Romanulu, iunie 1870 (Anul 14)
1870-06-10
mele d-loră. Cândă s’a întorsă d. pomojaică de la Déle, a venită în cancelaria nóstru, a găsită numai pe primarul și scriitorule; < găsindă lucrarea făcută, n’a primită alegerea ce se făcuse, ci a pusă pe d-na primară și scriitoră de au stricată certificatele ale- i getoriloră și aă făcută altele pe numele primarului, Alecse Copeî, și consiliariuluî Mitu CălinoiulO. Dovedindă noî locuitorii alegetorî și acésta, mamă avută altă mijlocă, ci, potrivită Decretului Domnescu cu No. 733, din două Masă, la douo tzeci și una ale cuvinteluî Masă, convocândă pe toți alegătorii comunali, s’aă și adunată la casa primăriei și aă făcută de isnova alegerea totă pe obrazură pomenițiloră Ioniță Răducanu și Ghiță Lungu, și, ca se se vâdă împrejurarea urmată, s’a lochiăiată acestă procesă, care se înaintază cu actele cuvenite. P. Primară N. MARCOIU Consiliari: George Vărvara, Mitu Cărnoi, Niță , Dinu Samfira. Notară Z. Popescu. (El) D-lui prefectă, de Argeșiu. Sub-scrișii locuitori arezămă că, cu venirea d-lui sub-prefectă in comună, cândă se făcea alegerea delegațiloră, d. primarăma făcută alegerea în presența locuitorilor, fără se dea ună locuitoră consimțimăntală, ci s’a făcută delegată primarulă cu cine a vrută. Pentru acestea în puterea legii nu lipsimă a ve li cunosciința și pe d-vóstia despre asemeni neorînduelî. Din comuna Schei. (Urmază semnăturile a 50 sătianî din acastă comună). A împlinită banii contribuțiuneî și alte și dări de rescumpărare, și dijma de la unui j de câte doue ori. i A profitată din bugetulă aniloră 1868 și i 1869 din salariile tutoră slujbașiloră co- i munați ș’ai bisericei adăugăndă de la fie i care articolu întralu seă spre a’lă mări. i A mai profitată și din banii reparațiunii caselor, de sculá și primărie și din aceia pentru darea la semnă. i S’a mai chivernisită și prin patru tineri ce nu i-a trecută la tragerea șorțului și anume Ilie Sperează, Marin Dicu, Ion Babei, și Toma Țiganu. Notarulă S’a milostivită pentru sine de la S’a înscrisă în liste pentru clasa contingentelui anului 1870. Am reclamată și d-lui ministru de interne, de la care nî s’a liberată ordinulă cu No. 51l și ■ 3407 din 10 Marte anulă 1870, după care numai dreptă formă d. sub-prefectă s’a presintată și a plecată fără se facă constatare. Mai mulți din noî sub-semnați, amă reclamată pomenitului primară pentru interesele nóstre și nici uă îndestulare n’amă dobândită. A venită uă a doua oră domnulă ajutoră ală d-lui sub-prefectă și nici uă Îndestulare nu ne-a făcută ba din contra amă suferită și insulta din partea d-lui ajutoră, numindu-ne tâlhari și ingâduindu pe notară a iscăli pe locuitorii ca fiindă din partita primarului, nefiindă ei facă, și totă notarulă punea degetulă pentru dănșii. S’a alesă totă numitulă primară cu notarulă de delegați pentru a alege pe membrii comitatului fără consimțimentulă nostru, fără se fi făcută publicație conformă cu legea. (Urmeză noue-decî și una de subsemnături). D-lui redactare aluiarului ROMANULU. Domnule redactare. Subsemnațiî locuitori din comuna Poiana Lacului, plasa Pitescu, vedéndu-ne și d’astă dată striviți in drepturile nóstre legiuite cu pensiunea alegerii delegaților acestei comune, refténde că primarulă comunei nóstre Ilie Diconescu, slujbașă impusu numai după voința sub-prefectuluî fără celă mai mică consimțimăntă ală nostru a contra căruia instalare amă protestată coraiiaului permanentă, d-lui prefectă, d-lui ministru de interne și chiară d-lui procurare locală și în timpă de douî ani, n’amă ve^ute nici nă Îndestulare, ci din contra și mai aspru amu fostă și suntemu prada nelegiuitului fariseă fățarnică, carele ne falsifică fără milostivire tóte legile în paguba nóstra ; aceste ne mai aurite batjocoriri ne mai putîndu fi suferite, deorece vedemă că ne târăște în adînca prăpastie, venimă cu toții se protestămă la auitură publicului prin vocea onorabilului d-vóstra jurnală, de vreme ce de la autoritățile competente ne-a peritu nădejdea se aflămă vre uă îndestulare. Ieri, la doue^ec curentă Maia sora, primarulă și notarulă au fostă chiămațî de d sub-prefectă la domiciliulu d-lui Ion Radulescu în comuna Moș0ia, unde au făcută actele pentru delegați fără se mai publice îi comună : aă alesă pe cine aă voită d-loră In acei douî ani, câtă a funcționată pe menitură primară, a susținut a patru hoți în comuna anume lonă, sluga sa, alți douî nepoți ai sei Stan Gristoiu și Ion Barbu. A bătută pe Radu Popa pene a dată bal epilepsiei peste densulă tn câtă nu’și mă póte hrăni copii. A bătută pe Constandin Belgiușă, A bătută pe Stan Postelniculă, A bătută pe Marină Diaconu lonă, chiar în domiciliulu pomenitului primară, legându’l de gâtu. Pe cândö ilu bătea, se lăuda car se’să omore. Toți amu reclamată d-luî precurară. A făcută alegerea de s’aă numită de pr mară și pe anulu 1870 fără consimțimântulu nostru fiindă că publicație n’a făcut după legi. Contra acestei alegeri amă protestată onorabilului comitată permanentă c , la Decembre anulu 1869 în termenul ă îi gale. A împlinită câte două sfanți de locuitori (incénde că este plata inginerului. min. ■ ■ I ■», ............ Comuna Șuiei, Maid 16, 1870. i D-lui redactare alu ziaruL i ROMANULUI Domnule redactare, î Vestitulu nostru suprefecă, în contra le- 3 g’> Ș’a ordinului domnului ministru, la 13 ale curentei, a plecată cu tóte ajutorele sale jj din ziua de 14 a făcută alegerea de delegați numai cu singuri primarii, fără se solemnă singură locuitoră, și fără a da publicității ordinul d-lui ministru pentru aleagere. După ce a făcută acesta nelegiuire, apoi a luată și chiară certificatele celoră Q numiți, tsicénda primarilor, că are se ie dea Q la Pitescu, data la acte apus-o 19, 20, si e 21. Cei aleși de densulă suntă primari, notari, și căte ună consiliară sau învâțătoră , comunale. Plecândö, lăsă primarilor, numiți ,a delegați și acestu ordină verbale, ^icenda că a și d-luî a țisă că ’să are de d. Prefectă, și „la 29 cuvinte séra toți delegații se se afle j. „la d-luî acasă, în comuna Șiuici, unde arce „se li se dea gratisă fene, grăunțe, pentru „cai, de mâncare și bâutură pentru delegați j_ „la 30 se plece sub-prefectulu cu ei grăj „madă, și cu dorobanți și sora sa măie Iin Merișan”, proprietatea d-lui Zisu, unde li s c_ „da gratisă nutrimentală, fiindă dată ordinii „de către d. Zisu către îngrijitorulă moșie „Și de acolo la 31, ora 10 de diminață o_ „se intre în Pitesc!, că nu voiesce se las în „Pe bieții ómeni a fi întinși de unii și de „ale’îmtre a le da voturile. Urmăndă î „contra acestoră disposițiuni, în 24 ore n ,la „ducemă pe copcă, căci așa a poruncit iar „d- Ministru d-lu’ Prefectă, și d-lu’ mie. Vedeți, d-le redactare, ce se petrece î țară în țilele Măriei Sale Carol l-iar Cătr cine remăne acumă se îndrepteză protestul nostru ? Imparțialității d-v., negreșiti ,10 Și opiniuniîn publice. re Primiți, ve rogă, d-re redactare, incredit țarea osebitei mele considerațîunî. I. Valeri, Itu 1870, Iuniu 1. ro- D-lui redactare alu pianului ROMANUL! de Domnule redactare, re Aflăndu-mâ la țară, vețiui tocmai astăi tu, în diabulă Pressa, din 25 Masă, mă articolă coprimjendă că a primită cu plăcei ROMANULU 10 IUNIU 1870 limite toți de o potrivă, și nici mamă ^íisü •’vă dată că ee amu priimitu mai multe •dine de câtu celelalte legiuni. Sfârșindu, ve rogu, domnule redactore, nevoiți a da locu acestora linie în coló- ale stimabilului d-vóstră diariu, deși colindu multu spață; dére considerați c’amuilu se aretu publicului, care este dreptu decătoru, totă adeverulu ca se osăndască o cunoscință de causă pe culpabile. I. C. Brătianu. [rugămintea ce îa adresată d. colonelă Zăpgănescu, de a publica o declarațiune sub- o scrisă de mai mulți militari, pre cum ă ca ei manifestă cu oensiunea dimisiunii mele ș’adaugându că, ca Romană,^cunoscă deja arb mnele perfide cu cari Roșii caută a lovi par n tita ordinii.— Acastă din urmă frasă n’o p putemă înțelege, căci nu-mî potă imagina victimă ună țiabă, care ’și dă aeră de seriosă ji și fără patimă, calomniază pe ómeni cari îi vorbescă adeveră, zicându-le că lovesc în partitură ordinii. Nu sunte dintr’acei ómeni, cari lovescă ordinea, acesta sunte capabili s’o facă numai aceia ce scriă articole, prin cari propagă desbinarea între Români, fiind scă in declarațiunea făcuți în ^[iarulu Românulu de la 21 Masă trecută n’amă țjisă de cată adeveră, adică ca actualulă inspectoră, pe căudă era prefectă, a spusă ministrului ca oficiării de la legiunea a y, tră- ß mișî pentru buna pază a ordinii, suntă n- 1 capabili, așa mi s’a scrisă de fostulă inspectoră cu ordinulu pe care dă am și ci- o tatu. Asemenea, în contra decisiunea luate de guvernă că nu are nici unu candidate, le vine d. inspectorii cu alte disposițiuni și împarte bilete de candidați; acestea suntă v farte adeverate; dovadă că chiară foștii mei colegi în a tură de mulțămire ce aă dată ^ d. inspectore nu vorbescă nemică arătă despre acele bilete — pentru cari invită pe d. Grigore Manu, comandantele de batalionă, de este bărbată de onore și de ordine se arate cumă sau împărțită,— cătă și despre incapabilitatea oficiărilor în cestiune. Se póte vede dară de cititori că acele acte,data la mâna d-lui inspectoră, nu respunde celora scrise de mine; ș’apo imii pare că foștii mei colegi au facute uă eróre, căci că n’amă cerută de la d, inspec- tore se aibă bună scö rea opiniune de mine, acesta fiindu’mî nefolositóre, ci ba mă întrebată numai déca acumă, ca capă ală gardeî, are totă asemenea idei de ofițerii gardeî. Acesta potă s’o spuie domnii Colonel Grigore și Maior Gărdescu, cari mi-aducă bine aminte că era o față între alții caredamu uitată. In câtă privesce numirea mea in gardă, sită că acumă patru ani, aflându-me la onor. 3 Colonel Crizulescu, a venită acolo principele Dimitrie Ghica, ce era ministru, și mi-a propusă a lua comanda unei legiuni, pe care stimându-lă cu deosebire iamă și promisă. In urmă cu biletă de cabinetă iarășî m’a e chiămată. Este adeverată ce aă are tată foștii mei a colegi, că amă lipsită din capitală cu 1 voia inspectorieî; énsă acesta nu aducea nici - uă vătămare servicii lui, avându ajutore preö veijute chiară de lege pentru asemenea calsuri, care și priimia diurna șefului legiunii , pe câtă elă lipsia. Cu mă dâră tocmai ai, tunetica găsită dorulă de gardă pe d-nu se inspectore, ca se facă raportulu pentru ae me Înlocui, în urma discuțiunei ce amă au vută, și după plecarea mea din Bucuresci, cu a d-sele permisiune, și randă s’apropiai timpulă altora alegeri ? Acestea se pot ă tuiațelege de orîcine, căci politica d-lui inspectetare este pré simplă. — Dea Domnulă se să fiă un serviciu omeni mai activi și mai dees votați tronului și patriei nóstre. .. se țisă Câtă despre menagiare, întradeveru amu în mai multe rânduri se me menadereze și se nu’mî maî dea bilete de recolD mandațiune și alte hărții. Ense n’amă ce]erută se me menageze în ce salinge de serie ințială gardeî, căci este scrută că arătă că acâtă și ceilalți foști colegi aî meî amă servită de plăcere, și trei ani ame avută re uă diurnă de trei galbeni pe lună.S* Și d-nu inspectoră actuale a fostă nu'o, mită comandante de legiune, dérè, supt ce protestă nu scă, a demisionată de atunci 'n' și Duraaî de mă ană li s’a mai adăugată diurna. Inspectorele a avut de la înființarea gazdei vre 37 galbeni pe lună, énse Generalulă Nicolae Golescu, fostulă inspectoră, ma voită a o priimi, ci a refusat’o. Nu mi-a,j. ducă aminte dacă, lu ceaa ce s’atinge de menagiare, voiü fi fostă audită de toți foștii mei colegii, dére mai secură sunte că cei ceiÎ din cancelarie le-au auzitu. i- Este fórte adevărata ca tote ordinele, atâti iie înscrise câtă și câte o dată verbale, le-ami Raportulu d-lnî ministru al afaceriloru ;râine către Măria Sea Domnulu. PRE ÎNĂLȚATE DOMNE. Amö onore a supune la înalta Măriei astre aprobațiune jurnalulu consiliului de miniștri, închiriatu în ședința sea de la ale curentei luni, sub No. 1, prin care a deschișu pe sema acestui ministere unii reditü estraordinarii de 25.000 lei din casa scului, pentru a veni în ajutorul celora Intuiți de incendiule intemplata In aceste ile la Constantinopole, și totuna-datä a § ruga, cu respectă, Pré Înălțate Dómne, 3 bine-voiți a semna aci anesatulu proiectă o decretă pentru deschiderea Șișului credită. Simții cu celu mai profundă respectă, Pré înălțate Dómne. Pré plecată și présupusă servitoră, Ministru secretară de Stată Ia departamentală afaceriloru străine, (Monitorulu). P. P. Carp. De la Bucovina ne veniră scriî private lin 9 și 10 Iuniă, despre agitațiunile electorali, cari s’aă încinsă și în acelu ducatu. [nteligința poporului romănescă, și peste totă alegotorii de naționalitate romănască, voru ivea se-și ineerde puterile ca nici oă dată mai înainte, pentru ca se alâgă pe câtă se póte totă Români, nu numai după naționalitate, ci și după simțiminte și capacitate, care este capulă lucrului, — sec încaî filoromănî sinceri, buni patrioți, bărbați petrunși de înălțimea bizmării loră ca legislatori. Limba romănască este înălțată pe tribuni Bucovinei, apoi dară se ceră bărbați 1stei cari se o și vorbască perfectu și cu eleganță, pentru ca se’șî facă onore sieși, patrie și națiune loră. De la Seretu ni se scrie că acolo ma mulți alegători își propuseră a pune de candidată pe d. N. Bresnitiu, proprietariuli și redactoriule țjiamului Osten din Viena curagiosulu luptătoriu lu contra monstrulu cu doue capete. D Bresnitiu este Bucovinene, vechia elevă iubită alu neuitatulu profesoriu Aronu Pumnulu, și ferbinte apărătoriu ală cestiunei naționale românesc! Déca alegătorii din Seretu voru pune acest candidatură și voru onora pe d. Bresnitiu o mandatură soră, atunci Bucovina va avă într’onsulii pe unu represintante, carele v lupta pe tribună cu aceiașiă curagiă în interesulă națiunii romănescî, cu care lupt și pe terămură publicitățea, cu până sea ce indemănatecă și bine informată și inspirat? Ala Măriei Vostre, i —a ____________ _________.....................——----------— 495 róga pe doi. membrii a concura la ajungerea acestui scop, venindu în cele mai mare numere posibile, spre a lua parte sau a asiste la aceste concursuri. SOCIETATEA PENTRU INVEȚĂTURA POPORUL LUI ROMANII. Secțiunea centrale. Fiindu a se face distribuțiunea premielor la scalele de adulți din capitală ale societății, dd. autori, precumu și ori-ce omö ală instrucțiunii, cari voru bine-voi se ofere cărți Comitatului pentru a le distribui celoră meritanțî și silitori dintre dd. adulți, sunt rugați se le ’nainteze la secretariulu societății, strada pensionatulu, No. 10. p. Președintele comitatului, C. Esarcu. Secretarii: St. C. Mihăilescu. Geronte respundetorii Stavel Ionescu. BIBLIOGRAFIE DE D. SOLINTINEANU Aeșită de sub tipare și se află de violare la d. Sorcei, Hr. Ioanid și L. Ingrig în Lipscani, următorele scrieri. 1. Șase drame din Istoria României, cu o scădere de 5 sfanți volumulö de la 10 sfanți, 2 Câmpulu și salomlu, poesii din tinerețe, 20 de cóse. Volumulö 4 sfanți, pe hârtie de tipare, 8 sfanți pe hârtia velină. 294 de bucăți, barcarole, elegii, ode, idile, , 3 Ștefan celă bătrânii, 1 sfanții Volumul 4 Alesandru Lâpușneanu și altă dramă Bătălia de la Călugăreni. 2 sfanți. 5 Stefan Gheorghe-Vodă, séți vom face Domnel Tele ce tu ai făcuții jupăneseîi mele, 1 sfanță. 6. Viața lui Traian Imperatulu și a resboiulu seu în Dacia nóstra. 2 sf. volumulű. 3. Plângerile României, ode la patrie. ’ 80 de bani volumulö. Menadele. Satire politice și sociale, iîcana adeverată a acestui timpu. Unele femei. . Nobilii vechi. Nobilii noî. Favoriții și altele. j 1 sfanță broșiura la librari.i TEATRU ROMANI. Unirea artistică .7 om 11 Iuniu 1870. 3 Se va juca pentru beneficiului d-lui St. MIHAILEANU 'î piesa: JUCĂTORUL 1 de 1 CÂRTIU Dramă în trei acte și șase tablouri, traduse de d-nu C. Negruți. * ANUNCIU. .a Scrierea d-lui Constantin Emaelide, intitulată „Femeia și misiunea ei în familile și în societate,“ se află spre venerare la tote librăriile din Bucuresci. Preținsă unul esamplară este de trei lemoî. SOCIETATEA ROMANA de arme, gimnastică și dar la semnu. Comitatulü hotărăndu a se țin în fiacare luna concursuri de gimnastică și arme, în fiecare -i dar la semnă în localulă Manu, strad Vâmel, cu pistolă de salonă și o localulă de la Cuba cu Barză, c carabina, precumă și în fiecare Diminică concursă cu premii, se publică spre cunoscință doilor membri Celă d’ânteiă concursă de ginnastică și arme se va face la 1 cuvinte la 8 ore sera. Comitatul, sperăndă că toți donnii membrii înțelegă și aprețuiesc scopulă unoră asemeni concursul bine-făcătore arătă pentru corpu căi și pentru spirită, căci numai „i cârpă sănătosă spirită sănătosă, ,e doctorulw Dumitres Cil, sta mutată în strada Teiloru ,e No. 25. essem IDE PENTELEU prospătă aă sosită la magasinulă Son Anghelescu, călea Mogoșoeî vis-a-visă de Palatul Domnesc în colț, și ION GEORGESCU vis-a-visa de casele d-lui doctoră Capșa la Vaporű.