula subt prefecture cu dorobanț armați In timpul votării. De aceaa publicați, ve rogii, domnule redactare, alăturatulu protesta, ce se păsttréza în cancelaria d-luî prefectu alu jude ițului Vlașca, în privința fapteloru pentri , cari bétrânulu Rădulescu a rădicata vocea Primiți, etc. Dimitrescu. 31 grwfiLSO.rl/îvito nici hiurofiluĭ dafinit 'pentru alegerea membriloru consiliulu , județenii Vlașca, al ocolului Marginet și orașulu Giurgiu. 3 Domnule președinte, 3 . , Dupa ce toți domnii subprefecți au foști chiamațî in reședința județului de ani primiți instrucții in privința alegeriloru delegațilorii pentru alegerea membrilorü consiliului judetean, după ce apoi d-niî sub-prefecțî au mers ! Împreună prin tóte comunele, ceea ce o alocurea s-a și repetat; după ce aceste alegerî la tóte comunele s’au facutü după lista ad-hoc, în persona numai a primarilor, notarilor și altora supuși influenței administrațiunieî, ba pone și a unoru sudițî străini cumü se constată din chiar actele respective; după ce acești delegați au fostű esecutați a veni și aduși la reședință; după ce localul alegerii n*a primitu d-nu subprefectü a fi Insula Giurgiului, unde pentru spațiosele sale Încăperi s’au facutu tóte alegerile de ori ce felu, și unde urma a s face și acesta, conforma art. 11 din lege consiliului judecan; ci a alesu localulu pr strimptuala sub prefectureî séle, la interesulu ca și localulu se contribue a influenta asupra simpliloru teranÎ, localulu administrațiunii lăngă care este ornatü ln faj - d’uă piramidă de pusei cu baionete, și dorobanții parcurându prin giurululuî și al localului alegerii, contra alineatelorü 1 și o i . sub art. 14 alu legei consiliului județean a după tote acestea, d. subprefectu V. Dumitrescu, cu toți amploiații sei, Intre care i , adjutorulu sen Z. Roșescu, contra art. 2 legea electorale, facu continua de sentinel . 1 ° sala alegerii, in camera unde se scri j voturile, și in pridvoru afară, de unde I, supt prefectü strigă cu glasa mare pe fa care delegata, sau delegați ai unei comuniuni conduce la sala alegerii, și de acia aceia a scrierii voturilor, esecutați de căti câțî va notari ai sei.i. Tóte acestea Ie-ați rejutit și d-vóstri n d-le președinte, și toți cei ce au fostü pri istațî, și le-ați auzitit și din protcstițiuni nóstru verbale, făcută către d. președin. Giurgiu, 10 Maiu 1870. D-lui redactore alu facrului ROMANULU Domnule redactare, Costache Popescu, numita economu la spitalulu județiana de aici subt guvernulu Ghica-Cogălnicenu, a căruia memorie inspiră terere oricărui omu onestü, este ua creaturi a faimosului prefecții din timpul Statutului, Pavlache Anghelescu, aduse de dénsul d tn Giurgiu ca uă plantă esotică. Acesta individă a luat parte activă atâta In bandele electorale de la Marte 1869. Câta și la alegerile membrilor consiliului județiana din 16 Aprile 1870, In care a figurată, ca delegata, alesa numai de amploiații subordinați prefectului. Pentru asemeni servicii aduse administrației, căta probabilmente nu numai se fie susținuta In postura sec, dorai și apărata de ori ce ataca, cândaara comite veri uri abusa. Acesta se explică prin faptului următorii : La 26 Aprile, adică cu zece zile după terminarea alegerii membrilor a consiliului județiana, In care obținuse din mon litlibrî I la recunoscința actualului prefectü, infățișată medicului spitalului raportului lilnicos de numerula bolnavilor si, aflați prin paturi în acea zi, raporta ceservă de masă la formarea compturilorfi mensuale pentru chiăltuelile de Întreținere. Medicula, veJÉndu In aceia raporta Înscriși douezeci și patru bolnavi, pe cânda, după inspecțiunea ce făcuse, scia că In realitate se găsesca numai opt fi-spre-(ece, nu ‘ s-a intuodu câtu-șî de puțina despre vea ghiata intențiune de a frauda casa județului , cu nutrimentulö a șese bolnavi, ce nu esistafi și care, de s’arü fi repetatü In mai multe zile, produceau uă sumă bunicică In pr’ofitulu economului. Ca omu onesta, s’a mn* idignatu și, In lipsa d-luî prefectu, a denun- 5 țiatQ Îndată faptulu d-luî directoru alüi pro- ifectureî, care, mergêndü chiarü in acea zi la spitalu și introducendu-se prin camere, a 1 constatata că lutra devĕrit se afli in căutare - numai opiu-spre-Jece bolnavi, și economulü desemnase In raportulu sea doué<zeci și patru , prin proceeuli-verbale ce a inchiriatu , acolo a conchisu că cu rea credință s’a formatu raportulu in cestiune. Acelu procesu, , Împreună cu tóte actele relative, au fosta Înaintate d-luî prefectu, pentru ca, in cualitate de președinte al comitatului, se se 3 pronunțe asupra lora. Veți crede póte, domnule redactare, că funcționarul abusiva s’a destituita și datu judecății ? Fereseu Dumnezeu ! Se n'd ve fae celî ilusiunî, căci procederea actualului prea fedü, Pavela Perețu, va fi de ajunsü a vem convinge că corbii la corbu nu ’și scote ochii. Ascultați acuma frumusețea procederii. După citirea acteloru de anchetă și informațiunile ce se zfice că i s’arú fi data că acela economü a mai primitü In trecuta a doua avertismente pentru fapte camu totüe de acesta natură, se decide a lü destitui . * 1 écsé. In urma unei meditări de mai multe file, in intervalul cărora va fi recunoscuta ?1 póte că uă mesură severă l’amü lipsi de concursul unui aginte, care ba servita cu fi^ * delitate in trecutele alegeri și că trebuie se sa conserve pentru cele viitóre. Își schimbă hotărârea și abia la fapte ale cuvintei, ln 10 locu de destituire, și cere demisiunea numindu pe unu Pandele Constantinescu, re-gistratorulu tribunalului, cu scopu ca economulu, spălata de păcate, se potă trece la loculu succesorului seu la tribunalu și, Ini, coragiata asta felu de Înalta protecțiune, se lucreze cu mai multe zeloi în viitórele asalegeri. íe Déca d. ministru de interne se va inte-