Romanulu, iulie 1870 (Anul 14)

1870-07-31

006 potă esecuta planurile și scopurile reservate. Și ore se nu fie acestea uă cursă întinsă contra națiunei române? La acesta lăsămă se respundă onorabili! cititor!, din parte-ne ne mărginim și a face apela la patriotismul confraților noștrii de dincolo de Carpăți, menționându-se că politica guvernului Iepurenu duce patria Românilor și în abisală peziciune și distrugere!. Credem că e timpului supremă ca România se aibă vădată unai guvernătare, patriotică și romănescă, pentru că numai asta i se pote asigura rolulă ce -i este destinată a lă juca în concertulă statelor europene. Asceptămă ca totă Românulă, fie acela de ver-ce partită, se’șî întindă mâna frățescă, se delature tóte pasiunile de partită, și idolulă lui se fie : Patrie, Națiune si Romanismul“ 7 $ 9 sa tre ” ’a câmpulu francese, la prima ocasiuna favorabile. ReehiscSsiunile de casă, causată un mare britațiune printre locuitorii de la țra in Prusia. Un mare femete este aprope a-u se ivi la unele ținuturi, decá resbelulü va tine mai multe două lună. Banca prusiana a dată dija 300,000 taleri pentru ușturarea sortei familielor, lipsite de susținetoriî loră, déru acesta suma nu e djibícö, la comparațiune cu numărului familiilorü reduse la cea mai profundă sărăcia. (Corespondința Slavă). TELEGRAMA Viena, 11 Augustu 1870. Redacțiunii diarului „Românulu“ CoraitatulO centrale, pentru serbarea de la mormêntulu lui STEFANU CELU MARE, decise — ladă cu situașiunea critică actuale — amânarea festivității din 15 (27) August 1870, pentru 15 (27) 1871. Președintele comitatului, N- Teclu După scrie date ca positive de către organe occiase ale guvernului prusian, ministrule de resbelți ale Ungariei, d. Szende, a fost o chiamata cu mare grabă la Viena. Generalul Klapka a plecat la Pesta unde speră sa aibă une comandamente, décá evenimentele are feri și pa Amina i ros iveni. înarmările in Italia sunt grăbite cu cea mai rare ’nsuflețire. Comandorul de Lucea directore generale de materialuri la ministeriulu de marină, a plecat de la Fiorenza la Spezzia, cu scopa d’a acetiva pe câte se poste mai mult. Înarmarea flotei. Se prepară mobilisirea a țiece divisiuni Ele vor fi ’mpărțite in trei mari corpur de armată, cu ui divisiune de reservă. Comandamentulu superiorii aiti acestora trei corpuri va fi ncredințatu principelui Humbert. S-a răspândit a scomptulu la Londra ca SKteiuDea parlamentară va fi prelungită pănă la 12 August. Diabula Times țce că ordine au fost date ca tote bateriele artileriei regale de la Woolwich spre gata se merga la diferite porturi ale Mediteranei spre a contribui la formarea unei armate de observațiune. In același timp, aflamă că departamentală de resbelus primite de la Admiralitate uă comunicațiune, care tnde a face se se indrepteze fără întăriplare spre Malta tote ce este necesarii armării flotei de la Mediterana. Legiunea americană, despre care se vorbesce de câteva zile, a dobândiții definitive, după le Goulois, autorizațiunea d’a se organisa. Se va compune din 500 omeni, toți Americani, afară de comandantele șefa, care va fi Francesa și numita de către ministerium da resbelü, de care va depinde legiunea, numai pentru operațiunile de resbele. Ea va forma partea celorllalte corpuri francese pe cale de organisațiune și care nu se secundeze Intr’una moda atâta de folositori) armata imperiului. Polonesti din Posen nu vor fi ținuți a lua parte ’n acestu resbelu, căci e tema ca cu cumu va s’o ntorca pe fóia cealaltă și spiarulu oficiale francese publică următórea notă : „Governulu a decis că pașaportulu va fi CrTulü, in timpulu revicluluî, de la orî cart ruletoril, la ori-ce naționalitate arü aparține, ca sa esă din Franța sau ca se pătrundă pe Dritoriulu imperiului. Acésta decisiune nu e de locu aplicabile și la supușii Statelorii actualminte ’n resbelii cu Francia, cari nu vor pate că etari în lotru iü imperiului, de câta în virtutea autoriațiunii speciale, liberata de ministerial de interne.“ Vă depeștă cu data 3 Augustu stilu nou, din Paris, către Corespondința Slave, se esprime ’n următorii termen!. Uă notă a ambasadorului francesü la Copenhaga anunță că principele Carol de Gutkebourg s’a intorsü in misiune sânge regele Danemarcei, fratele seu, care-î ofere, din partea Prusiei, restituirea Slesvigului până la Eider, adică totă partea danesă, și pe lângă acesta Duppe! și insula Als, totul cu condițiunea unei stricte netralitățî. Regele Christian a convocată unu consiliu de miniștrii în care aceste propuneri au fostő desbătute. Toți miniștrii stau pronunțații pentru refularea imediată a proposițiunilor prusiane. Danematka înțelege a ’șî reserva libertatea facțiune. Asta fdu a fostu respunsuiu dusu la Birlia de principele de Glucksbourg. Ua alianță S’amebiriată definitivă Intre Danemarka și Francia, la prevederea unor oarecari eventualități, și Francia s’a logogiata a nu tracta da pace mai nainte ca Danemarka se da fi fosta pusă ’n posesiunea teitoriului de care a fostu despuiată de Prusia. Oă altă depeștă din Dresda, cu data 4 Augustu, relateză : Două convoiuri pline cu răniți au sosită ațjt diminuță. Aceștia sunt victimele afacerii de la Saarbrouck. Acești răniți, în numera de 400—500 aprópe, au fostü transportați a spitalulu militară. Asta sérá va sosi una alta convoiu. 8esilescu s’ascundá pe răniți și se ’i lmpedice d’a comunica cu publicul. Vă depeștă din Roma, cu data din 29 mni., anunță ca patrusprezece oficiali francesi ați părăsiți servițiulu Papei; oficialî germani facü și ei asemenea, dérü Bivarez îî mai cu deosebire parți cei mai grăbiți ar intra in țara lora. ROMANULU 3I IULIU 1870 Certele ziarelor românesce din România sunt urmărite La Transilvania cu atențiune incordată. Omenii, caii pene aci n'au mai prinsă foc românescä In mână, citescă acumi romănesce chiar și cu ajutorul dicționarului. Tóta lumea stă în mirare, cândă citesce, că d-vostră in b ani ducă totu nu ați fost, ia stare de a reiarma pentru eventualități, în care se fii’ silit a ve apăra neutralitatea. Se afli însă și ómeni, cari starea d-vostră de neapărare o atribuie d’a dreptulu lipsei de curagiu, de spirite ostășescă și acelei pol ilice bizintine codaldă, ai cărei repres'ntanțî și adepți își iubesc două miiă de ori mai mule viața și averea lorii, plăcerile frivole și comiditatea, de câtă patria, națiunea și astariule, pentru că ori cânde este vorbi de apărarea acestor bunuri supreme, iilotodetina recurgă la ajutorul bradeloru străine , n’aö curagiu de a înfiunta nici măcaru pripria lovitură. Din fiarele de la Pesta veti fi vedjută ci ministrulü com. Andrassi, după petrecere de mai multe iile în Viena, g’a re’ntorse la Pesta, fórte Îngrijite, a țimtü ín dietă uă ședință striase secretă, în care a descrisă pe largă înfricoșata situațiune. A^î mai văzută ierășî că sesiunea dietaie se închise ca ieri și că astăziî se deschise Îndată sesiunea an. 1871, adică camerele Ungarii? s’au pusă In permaniță; sau votată credite nouî pentru armată și miliția (Landwehr) care se eserciteza necoptenite, era numeruta miliției este, după însuși descoperirea făcută de ministru, de 130 mii. De cândă s-atiu Jle ședința secretă diétaié in Posta, familiele nobleței se tragă de la moșii (de la tară) pe la orașele mari. Parola de Joi este dată asta: „Prusia v-a face de sicura invasiune, astă dată ensă d’a dreptură în Transilvania, și asta ținuturile dintre Bucovina, Transilvania și Moldova vorö da primul teatru scenelor celoră mai sângerase. Sașii și Germanii din Transilvania se calimra peficia pentru Prusia. Maghiarii gemenă afl atăt de amețiți, încâtă nu miî sciu ce facă și ce vorbască. Nemesistă. „Nesce Frances!, scoși afară din ducatul Bade, au avutö se sufere tractiv din cele mai nedemne pene la fruntaria elvețiană, unde au fost conduși Ia lanțuri. „Mai mulți au fostu prădați de bagage și siliți se platesă câte 24 creițari ca chiria pentru nclisórea m care erau adăpostiți în contra violințeloru popor aliunii. „Unii pre care numérü de desertorî prusian! au fostu îndreptați ln spre Tours, unde au fostu Internați.“ Stefan Tiirr către cornițele de Bismarck. Escelentâ. » Ve aduceți âncă de bună sema aminte de dilele de 10 și 11 Iuniu 1866, in cari discul arâma împreună dispre eventualitatea unui resbelü Intre Prusia și Austria. Era décá aducerea aminte ari fi slăbită intru câtu-va, apoi ’raî iene voie de a veni in ajutorul memoriei escelenței vastre, reproducéndü orecari detalia chiarü In privirea locului la care s’a intemplata acea convorbire. Memoria se destepta adesea íntr’una modă admirabile prin asemeni detalie estemare și prin numirea unui loc cunoscute, care din Intémplare stă in legătură cu convorbirea. La 10 Iuniu 1866, sora, avui ofersa de a ve vorbi ln camera de lucru a escelențieî vostre, era la 1 i Iuniu petrecurumü împreună uă oră în grădina escelenției vostre suptă, una arbore. Ereațî forte ingrigenta asupra resultatului resbelului ce avea să íncépa. ’Mi Miceau: „Ab!déca are vré impératulu Napoleone, resbelulu are fi pré ușiorS pentru noi; Impératulu arüi puté lua ușiore Belgia și chiarü Luxemburgulö, și are regula marginile Franciei. Ami propusu tóté acestea imperatului, déru elu nu se invoiesce la acesta. Déca veți merge la Paris, spuneți, vé rogü, tóte acestea înălțimeséle principelui Napoleoné. “ Acestea le manifestarăți escelența vóstra în fața mea, in sjilete de 10 și 11 Iunie 1866. După resbelu, io luni Februariu 1867, intorcêndu-me ei latr’uă misiune în Orinte, vorbii séráfi cu d-vóstrá, arĕtându-ve opiniunea mea că unitatea Germaniei numai atunci s'arü puté realiza, cându Prusia s’arü decide de a urma esemplulu lui Cirolü- Albert, care la 1848 numai desfășiară stindardulu naționale alt Italiei, dândü țăreluă constituțiune liberale. Démü noi vedeme, adăugai eu, cum e că Prusia desfășiară pretutindene numai stindarde prusiane, și cum că da confederațiunei uă constituțiune, care e mai puțină liberale de câtă oricare din constituțiunile țezeloră nemțescî. Escelența vostra ’mî respundeau că tóte acestea ereau adevérate și cumu că veleitățile de bonusificare, cari distingă guvernul regelui Wilhelmü, suntu deplorabile, dérit cum că escelența vóstra nu aveau puterea de a Îndrepta totu ce a causatu regele și partitura mare prusiana. Vorbindu despre Austria, ea d*sea cuma că acésta putere va face pale Unguriloru astafelu de concesiuni, cari arți putea răspunde dorințelor și țârei. Escelența vóstrá ’ral răspunserăți câ vS îndoialî despre acésta, și apoi adăogarăți : „Austria lucreza pururea pentru Prusia. Considerați tractulți de Gassein precurați și cele de Nikolsburg. Austria părăsi pro aliații sei, și -mi dete mie ocasiune de a închiria alianță cu denșii. Fiți convinși că, daca concesiunile austriace nu aru mulțumit de Unguri, ea voiu face totu spre a ajuta patriei vostre, ca se-și câștige deplina sea independință, ba voiü favorisa încă și lățirea Ungariei spre resimtü.“ Eu ‘mi luai voii de a respunde Escelenței vóstre că Ungaria nu are nici uă veleitate de cu cerințe, dorü că ea are trebuință, pentru securitatea sea, de restabilirea Poloniei, prin care s’arü da uă satisfacere acelei nobile țeri și din partea Prusia morü. Escelența vóstru ’mi respunserăți la acesta, cumură Prusia e gata a face raultü pentru Ungaria și pentru țările de la Dunărea-de-jos, dorü că despre Polonia nu póte fi vorbă, din causa ci Prusia nu se póte lipi de amiciția Rusiei. Excelența vóstrá venitățî tn cursulil convemțiunii a vorbi despre vivacitatea jurnalelor francese, asupra cărora vă plângeați, și apoi adăugarăți: „Cu Franța voiü *e trăiencă la amiciții, și nici de cum nu voiți resbalț cu Francesii. Noi avem de a mulțămi cu deosebire împăratului Napoleon succesulu armelorü nóstra in anulu 1866. Impératula, prin neutralitatea saa șî prin purtarea sea cea reală, pentru care n’a cerută nici uă compensațiune, a facilitată planul nostru de resbelü ; chiarü pentru aceea suntü gata de a sprijini Franța întru tote. Déru aci tu Berlin trebuie ae fla cineva circonspacta , pentru că du trebuie a speria pe regele nostru. Era déca imparatulu Napoleon arai voi a manifesta ía scriso vruă dorință era care a sea, apoi eu iéa asupra mea de a realisa dorința ssa in câtea funda jie. Spre exemplu, déca vré se anesezi Luxemburgul, creeze șî că partita francesă in Luxemburg, care se cere unirea cu Francia. Din part.’mî nici vomu cerceta déca acésta unire se cere de adevărata majoritate a populațiunii, nu vomu accepta in tăcere faptulu indeplinita. In cata pentru Belgia, amüdisü adese și o mai repetă, impératulu Napoleon se ocupe Belgia ; și, décà une guverna óre tare s’arü rădica cu Împotrivire, noi îî vom fi opune baionetele nóstre. “ Escelința vóstra scie cä eu amil repetitQ aceste cuvinte imperatului Napoleon, vindem că eu v’ame scrisă despre asta, supt acea adresă pe care escelința vóstra cu mânele proprie o ați așid*til In portofoliul meu, și pe care ea o pastreza cu 'ngrijire. In acésta scrisóre a mea eu ebiämama luarea aminte a escelințeî vóstre că, deva Prusia vrea se aibă amici la Francia, ca se probeze, prin purtarea "î, că scopul politicei séle este uă Germanie liberă, ere nu militarismulu prusianű. Concesiunile făcute de Austria ungurilorü erau importante, marea majoritate le-a primită cu bucurie, și eu însumi, când a îmî revedil patria, in luna Sepembre 1867, după un desiltu de 20 da ani, m'ama convinși) ca marea majoritate a Unguriloru era împăcată sinecramente cu monarcult scai. Puțind după acesta mă dusei la Constantinopole și daci la Belgrad. In acesta din urmă orașă întărit la consululu Italiei, cavilerul al Slovasio, pe consulele prusianű, d.1 Lothareau și pe președințele Senatului sărbescu, d. Marinovicî. Urmă uă convorbire politică , la cursul acesteia, consulele pru,isiane, întorcându-se către d. Marinovicî, ruse că Serbia trebuia se se pregătiască cu mare energie, pentru ca la cea d’ântăiu ocasiune favorabile se treca Dunărea și Sava, se lé Croația, Badea și Banatulu și Să vie întrajutorulu Prusianiioru, cari voru merge prin Bohemia asupra Vienei, pe cându pe de altă parte voru înainta Rușii. Bară din partea oservaiu d-lui Lobare^u că cuvintele séle îmi dedeau multa de gândită, și că s'ara părea că’n Berlin s’a schimcu desevărșire planulö resbeluluĭ din 1866. Ce e dreptu, consulele cumü [d'a da una altu prusiana, cerca asemne vorbeloru séle, dérü din ce la ce se incurca mai multu. Era după ce remusciü singurii cu președintele Senatului serbescö, d. Marinovici m’asigură că nici uă dată Serbia nu se va lăsa a fi împinsă prin aciiările prusiane la ’ntreprinderî atâta de cutizatóre, mai ales că Serbia ține multa a românca ln emicie cu Ungaria. Eab servai la acesta că interesulu ambelor a sterî, ale Ungariei ș ale Serbiei, cere ca ele se remâne la cea mai deplină armonie, și că eu trebuie sa bine-cuvântezü fericita Întâmplare care’mi descoperi uă bucată din planurile prusiane, cari suntu in stare d’a me desface cu desăvârșire de tóte simpatiele mele prusiane. După tetarcerea mea din Oriinte, in luna Octombre 1867 navraî aceste incidinte (ore după obiceiulu mea ilatasemnasemn la notițele mele) ore dora amici și compatrioți. N’aveamu nici de cuma intențiunea d’a vorbi despre tóte acestea la publice; déru, după ce vădO cuma escelența vóstra in descoperirile ce ați facutu meși-vă și cu deosebire prin publicarea tratatului Benedetiano, vreți se vă arătați ’naintea lume! ca una inocinte, apoi el consideră ca une resbelü onorabile trimiterea către escelența vóstra a acestora mici suvenir, pa calea publicității, la care ați fier 10 apait). Ungaria doresce fierbinte as vedi Germania liberă și mare; ânsă Ungaria nu Se va lăsa nici uă dată educero Încurcături de către Prusia, amică intimă a Rusiei. La cea dântâiă amenințare, Ungurii se vor grupa în jurulu monarhului lorü, ca un dium da pericola, supta Maria Tereza, spre a'și apăra patria. Stefan Tnrr. CORESPONIA PARTICULARA A MffiMAMBMJI. Din Transilvania ni se scrie, cu data din 7 August, următorele lăttimai în Monitorulu universale umătoarele: Aflama din sorginte sicură ci principele Antoniu de Hohenzolern și fiulu séu, principele Leopold, se află in completă disgrație la Berkoff, pentru cuvânture ca o renunțiare la tronulu Ispanicî. renunțiare consimțită de dănșiî. D. de Bismark arti fi imputată chiarfi, în termeni forte vii principelui Antoniu ca fosta, prin precipitarea sea, causa că Ispania s’a pututü desface de luptă și ca8tafela dănsa, prin chiarü acesta, a permisu Franciei 58 puse pe Rhina cele uă sută de mii de omtni, cari i-ar fi fostu necesari pentru a păcii Pirineiî, décá candidatura principelui Leopold arü fi fosta minținută. D. de B sraark essuS-folü dù disperatü da neutralitatea Ispaniei, basată pe aceste renunțțare, la câtă a facutu sa sa retragă ori-ce comandamente militară de sub ordinile principilor. Antoniu și Leopold de Hohenzollern. TELEGRAMA Brails. 11 Augustă, 1870- D-luî ministru de financie, sui copia diariului ROMÂNULU. Drăgulinescu, subprefectura Vădeni, subcasiere în trecut, a delapidat suma de ei 622, recipisa dată primarului mai mare și mai mică suma încasată la tesaurii. Declarațiunea primarului comunei Osman pastografiată. A delapidată încă lei 865 prin falsificarea cu lăsături a debitului și creditului comunei și subcasieriei. Amii protestată casiarului la 28 iulie. Ieri napte Drăgulinescu veni in Osman cu banii pentru a-i înapoia și a șî sustrage actele; acesta s’a refugiza, pentru a că ța a ordonată a-mi di-