Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)

1870-06-10

mele d-loră. Cândă s’a întorsă d. pomojaică de la Déle, a venită în cancelaria nóstru,­­ a găsită numai pe primarul­ și scriitorule; < găsindă lucrarea făcută, n’a primită alegerea ce se făcuse, ci a pusă pe d-na primară și scriitoră de au stricată certificatele ale- i getoriloră și aă făcută altele pe numele­­ primarului, Alecse Copeî, și consiliariuluî Mitu CălinoiulO. Dovedindă noî locuitorii ale­­­­getorî și acésta, mamă avută altă mijlocă, ci, potrivită Decretului Domnescu cu No. 733, din două Masă, la douo­ tzeci și una ale cu­­vinteluî Masă, convocândă pe toți alegătorii comunali, s’aă și adunată la casa primăriei și aă făcută de isnova alegerea totă pe o­­brazură pomenițiloră Ioniță Răducanu și Ghiță Lungu, și, ca se se vâd­ă împrejurarea urmată, s’a lochiăiată acestă procesă, care se înaintază cu actele cuvenite. P. Primară N. MARCOIU Consiliari: George Vărvara, Mitu Că­­rnoi, Niță , Dinu Samfira. Notară Z. Popescu. (El) D-lui prefectă, de Argeșiu. Sub-scrișii locuitori arezămă că, cu veni­rea d-lui sub-prefectă in comună, cândă se făcea alegerea delegațiloră, d. primară­ma făcută alegerea în presența locuitorilor­, fără se dea ună locuitoră consimțimăntală, ci s’a făcută delegată primarulă cu cine a vrută. Pentru acestea în puterea legii nu lipsimă a ve li cunosciința și pe d-vóstia despre asemeni neorînduelî. Din comuna Schei. (Urmază semnăturile a 50 sătianî din a­­castă comună). A împlinită banii contribuțiuneî și alte și dări de rescu­mpărare, și dijma de la unui j de câte doue ori. i A profitată din bugetulă aniloră 1868 și i 1869 din salariile tutoră slujbașiloră co- i munați ș’ai bisericei adăugăndă de la fie i care articolu întralu seă spre a’lă mări. i A mai profitată și din banii reparațiunii­­­ caselor, de sculá și primărie și din acei­a pentru darea la semnă. i S’a mai chivernisită și prin patru tineri ce nu i-a trecută la tragerea șorțului și a­­nume Ilie Sperează, Marin Dicu, Ion Babei, și Tom­a Țiganu. Notarulă S’a milostivită pentru sine de la S’a înscrisă în liste pentru clasa contingente­­lui anului 1870. Am reclamată și d-lui ministru de interne, de la care nî s’a liberată ordinulă cu No. 51l și ■ 3407 din 10 Marte anulă 1870, după care numai dreptă formă d. sub-pre­­fectă s’a presintată și a plecată fără se facă constatare. Mai mulți din noî sub-semnați, amă re­clamată pomenitului primară pentru intere­sele nóstre și nici uă îndestulare n’amă do­bândită. A venită uă a doua oră domnulă ajutoră ală d-lui sub-prefectă și nici uă Îndestulare nu ne-a făcută ba din contra amă suferită și insulta din partea d-lui ajutoră, numin­­du-ne tâlhari și ingâduindu pe notară a is­căli pe locuitorii ca fiindă din partita pri­marului, nefiindă ei fac­ă, și totă notarulă punea degetulă pentru dănșii. S’a alesă totă numitulă primară cu no­tarulă de delegați pentru a alege pe mem­brii comitatului fără consimțimentulă nostru,­­ fără se fi făcută publicație conformă cu legea. (Urmeză noue-d­ecî și una de subsemnă­­turi). D-lui redactare alu­iarului ROMANULU. Domnule redactare. Sub­semnațiî locuitori din comuna Poiana Lacului, plasa Pitescu, ved­éndu-ne și d’astă dată striviți in drepturile nóstre legiuite cu pensiunea alegerii delegaților­ acestei comu­ne, refténde că primarulă comunei nóstre Ilie Diconescu, slujbașă impusu numai după voința sub-prefectuluî fără celă mai mică consimțimăntă ală nostru a contra căruia in­stalare amă protestată corai­iaului perma­nentă, d-lui prefectă, d-lui ministru de in­terne și chiară d-lui procurare locală și în timpă de douî ani, n’amă ve^ute nici nă Îndestulare, ci din contra și mai aspru amu fostă și suntemu prada nelegiuitului fariseă fățarnică, carele ne falsifică fără milostivire tóte legile în paguba nóstra ; aceste ne mai aurite batjocoriri ne mai putîndu fi suferite, de­ore­ce vedemă că ne târăște în adînca prăpastie, venimă cu toții se protestămă la auitură publicului prin vocea onorabilului d-vóstra jurnală, de vreme ce de la autori­tățile competente ne-a peritu nădejdea se aflămă vre uă îndestulare. Ieri, la doue­^ec curentă Maia sora, pri­marulă și notarulă au fostă chiămațî de d sub-prefectă la domiciliulu d-lui Ion Radu­­lescu în comuna Moș0ia, unde au făcută ac­tele pentru delegați fără se mai publice îi comună : aă alesă pe cine aă voită d-loră In acei douî ani, câtă a funcționată pe menitură primară, a susținut a patru hoți în comuna anume lonă, sluga sa, alți douî ne­poți ai sei Stan Gristoiu și Ion Barbu. A bătută pe Radu Popa pene a dată bal epilepsiei peste densulă tn câtă nu’și mă póte hrăni copii. A bătută pe Constandin Belgiușă, A bătută pe Stan Postelniculă, A bătută pe Marină Diaconu lonă, chiar în domiciliulu pomenitului primară, legându’l de gâtu. Pe cândö ilu bătea, se lăuda car se’să omore. Toți amu reclamată d-luî pre­curară. A făcută alegerea de s’aă numită de pr mară și pe anulu 1870 fără consimțimân­tulu nostru fiindă că publicație n’a făcut după legi. Contra acestei alegeri amă pro­testată onorabilului comitată permanentă c , la Decembre anulu 1869 în termenul ă îi gale. A împlinită câte două sfanți de locuitori (in­cénde că este plata inginerului. m­­in­. ■ ■ I ■», ............ Comuna Șuiei, Maid 16, 1870. i D-lui redactare alu ziaruL i ROMANULU­I Domnule redactare, î Vestitulu nostru suprefec­ă, în contra le- 3 g’> Ș’a ordinului domnului ministru, la 13­­ ale curentei, a plecată cu tóte ajutorele sale jj di­­n ziua de 14 a făcută alegerea de de­legați numai cu singuri primarii, fără se sole­mnă singură locuitoră, și fără a da publi­cității ordinul­ d-lui ministru pentru ale­a­gere. După ce a făcută acesta nelegiuire,­­ apoi a luată și chiară certificatele celoră Q numiți, tsicénda primarilor, că are se ie dea Q la Pitescu, data la acte apus-o 19, 20, si e 21. Cei aleși de densulă suntă primari, no­tari, și căte ună consiliară sau învâțătoră , comunale. Plecândö, lăsă primarilor, numiți ,a delegați și acestu ordină verbale, ^icenda că a și d-luî a ț­isă că ’să are de d. Prefectă, și „la 29 cuvinte séra toți delegații se se afle j. „la d-luî acasă, în comuna Șiuici, unde arc­­e „se li se dea gratisă fene, grăunțe, pentru „cai, de mâncare și bâutură pentru delegați j_ „la­ 30 se plece sub-prefectulu cu ei gră­­j „madă, și cu dorobanți și sora sa măie Ii­n Merișan”, proprietatea d-lui Zisu, unde li s c_ „da gratisă nutrimentală, fiindă dată ordini­i­ „de către d. Zisu către îngrijitorulă moșie „Și de acolo la 31, ora 10 de diminață o_ „se intre în Pitesc!, că nu voiesce se las în „Pe bieții ómeni a fi întinși de unii și d­e­ „ale’î­mtre a le da voturile. Urmăndă î „contra acestoră disposițiuni, în 24 ore n ,la „ducemă pe copcă, căci așa a poruncit iar „d- Ministru d-lu’ Prefectă, și d-lu’ mie. Vedeți, d-le redactare, ce se petrece î țară în ț­ilele Măriei Sale Carol l-iar Cătr cine remăne acumă se îndrepteză protes­tul nostru ? Imparțialității d-v., negreșiti ,10 Și opiniuniî­n publice. re Primiți, ve rogă, d-re redactare, incredit țarea osebitei mele considerațîunî. I. Valeri, Itu 1870, Iuniu 1. ro- D-lui redactare alu pianului ROMANUL! de Domnule redactare, re­ Aflăndu-mâ la țară, vețiui tocmai astăi tu, în diab­ulă Pressa, din 25 Masă, m­ă ar­ticolă coprim­jendă că a primită cu plăcei ROMANULU 10 IUNIU 1870 limite toți de o potrivă, și nici mamă ^íisü •’vă dată că ee amu priimitu mai multe •dine de câtu cele­lalte legiuni. Sfârșindu, ve rogu, domnule redactore, ne­voiți a da locu acestora linie în coló- ale stimabilului d-vóstră diariu, de­și co­­lindu multu spaț­ă; dére considerați c’amu­­ilu se aretu publicului, care este dreptu decătoru, totă adeverulu ca se osăndască o cunoscință de causă pe culpabile. I. C. Brătianu. [rugămintea ce î­a adresată d. colonelă Ză­­p­gănescu, de a publica o­ declarațiune sub- o scrisă de mai mulți militari, pre cum ă ca ei manifestă cu oensiunea dimisiunii mele ș’a­­daugându că, ca Romană,^cunoscă deja ar­­b mnele perfide cu cari Roșii caută a lovi par­ n tita ordinii.— Acastă din urmă frasă n’o p­ putemă înțelege, căci nu-mî potă imagina vi­ctimă ună ț­iab­ă, care ’și dă aeră de seriosă ji și fără patimă, calomniază pe ómeni cari îi vorbescă adeveră, zicându-le că lovesc­ în partitură ordinii. Nu sunte dintr’acei ómeni, cari lovescă ordinea, acesta sunte capabili s’o facă numai aceia ce scriă articole, prin cari propagă desbinarea între Români, fiind s­că in declarațiunea făcuți în ^[iarulu Ro­­mânulu de la 21 Masă trecută n’amă țjisă de cată adeveră, adică ca actualulă inspec­­toră, pe căudă era prefectă, a spusă minis­­­­trului ca oficiării de la legiunea a y, tră- ß mișî pentru buna­­ pază a ordinii, suntă n­- 1 capabili, așa mi s’a scrisă de fostulă ins­­­­pectoră cu ordinulu pe care dă am și ci- o tatu. Asemenea, în contra decisiunea luate­­ de guvernă că nu are nici unu candidate, le vine d. inspectorii cu alte disposițiuni și­­ împarte bilete de candidați; acestea suntă v farte adeverate; dovadă că chiară foștii mei­­ colegi în a­ tură de m­ulțămire ce aă dată ^ d. inspectore nu vorbescă nemică arătă despre acele bilete — pentru cari invită pe d. Grigore Manu, comandantele de batalionă, de este bărbată de onore și de ordine se arate cumă sau împărțită,— cătă și despre incapabilitatea oficiărilor­ în cestiune. Se póte vede dară de cititori că acele­­ acte,data la mâna d-lui inspectoră, nu res­­­­punde celora scrise de mine; ș’apo­ imi­i pare că foștii mei colegi au facu­te uă e­róre, căci că n’amă cerută de la d, inspec­- tore se aibă bună scö rea opiniune de mine, acesta fiindu’mî nefolositóre, ci ba mă între­bată numai déca acumă, ca capă ală gardeî, are totă asemenea idei de ofițerii gardeî. Acesta potă s’o spuie domnii Colonel Gri­­­gore și Maior Gărdescu, cari mi-aducă bine aminte că era o față între alții cared­amu uitată. In câtă privesce numirea mea in gardă,­­ si­tă că acumă patru ani, aflându-me la onor. 3 Colonel Crizulescu, a venită acolo principele Dimitrie Ghica, ce era ministru, și mi-a pro­­­­pusă a lua comanda unei legiuni, pe care stimându-lă cu deosebire i­amă și promisă. In urmă cu biletă de cabinetă iarășî m’a e­­ chiămată. Este adeverată ce aă are tată foștii­­ mei a colegi, că amă lipsită din capitală cu­­ 1 voia inspectorieî; énsă acesta nu aducea nici - uă vătămare servicii lui, avându ajutore pre­­ö veijute chiară de lege pentru asemenea ca­l­­suri, care și priimia diurna șefului legiunii , pe câtă elă lipsia. Cu mă dâră tocmai a­­i, tunet­­ica găsită dorulă de gardă pe d-nu se inspectore, ca se facă raportulu pentru a­­e me Înlocui, în urma discuțiunei ce amă a­­u vută, și după plecarea mea din Bucuresci,­­ cu a d-sele permisiune, și randă s’apropia­i­ timpulă altora alegeri ? Acestea se pot ă tu­ia­țelege de orî­cine, căci politica d-lui inspec­­te­tare este pré simplă. — Dea Domnulă se să fiă un serviciu omeni mai activi și mai de­­es votați tronului și patriei nóstre. .. se ț­isă Câtă despre menagiare, întradeveru amu în mai multe rânduri se me mena­de­reze și se nu’mî maî dea bilete de reco­­lD mandațiune și alte hărții. Ense n’amă ce­­]e­rută se me menageze în ce salinge de ser­ie ințială gardeî, căci este scrută că arătă că acâtă și cei­lalți foști colegi aî meî amă servită de plăcere, și trei ani ame avută re uă diurnă de trei galbeni pe lună.­­S* Și d-nu inspectoră actuale a fostă nu­­'o, mită comandante de legiune, dérè, supt ce protestă nu sc­ă, a demisionată de atunci 'n' și Duraaî de m­ă ană li s’a mai adăugată diurna. Inspectorele a avut­ de la înființarea gazdei vre 37 galbeni pe lună, énse Gene­­ralulă Nicolae Golescu, fostulă inspectoră, ma voită a o priimi, ci a refusat’o. Nu mi-a­­,­j. ducă aminte dacă, lu cea­a ce s’atinge de menagiare, voiü fi fostă audită de toți foștii mei colegii, dére mai secură sunte că cei ceiÎ din cancelarie le-au auzitu. i­- Este fórte adevărata ca tote ordinele, atâti iie înscrise câtă și câte o dată verbale, le-ami Raportulu d-lnî ministru al afaceriloru ;râine către Măria Sea Domnu­lu. PRE ÎNĂLȚATE DOMNE. Amö onore a supune la înalta Măriei astre aprobațiune jurnalulu consiliului de miniștri, închiriatu în ședința sea de la ale curentei luni, sub No. 1, prin care a deschișu­ pe sema acestui ministere unii reditü estraordinarii de 25.000 lei din casa scului, pentru a veni în ajutorul­ celora Intuiți de incendiule intemplata In aceste ile la Constantinopole, și totu­na-datä a § ruga, cu respectă, Pré Înălțate Dómne, 3 bine-voiți a semna aci anesatulu proiectă o decretă pentru deschiderea Șișului credită. Simții cu celu mai profundă respectă, Pré înălțate Dómne. Pré plecată­­ și pré­supusă servitoră, Ministru secretară de Stată Ia departamentală afaceriloru străine, (Monitorulu). P. P. Carp. De la Bucovina ne veniră scriî private lin 9 și 10 Iuniă, despre agitațiunile elec­torali, cari s’aă încinsă și în acelu ducatu. [nteligința poporului romănescă, și peste totă alegotorii de naționalitate romănască, voru ivea se-și ineerde puterile ca nici oă dată mai înainte, pentru ca se alâgă pe câtă se póte totă Români, nu numai după naționa­litate, ci și după simțiminte și capacitate, care este capulă lucrului, — sec încaî filo­­romănî sinceri, buni patrioți, bărbați petrunși de înălțimea b­izmării loră ca legislatori. Limba romănască este înălțată pe tribuni Bucovinei, apoi dară se ceră bărbați 1st­ei cari­ se o și vorbască perfectu și cu elegan­ță, pentru ca se’șî facă onore sieși, patrie și națiune loră. De la Seretu ni se scrie că acolo ma mulți alegători își propuseră a pune de can­didată pe d. N­. Bresnitiu, proprietariuli și redactoriule țjiam­ului Osten din Viena curagiosulu luptătoriu lu contra monstrulu cu doue capete. D Bresnitiu este Bucovi­nene, vechia elevă iubită alu neuitatulu profesoriu Aronu Pumnulu, și ferbinte apă­rătoriu ală cestiunei naționale românesc! Déca alegătorii din Seretu voru pune acest candidatură și voru onora pe d. Bresnitiu o mandatură soră, atunci Bucovina va avă în­tr’onsulii pe unu represintante, carele v lupta pe tribună cu aceiașiă curagiă­ în in­teresulă națiunii romănescî, cu care lupt și pe terămură publicitățea, cu până sea ce indemănatecă și bine informată și inspirat? Ala Măriei Vostre, i —­­a ____________ _________­­.....................——----------— 49­5 róga pe doi. membrii a concura la ajungerea acestui scop­, venindu în cele mai mare numere posibile, spre a lua parte sau a asiste la aceste concursuri. SOCIETATEA PENTRU INVEȚĂTURA POPORUL LUI ROMANII. Secțiunea centrale. Fiindu a se face distribuțiunea premielor­ la scalele de adulți din capitală ale socie­tății, dd. autori, precumu și ori-ce omö ală instrucțiunii, cari voru bine-voi se ofere cărți Comitatului pentru a le distribui celoră me­­ritanțî și silitori dintre dd. adulți, sunt­ ru­gați se le ’nainteze la secretariulu societății, strada pensionatulu, No. 10. p. Președintele comitatului, C. Esarcu. Secretarii: St. C. Mihăilescu. Geronte respund­etorii Stavel Ionescu. BIBLIOGRAFIE DE D. SOLINTINEANU A­eșită de sub tipare și se află de viola­re la d. Sorcei, Hr. Ioanid și L. Ingrig în Lipscani, următorele scrieri. 1. Șase drame din Istoria României, cu o scădere de 5 sfanți volumulö de la 1­0 sfanți, 2 Câmpulu și salomlu, poesii din ti­nerețe, 20 de cóse. Volumulö 4 sfanți, pe hârtie de tipare, 8 sfanți pe hârtia velină. 294 de bucăți, barcarole, elegii, ode, idile, , 3 Ștefan celă bătrânii, 1 sfanții Volumul 4 Alesandru Lâpușneanu și altă dra­mă Bătălia de la Călugăreni. 2 sfanți. 5 Stefan Gheorghe-Vodă, séți vom fa­­­­ce Domnel Tele ce tu ai făcuții jupăneseî­i mele, 1 sfanță.­­ 6. Viața lui Traian Imperatulu și a resboiulu seu în Dacia nóstra. 2 sf. volu­­mulű. 3. Plângerile României, ode la patrie. ’ 80 de bani volumulö. Menadele. Satire politice și sociale, i­­î­cana adeverată a acestui timpu. Unele femei. . Nobilii vechi. Nobilii noî. Favoriții și altele. j 1 sfanță broșiura la librari.­i TEATRU ROMANI. Unirea artistică .7 om 11 Iuniu 1870. 3 Se va juca pentru beneficiului d-lui St. MI­­HAILEANU 'î piesa: JUCĂTORUL 1 de 1 CÂRTI­U Dramă în trei acte și șase tablouri, traduse de d-nu C. Negruți. * ANUNCIU. .a Scrierea d-lui Constantin Ema­­elide, intitulată „Femeia și misiu­nea ei în familile și în societate,“ se află spre venerare la tote libră­riile din Bucuresci. Preținsă unul esamplară este de trei le­m­oî. SOCIETATEA ROMANA de arme, gimnastică și dar la semnu. Comitatulü hotărăndu a se țin în fia­car­e luna concursuri de gim­­nastică și arme, în fie­­care -i dar la semnă în localulă Manu,­ strad Vâmel, cu pistolă de salonă și o localulă de la Cuba cu Barză, c carabina, precumă și în fie­care Di­minică concursă cu premii, se pu­blică spre cunoscință doilor membri Celă d’ânteiă concursă de gin­nastică și arme se va face la 1 cuvinte la 8 ore sera. Comitatul­, sperăndă că toți don­nii membrii înțelegă și aprețuiesc scopulă unoră asemeni concursul bine-făcătore arătă pentru corpu căi și pentru spirită, căci numai „i cârpă sănătosă spirită sănătosă, ,e doctorulw Du­mitres­ Cil, sta mutată în strada Teiloru ,e No. 25. essem IDE PENTELEU prospătă aă sosită la magasinulă Son Angh­elescu, călea Mo­­goșoeî vis-a-visă de Palatul­ Dom­nesc în colț, și ION GEORGESCU vis-a-visa de casele d-lui doctoră Capșa la Vaporű.

Next