Romanulu, iulie 1870 (Anul 14)
1870-07-01
ANULlâwTM Administrațianea In Pasagiului Roman, No. 1.— Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. MERCURI, 1 IULIE 1870. VOTELOT ȘI VEI A.B03STAME 3 SITE L. n. L. n. Unui ani .... în capitala 48 districte 58 Șese luni „ „ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 UI lună „ „ Ș „ C Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Uni esemplaru 25 bani. Frida, Italia și Anglia trimestru franci 20 Artria și Germania trim. fl. arg. r. aus. 7 ANUNTIREÍ L. b. Linia de SO litere................................— 40 , aserțiuni și reclame, linia ... 2 — ARTICLELE NEPUBLICATE SE VORU ARDE. — REDACTORE EUGENIU CARADA. L7IMIN ±ZA-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente și anunțiuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea tăparului. In Districte, ia corespondenții sei și cu poșta. LA PARIS Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurl: La d-it Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. LA VIERA Pentru abonamente : la d. G. B. Popovici, 15 Pleischmarkt. Pentru anunțțuri: La domnii Haasenstein și Vogler, K. Neuermarckt. SERVITIÜ TELEGRAFIC3: AlitI B«MAS1 I.I1 PARIS, 16 Iulie. (Primită la redacțiune la 12 Iuliu 7 Ipre séra) — ziarulü „la France“ anundă că daca regele Prusiei nu va da unu respunsu satisfăcătorii peoe In séra de 11 Iulie, se vor lua de ’ndată mesure militaire. Guvernul va face comunicări însemnate Camerelor, cerénda subsidie de resbele. LONDRA, 10 Iuliu. Englitera pronincia aduse contra candidaturei principelui de Hohenzollern la tronulu Spaniei, se exprimă ia aceste sense și la Berlin. VIENA, 10 Iulie. Din causa gravității situațiunii, D. de Beust a amânată plecarea sea la băi. Bucuresci, V,1870. Aratarama era că direcțiunea poștelor, precumü opresce împărțirea pariului în țară, și uneori telegramele ce ni se trămutu, totă astăfelă ne opresce și telegramele din streinătate. Astafelu publiculă vecihi era că telegrama spediată din Viena la 7 Iuliu, ni s’a dată peste trei zile. Ifiariulă nostru de la 11 Iunie, spune, demonstra că guvernul a violat. Constituțiunea ș’a sugrumatü represintațiunea naționale, cercuindu-o în lucrările iei, a fost oprită de către direcțiunea poștei, secestrata, furată. Telegrama care ne dă relațiuni despre cestiunea cea gravă ce este la ordinea bilei, oferirea corónei Spaniole principelui Leopold, fu ținută trei <jlile de către direcțiunea poștelorü. Acesta dovedesce că guvernulu actuale voiesce a lega la ochi poporulu romănă arătă în Gestiunea din întru a violării Constituțiunii câtă și î n cestiunea din afară iscată cu oferirea corónei Spaniole principelui Leopold. Aceste secestrări fiind amândoue de mare însemnătate politică și constituționale, ne cresturămă detori a le semnala din nou atențiunii publice. Cestiunea spaniolă fiindă, din tóte ponturile de vedere, și vă Gestiune eminamente română, este de celă mai mare interesă s’o studiămă necontenită, s’o cunoscem a suptă tóte fasele sale și s’avemă ochii țintiți asupra iei. însemnătatea și gravitatea acestei cestiuni ne-a oprită d’a o espune ș’a o trata și noi; astă cdiucă credemă că n’a sosită momentulă d’a vorbi despre densa romănesce și către români; acceptândă casa momentulă în care vomă putea vorbi, trebue se dămă sema despre efectele ce ea a produsă în străinătate. îndată ce serviciul telegrafică ală aginței Havas, publică acesta scrie guvernulu francese interpelată în Camera francese, ministrul afaceriloru străine u zise: „Este adeveratîi ca mareșialulu Prim a oferitu principelui Leopold de Hohenzollern corona Spaniei și c’acesta din urmă a primitu-o; poporulu spaniole crné nu s’a pronunciatu pân<acuma, și nu cunoscemü âncă adeveratele amenunte a unei negocierî ce ne-a fostă tăinuită. Asia dorittă desbatere acuma nu ne-ar putea conduce la nici una resultatu pratica, și vă rugama, domniloru a o amâna. „Noi n’am Încetat! d’a arăta națiunii spaniole simpatiele nóstre și ne amu ferit! de totu ce ar fi pututu avea aparința unui amestici câtit de micü la afacerile din întru a unei nobile și mari națiuni în deplina, esercîtare a suveranității iei, mamă eșitQ, în privința felurițiloru pretendințî la tronu, din cea mai strictă neutralitate și pentru nici că nulii dintr’ănșii mu arătarămă nici preferindlnicî neplăcere. „Vomu stărui în acésta purtare. „Nu credemă ănsă că respectulu drepturile djt.V.Dui^poporu vecinű ne ’ndatoresce a suf ri ca uă putere străinii, puindu pe uni din principii iei pe tronul al lui Carol Quint, se pótá smint cu paguba noistră, actualele ecilibru aiü puterilor, în Europa. (Sgomotese aplaude), și pune în penciu interesele și onorea Franciei. (Nu vî aplaude). „Acésta eventualitate, avemă ferma speranță, că nu se va realisa. „Spre a o opri ne rezemămu pe înțelepciunea poporului german, și pe ambia poporului spaniole. „De va fi Intr’aita-fele, tari pe susținerea dumnevóstrá domnilor, și p’acea-a a națiunii, voine sei se ne implinima deloria fără ștrveire și slăbiciune. [Lungi aplause repetite.] Times zice că au crede c’ună suverană care va represinta înrîurirea prusiană va fi în folosul Spaniei. Daily News dechlară că Prim va fi respundătoriu de resbelulă civile, care va fi neapărata consecință a acestei alegeri, piarură din Paris Poporulu Franceze (organe ale Imperatorului) iliee: „S’asigură că intriga Hohenzollern nu s’a urunță nici la Madrid nici la Berlin ci în altă parte.“ Tóte organele din Francia, mai multă sau mai puțină guvernementale, simtă pentru resbelă ; tóte fiarele oposițiunii critică pe guvernă ca fostă amăgită acuma ca și la 1866, și,lică că prin amenințările ce face va irita pe poporală spaniole și lă va face se susție pe candidatură combătută ; ele speră însă că poporală spaniole va proclama republica. Ferberea, este mare în totă Europa și nimice încă nu pote sei cu catastrofe voră bântui lumea deci principele Leopold nu s’ar retrage sau dé ca cortesii și poporală Spaniole nu vor respinge propuneri guvernului. Se facemă aci cunoscută că Francia se află încă întruă încurcături La 21 iuniu a isbucnită la Pechir , (China) vă rescula. Ambasadorele francese, consulele, toți preoții și călugărițele francese fură uciși, catedrala fu arsă. Printre cei uciși sunt tu și ruși. i Și din încurcăturile din afari t venindă la cele din întru, nu găisimă de câtă totă amenințări, periccle și catastrofe. Ve durâmă pe d. Iepureanu, dus pe oă alergare de 15 zile cu beta și cu pușca în mână, sosind' naintea nouelor. Camere, înconjurată de bandele séle de pușcăriașă cu facia plină de sânge și cu Constituțiunea întinată și sfâșiată, hă vădurămă apoi căspăndă di apă Constituțiunea, sfâșiindu-o din aoă înaintea Senatului și insultăn ’ldu-lu în gradulă celă mai mare a Senatulu se constitui și ministeriul '' nu se presintă naintea lui spre a cere unu votă de aprobare scurt ;e disaprobare, în privința actelor i- sale, spre ai cere, cumă eliceanu Iepureanu, „regularea posițiunii sé. constituționale". Senatulă deja 1 .. insultată, bajocorită astă-felă de ministru, și elă, cată se mărturimui se supuse cuă umilire ș’uă tăcei cu mai multă de cătă crescinescă. vădurămă în sfârșită pe d. Iespureanu, oprită țină momentă prinjjestiunea spaniolă în strechea seară de distrugere a Constituțiunii și a sugrumării Statului Română, dicândă Camerei ca fostă calomniată în constiuționalismulă și moralitatea mea cor pontică, și că va pune Camera în o posițiune d’a putea spune cea-a ce Pas crede și voiește națiunea. Și nu tre feri cură de cătă 24 de ore și vedurămă ca pe d. Iepureanu prelungindă setiviziunea până la 3 Iuliu, acordău dă afle represintanților, țerei, suveranității Hei naționale, trei dile numai de viață, du pentru a-șî regula afacerile; de ce In nu și pentru a-și face testamentulă? tuo Dară suntă mai multe alegeri are încă de desbătută și de regulată. Dară aceste trei jile potă se nu la fiă d’ajunsă pentru aceste desbateri p. și pentru alegerea biuroului. Tudară represintanții națiunii au în datoriă se desbată și se lâmurescă ,'lu cu guvernulă cestiunea domniei aces solute a bandelor, de pușcăriași, Ion cestiunea intrării în colegiele eîec- datorale a prefecților, a sub-prefecți- în soră, a polițailoră și procuroriloră, cum au datoria se ceră socotelă guvernanului despre sângele vărsată în Pi Iottești dupe ordinile de ucidere datelri de Primară și de Prefectă, despre faptulă constatată că primarulă, dovedită ca ucigașiă eră însuși, este încă primară, că prefectură denun o dată c’a adusă bande din Bucuresci ș’a pregătită uciderea este încă Prefectă, și procurorele este renumită procurare în altă districtă. Au datoria se eera socotală guvernului despre cetățianii bătuți și totă ei nu închiși, despre cetățianii închiși și ,nu bătuți în temniță de către aginția guvernului; despre cetățianii închiși preventivă și puși cu sila la lucrări ca abjecte, imobile și chiar și ucidătorie; ci despre cetățianii închiși preventivă prin temnițe ce suntă ună alți dom- pu lea Dobrovăță, și despre ucigașii de la Cuca-Măcăi. Aă datoriă ca împerid să se se lămurescă cu guvernul și despre cestiunea financiare, și despre recrutația ce se face în timpulă producerii pământului și n ’n sfîrșită și despre cestiunile din afară atătii de strânsă legate cu cele din întru încătă din momentă în momentă ne putemă afunda și fără s’avemti măcară uă crăculiță de care se ne putemă acăța. Miniștrii le sară tóte aceste dâră tocmai fiindă că le sară nu voră s’are oorde Camerei de căt trei zile de vieță. n< Dera acesta este uă violare a Constituțiunii. Arătă mai bine ,zice și d. Iepurenu. u Dejű acesta póte aduce asupra-ue cele mai mari catastrofe, arătă mai D' bine respunde d. Iepurenu misiunea mea este se sfîșii Constituțiunea, *' și se provocă invasiunile și triunnchiarea statului Română; și d. Ni-colae lonescu surîde, își frecă patimele de bucuriă, și credende că 8 1 finețele sale suntă ne ’nțelese de * vulgă impinge pe d. Iepureni pe calea-i de distrugere, susținându-lă t 1 în tóte crimele comise și ’nlesnint * du-i mijlacele pentru a-și deplini ! 3 misiunea. Acesta este situațiunea. < 1 Cei mai mulți nu redă astăzi, iuli curândă voră vede ca toți facă geanială celă bună ală României ca 3 deșceptarea tuturor se nu fiă pre tărdiă. Pitescu, li Iuliă, 1870. -lui ministru de interne și d-lui mnistru al justiției, și vă copie diariului ROMANULU. 3 Persecuțiunile continuă. Arestații de la 29 fiu suntu tratați cu vărigore escepțiale; arestulü preventivă neesistandü, ei suntuchișî la unilocu cu tâlharii, In nesce Caere pe cari medicii le au declarată deincte și causetóre de bale mortali. Rugumii ei se fiă strămutați intrunii loci și păsü, plătindu noul chirie, dăcă eu se va imi vezi una din casele nóstre pe cari le m erau la disposițiune. Déca eu vreți re iltatoilü de la DobrovețO, sunteraü securi i cererea nóstra va fi aprobată. G. Enescu, N. Slăvescu, Negulescu. —..........................................—------- TELEGRAMA. Câmpu-Lungu, 9 iuliil 1870. ■lui ministru alu instrucțiunei publice, ș’uă copia jjiariuhu „Românulu“. Afirmu positivu că primarulu d'aicî, fără asimlimentulu consiliului comunale, var trimisüră petițiune a câtoră-va individe, sionate prin care ceruse se revóce tranșarea deja făcută a d-lui Sevastian Hernea institutore de clasa IV aici, pentru moțiderea conduită. Nefiindu spresiunea evărului reclamațiunea ce sa face, căci d mnea s’a bucurată și se bucură de opiniea cea mai bună, probă actele ce stau ministerulu d-vóstra. Vă rugamu respectSV se respingeți uă asemene cerere de a ce nu este băsată pe adevaru, ci făcunumai din pasiuni politici. N. I. Saulescu, P. Zamfrescu, S. Nicolau Trandafirescu, Petre lonescu, Preotu Ion, Odorache Popp, Preotu Apostolii Alesandru, eotu Daniil Paraschivescu, loan N. Georj, Dincă Ivănescu, D. Nicolau, P. Bănescu, Nicolae Popescu, M. Georgiu, Niț3in Popp, G. Binicescu, Nae Bujoreanu, Ie Șerbănescu, loan Colan, G. Georgiu, Nastasie Risan, Preotu Alesandru Chirculesi , Diaconu N. Patrasescu, N. Tomescu, A. Jula, G. Nanu, Preotu Christescu, Bucurănescu, Ghiță Geocalescu, C. Dumitru, Naehiță Georgiu. Voci, citiți raporturi). (Zgomota mare care ține câteva minute). D. Bosie se reurcă la tribuni. D. C. Pilatti ie cuvântulü pentru a spune că déca d. Bosie este din minoritatea in acesta secțune, nu va pute susține raportuli . Insă deputații din drepta guvernamentale face unü sgomotu atâta de mare prin totu feluli de strigăte și mai cu sumă prin strigătură repețită în corp : „se se citască raportulu!“ și președintele sunândă necontenite clopotulu sgomotule devine atâta de asurțsitoră in câtu este peste putință a S’auzi ceva. In fine facéndu-se puțină tăcere și d. Eraclide staruindu a se lăsa se citescă raportulu de către d. Bosie In locul raportatorului secțiunii, acesta dă citire raportului. Din actele din dosariu se constată că d. N. Gogoșă este alesö cu 176 voturi. Majoritatea secțiunii n’a primita de bună acésta alegere, căci atâta din desariu câtu și dintrune proteste presintate de 282 de alegători, cât și din relațiunile date de d-Din Lăzărescu, Boliacö și Papiu Varianu, se constată că a mijjlocit o intervenire ilegale a forței armatei și totu feluru de violență. Minoritatea compusă de douî deputați. Între car. și d. Bosie, se unesca cu majoritatea in privința suspendării, însă cere se se constate déca amesteculu forței publice a fosta sec nu necesarie pentru menținerea ordinei. In fine d. misiune Apostolianu, totu din acesta coopineza se se suspende alegerea, însă se se constate prin cercetare deci puterea armată D’a fostu chiămată In urma unor turburări in localulu alegeri!. D. prim-ministru se redică pentru a vorbi. D. Lăzărescu : cerut cuvăntulă ! D. prim-ministru: vorbesce d-ta ântăiit D. Lăzărescu: vă cedezü d-vestru nu vorbescu mai nainte de d-vestru. D. prim-ministru, — după ore care nndouială d’a lua cuvântulü, — se scula in fine și declară că guvernului nu avea nici juoB interes și a patrona alegerea d-lui Gogoșă, pe care d-sea abia le cunosce, și care nu este d’aceleași opiniuni politice; Însă d. Gogoșă a fost( necontenit!) aleșit de Giurgiuveni, și nu este mirare décà ei sau alesi și acum( fără se aibă nevoie a fi influințațî de guvernü. După acesta d. primministru spune că a adevara puterea armată a intervenită in sala alegerii, însă cei din ce causă, mai nainte de alegerea colegiului alți treile s’au ținuta Întruniri în cari s’afi rostita de către d. Papius Ilarianus și alții cuvintele cele mai vinlinte, cari au făcută pe administrațiune se se Ingrijesca și se ie măsuri. Ia alegerii au năvălită cu violință In sală și alegători și nealegători ș’au produsă acea tulburare care a necesitato intervenirea puterii armate. D. prim-ministru vorbi apoi asupra descentralizării administrative care face pe prefecția avea multă mai puțină autoritate decâtă judiciară, și astfel, prefecții nu pot comite acele violențe ce li se atribuiescă. Apoi d. ministru al justiției a dată ordine procuroriloră se aibă tn cea mai d’aprope priveghiare pe prefecți pentru ca aceștia se nu potă esercita ingerință. Astüfel,, după evenimentele petrecute la Giurgiu s'a trimisa acolo spre cersatare d. procurere de curte lorgulescu, care are opiniunile cele 1 mai Înainte, și fiindu dreptu mai nainte de e • Itate. După acesta d. primă ministru dă citire . raportului d-luî lorgulescu care relateza l acrurile astafelü cumu se potu citi In Presse ej numai. Acesta raportă făcută d’unii procur jrare de curte nu arăta cercetările ce a fă icută, nici interogatoriele ce a luatu în ur tema cărora se ’și facă conclusiunile, ci fără pomeni de vruă cercetare, nareza evenimintele ci oricare particulară, spune că d-n CAMERA DEPUTAȚILORU. Ședința de Dumineci 28 Iuniu. (Urmare) (A vede „RomAnulu“ de ieri). Se suspende ședința pe 10 minute; la e deschidere trebuie a se pune în discusiuea alegerea colegiului III de Vlasca, însă , raportatore, Al. Sihlianu, nu este preinte și d. Boșia voiesce a da citire raporului. D. Lăzărescu rădică cestiunea décà nefinda facia raportatorele, care este espresiunei i trebuie se susție opiniunea majorității seciunii, póte veni unu membru din minoritaea secțiunii care se ’i ie loculu. După d lăzărescu acesta nu se’pate, căci acest membru din minoritate nu póte susține condusiunile majorității. Voci: se se citescu raportulu. Bosie care se urcase la tribună pentru a citi raportulu, spune că ceaa ce vedeste că Camera a ajunsă deja la a 140 1. 500 galbeni se strecura pe totál lund către dănsa și deputații nu facu nimicud câtă personalități. Id cestiunea alegerii cu UI de Vlașa n’a fost o majoritate și minoritate ci unanimitate. Prin urmare d. Boși ve^é afla că se urmeza asemeni cestinol personalî refusă d’a citi raportul îi,