Romanulu, octombrie 1870 (Anul 14)
1870-10-14
Poporulu prin tóte mahalalele Bucurescilor, femeile, tinerii, și bătrânii *’ar cu sémn, care asigură că ei n’au mai rétjluta asemenea arătări minunate, asemene semnu, stă grupegrupe și, clătinându din capă, unii dică că e semnu dumnezeiescă pentru uă nouă vărsare de sânge, alții că e semnă de răsboiă cu Rusia, și altele și altele, născocite de pitoniste improvisate pentru ocasiune. Și la tóte acestea, câte ună fioră coprinde animele și s’aude esclamarea. »Domne feresce!« Pe la 9 și jumătate ore roșiața se lăsase ’n josă pe nesimțite, în câtă abia se mai dărna. Pe la 10 ore și ună pătrară case ea este iărășî intensă. D’aci ’ncolo colorațiunea se mai păstra ’n susă și, încet-încetă, se perdu în miedulă nopții. Ni se asigură că câțiva omeni, cari s’ocupă cu semințele, studiază acestă meteoră estraordinară, și sperămă ca în curăndă se putemă da relațiuni și mai exacte despre dănsulă. După cum se crede, acestă fenomenă, în aparință atâtă de semănătoră cu aurora boreale, va dura mai multă timpă, reproducându-se ’n fiăcare nópte. I ■—aaa—MHIM'NIWIfpl' ......»UIMII ROMANULD 14 BRUMARELU 1870 SCIBI DIN FRANCIA. Vă perseca de la ambulanța din Versailles și care a träit câtăva timpu la mijloculă Prusianilor, raportă că d. de Bismark, vendă că trece celu d’ântâiă balonü care eși din capitala Înconjurată, ari fi strigată cu mâniă: „Asta nu e balei“ Intradevera, tocmai viclenului ministru al regelui Wilhelm trebuie se dea Francesiî secțiuni de lealitate. •» * * Francia ’ntrégi e pusă ’n rechisițiune pentru lucru, urmare și apărare, Orașială Saint-Quentin resistă cu succese. ci Guvernulü apărării naționale a decretatii Saint-Quentina bine meritată de la patru. Proclamațiunea lui Gambetta a produsă ună mare efectă de intusiasmă în provincie Se simte că rămână virile a luată direcțiunea afacerilor. Plaia se amestecă și densa prin tóte cele alte.* * * In Tours domnele cele mai alese din societate sau făcută surori de caritate. Zelulă soră infatigabile, Îngrijirile loră inteliginte, aă nșiurată deja multe suferințe. Juna și ’ncântătarea vicomitesă de Flavigny merită d’a fi citată ’ntre tóte femeile de inimă. * * » Lumea se ’ntréba —fice la Gironde de ce trebuie se roșască cineva: de milă pentru Francia atâtă de generosi, atâtă de mândră și atâtă de ’ncreștere, sau de a acești principi, cari fură și jefuiescă, în ală 19-lea secolă, cum mai cutezată se facă nie; Gengiskan, nici Tamerlan, nici Attila? Prusia, națiune miserabile, fără ideală fără gustă, fără producțiuni artistice de nici ună felă, fură colecțiunile de tablouri și de vastă muscele francese . Jafulă și tâlhăria aă ajunsă la culmea loră. De curânda principele regale, Fritz al nostru, respeciază la Berlin un mobile completă de salonă dintr’ună castelă unde locuise și care plăcuse A. S. R., moștenitorele împrumutătorilor pe amanetă din Brandeburg. Frederic II și descendinții săi se potă fă că nu ’și daă de minciună originea loră piarală germană semi-oficiale Norddeutsche. Zeitung <hce că> daca generalele Du erot va fi prinsă, va fi ’mpușcată pentru că ș’a călcată cuvântulu dată d’a nu se va mai bate ’n contra Germaniei. Acele serbări câmpestre, care pe lângă impportanta ce au de a Incuragia principala ilustra ramură de productiune, productiuneagricolă, au și privilegiulü de a desfăta Inima, punându-o în positiune ca se pricepa imensele binefaceri ale lucrurilor păcii. Serbarea avea de scop distribuirea premieore elevilor scólei de agricultură și silvicultură de la Ferestrea și toto-d’ua-data concursuri de pluguri ale județului Ilfov, care se făcea pe câmpiile scalei de agricultură. Unui din cele mai frumóse atrăsese una publice numerosä din judetü și din capitală. Până la sosirea ministrului de agricultură,ca se împartă premiurile, publiculö a visitate cu cele mai vie interese acésta scóla, care face onore atâta acelora care au fondate o cata și acelora cari o Incurugiază și o dirige. Ori câtu de esigenta se fiă cineva, ori de unde va veni, trebuie se recunoscu că scóla nóstra superióra de agricultură este întreținută după modulă celore d’ántain stabilimente de felulü acesta: ordine, curăteniă, disciplină, se gasescü întrunite Intr’ensa. Elevi din ai scólei au conduso cu uă particulară afabilitate și inteligintă pe visitatori. Serbarea împărțire| premierare s’a facutö la uă oră după amiézia. D. ministru ale agriculturei a presidatö-o. Unii discursü ale d-lui Aureliano, directorele scalei, pe care’le publicamu mai la vale, a resumatu importanta agriculture și a învățământului agricola. Dea Domnulü, trensule se fie înțelese ca ideile coprinse nnși puse în aplicatiune, cele mai mari interese ale tezei o reclamă. Ministrului, multămindfi directorului despre escelenta direcțiune a scalei, și profesorilor, care, după cât îl putem judeca, ișî face datoriile cu animă, a facute unii acte de dreptate. Bine a facute asemenea de a arăta elevilor că ei sunte chramati a fi promotorii progresului agricolö; trundă de acesta, misiunea elevii se se păsore este mare și frumósa. Elevii scalei au cântat la ínceputulu și la finitura serbării două imnuri care ne-a umplute de bucurie. In adevĕre musica vocale arti trebui se se predea în tóte stabilimentele publice, și amu fi fericiți cândv exemplulü data din scala de la Ferestrea, unde musica se învață—după cum ni sa spuse —fără profesore, are limitatü. Am observata că In imnuli de deschidere, elevii cereau înființarea de școli și ledemnau pe cei ca dânșii ca se merga la acele școli. Da, școli ne trebuie, și câta de multe, case școli profesionale câte mai multe și bine organisate, căci a face școli și a le încredința laameni fără inimă și fără capacitate, este a le compromite și a cheltui la zadare. După împărțirea premierore sculei a început serbarea concursului de pluguri ale județului. Concurenții, cu vitele înjugate și cu plugurile gata de a pătrunde în brazdă, așteptau cu nerăbdare se intre în luptă. Membrii juriului, dintre care amü observată pe d-nii Teoharide, Aureliano și P. Constantinescu, dinpreună cu directorele prefecturei, și cu d. Dimancea, ca consilierii, asistați de secretarulu juriului d. Bădulescu, au dată prin trompetă semnalulu plecării. Spectaclul era admirabile: de uă dată câmpia a fost inundată de acei bravi luptători. Musica pompierilor!! ’i făcea se lupte și cu mai multă ardere. Publicul era transportate, veijéndu pe bravii noștri tirani, cu bradele spre cele vinese, că, neobosiți de atâta muncă, vinü cu tota plăcerea ca se se lupte între denșiî. Jurtului după datoriu a examinatu lucrarea fiecăruia plugö, și, după aceia cu toții, tiranii și pubicii, cu musica In frunte, au pornită la scala de agricultură, unde avea se se împartă premiurile plugurilor, care araseră mai bine. Premiurile consistau în pluguri și în alte machine. Cândv a începută se se chiămie acei premiați ca se primescá resplătirea dibăciei lor, era uă plăcere ca se véisa cineva pe acei tirani, cari se bucură ca copiii cândü li se dă une pluge: escelentC miijlocii de a respândi machinî perfecționați ■ și despre care felicitămupa aceia, ce vom I fi luata inițiativa. In adevere a da premiur’ bănescu este înjositor și nefolositore: cei mai mulți concurenți nu mai remâne cu nici une banii pe ne ajuns» acasă. Fiecare laureatu era sărbătorita de musică: câtu erau de fericiți, numai acei se au fosta prising o pote spune. După împărțirea premielor, s’d facute espimente cu uă machină de mustita strugurî care înlocuiescc pe călcătorii de struguri. Ni s’a spus că s’a construita multe din aceste machine. Un cosiü de struguri aruncatu în mașină a fostu pistosită numai de câtu. Aru fi de doriții ca cu ocasiunea unoru asemenea solemnități se se facă cercări cu tóte mașinele agricole, cari se pote introduce la noi: acesta aru fi uă propaganda din acele mai utile. După distribuțiunea premieiore la terani, amii lăsații pe juriu ca, ■ dimpreună cu concurenții, se rădice toasturi pentru proprietatea agriculturei. éru noî cetățianiî vomu pleca cu inimă multămită și convinși că, déca aceia ce s’a făcutu în dina de 4 Octombre la scala de agricultură S’arti repeți în tóte părțile térei, agricultura și industria română are ajunge mai în grabă scopuli la cari tintezi toți Românii bine-cugetători. Etă și discursulö rostitft de către d. Aurelianu . Domnule ministre. De la fondarea scalei de agricultură ș silvicultură de la Ferestreu, a căria pétri fundamentale a pusu-o I. S. Domnitorulu îi diua de 1 Augustö anulu 1868, astăzi își face prima solemnitate de distribuțiunea di premiumi eleviloru, cari s’aö distinsă la învețătura teoretică și practică în cursul anului. Acesta di este, atât, pentru personalul învetătoru ale stabilimentului, cât și pentr elevi, uă adeverată serbatóre; acei d’ântâiO s bucură vedendu incununându-sa elevii ci mai silitori; era acel de ale douilea pr ’mescö cu uă multămire intimă resplătire sârguintelorö Iore. Sunte ani, domnule ministre, de când unele dintre cele mai imperióse interese al României reclamau ca tera se fie Înzestrat cu unu stabilimenta, în care junimea sa poti dobândi notiunele necesare pentru a pute esploata pamêntul, senatata de mănosc. Pe lângă Interesele economice de cai 1 noi suntemü datori a ne îngriji, póte mi multa de câta oricare altă națiune din Europa, interesele nóstre politice și sociali ț reclamau ca se se procure janimei romaie mijloce care se'i permită pe două parte deveni mai indepaliate de bugetul Statului era pe de alta de a fertilisa, prin inteligii , ta Ș"> sudórea sea, acelü páméntü alü Rí mâniei, păstrată de la moși, strămoși.— D ‘ nenorocirea nóstra, cu tótu importanta < * presintă chrămarea janimei române pentru face se înflorască țarinile, împrejurări de d ’ ferită natură ne a facute că péné acuu * vruă câtî-va ani se lasuma în mănî strău 13 esploatarea sorginte! nóstre de avuție, adu * a agriculture!. ■’ Junimea română, atrasă prin aparintelecelutare, alerga neobosită ca se dobândeste favorea unui loculeta într’un depanamen 3 ininisteriala. Omenii avuți, copii cari mostenescu de la părinții lorö domeni întinse * minuse, adesea nici cunoscu unde sunt situate acele domenii. Acesta stare de a 3 cruzî a durată, pentru nefericirea terei, pe multü. Străinii, mai practici, mai cunosc 3tori în ale viețeî, au solutű se profite de acésta indeferintă a nóstra pentru cele agricole. Lingușindu-ne patimile, înlesnindui mijila cele de a le satisface, multe dintre de 3 și au ajunsu ca din nesce nimicuri ce era sa se ié loculu vechiloru și meritóseloru fantezii române. Spiritulu progresului însă, care nu oc telesce pe nici uă națiune, a suflată și peste România. Din pirotela în care ne aflamu, iară dată ne amu desceptatu și ne amü pusă pe lucru. Unde péne acumö câtî-va ani ca o micșorare a se ocupa de esploatarea agricolă, astăzu putemu du ce ca cei ne multî dintre Români se íntrece a se od ’ti de cultura teriniloru lorö. r Mai bine de câtü ori cine cunosci ■ j domnule ministre, că chiar între clasele cele mai avute ale societății române îndeletnicirea de cele agricole a devenit n aă adeverată pasiune. Acesta direcțiune a spiritelor nu póte de câtQ se inveselésea pe totiîncei ce cugetă la prosperitatea iubite ' nóstre patrii. In acésta bine-facétare mișcare în favo■rea agriculturei, scóla de Agricultură și Silvicultură, bine-voiti a ’mi permite ca se o spunu, domnule ministre, ’și are partea sea,uă parte destul de importantă. Io adeverit, pene la înființarea acestui stabilimentu în anul 1852, mai că nu se cunoștea în terá unü pluga sau altă machină perfecționată. Poto se o spunu, și fără de a me teme de a fi contra-ijisű, ca scala de Agricultură a fostu pepiniera care a respânditu cele d’ăntâiü machinî perfecționate în térS. 1 De uă dată cu împrăștiarea machinelorür agricole perfecționate, scala de Agricultură * a avut fericirea se respăndască gustul și cunostințele relative la o cultură mai înaaintată. Din cei d’ântâiu ani ai esistentei acestui stabilimente, de la capul statului e pene la celü mai micii agriculture, se intreceau a ’1Q visita și a se informa de metodele de cultură și de instrumentele cele mai perfecționate. Acesta bună desposițiune In favorea scólei de Agricultură nu numai că ma incetata, déru a mersu sporinde. Ama ^ fericirea de a comunica d-vóstre, domnule , ministre, că astăzi scala este visitată pe fie care și cu celu mai mare interesă, nu muie maî de către personele care se ocupă de le agricultură, ci și chiar de acelea, care iubescu astă frumósă și utilă profesiune nu. maî pentru binefacerile ce procură tRr«.î. M. S. Domnitoruia, onoratulO guvernu, [Q și înaltele corpuri legiuitóre, petrunse de ■u importanta ce are pentru tŭ răscula de A- t agricultura, n’au crutatu nici unu sacrificiu eî pentru a fonda acesta nou stabilimente. In,j. (Jestrata treptata cu cele trebuincióse, bina ea voiți a vedé, d-ie ministre, institutulu de agricultură și silvicultură se va sili ca se IA merite simpatiele de care este înconjurata, se Deja în putinulu timpö de cânda scóla este instalată ín noulű locala, a efectuatű 3e lucrări importante: cámpulü sea de esperiență, pepinierile și plantatiunele sale, atelierulu seu de machinî, permiteți-mî a cre spune, au conrespunsu deja cu așceptările ai publicului. începerea culturei mari în anulî u_ viitorü spera că va satisface și una dintre e dpriotele cele mai urgente ale agriculturei e nóstre, aceia a unei esploatatiuneî agricoli a modelü. jj Pentru ca scóla se putá satisface și ancesta dorintă a publicului în generala și a agricultorilor. In speciala, suntem a sigur ,nu că onorabilulü guvernă ne va veni în ajuce sare cu miijlócele de cari avemű trebuință a In anule scolare espirata cursurile scolei de agricultură au fosta urmate de că autre 52 elevi. era în fabrica de machinîanegricole au fostü 14 elevi, dintra elevii scolei dece au terminate studiele și au trecut esaminele pentru a dobândi certificatele din Q_ capacitate. Cei mai multi sunt deja ingalc £ jațî în esploatatiuni agricole; dovedit că alt agricultorii noștri apretuiescu cunoscintele teo -eretice și practice ce se dobăndescu în scóla și Dispositiunea bine-facétóre ce domnia-vostit tră atî bine-voita a lua ca se invitat plus consiliurile județene a trimise fie-care către unu june ca se studieze in acesta scóla, v .g. spori numerusu eleviloru stabiliracutului s a. va procura peste trei ani omeni speciali si ai cărui jacheta. Acesta mesură saluturie v ,ne permite a te fiinta ln anule curente și scóli D. practică de agricultură, anexată pe lângă a se costa stabilimentu, și a caria trebuință est nt_ atâta de multa simțită. Noi, domnule ministre, profesori și acești „n stabilimente, dimpreună cu totu personajelule seu, ne silimu a corespunde cu asceț sig țările guvernului și ale publicului, vomă JgQ în totodeuna fericiți, cându vomi put apa contribui prin cunoscintele și stăruintal viu nóstre !a desvoltarea agriculturei nationale , basa fundamentale a prosperității României Gerante respunisetorii bandele Balaceiiu a upa ÜA SERBAREA AGRICULTURE!. Duminecă la 4 Octombre amă avută nespusa fericire ca se asistemă la una din 903 BIBLIOGRAFIE Publicul a credem că cunosce importanța materielor tratate în organele a doue societăți, Românismulu și pentru învețntura poporului românii, cumű și acea a subiectelorü utilei Reviste sciințifice Nu mai avemu deja nevoie de noue recomandări. Dăm numai coprinsulülorii. Broșiura de la 1 Octombre a Revistei sciințifice conține : Cronică de P.S. Aurelianu. Geologia. — Marmura statuară din valea Domnei de Gr. Ștefănescu. Economiă publică. — Bouturile, de P. S. Aurelianu. Agricultură. — Despre fânețe și pășciuni, de P. S. Aurelianu. Fapte sciințifice diverse — * * Stampa. — Grocodilulö. Broșiura No. 6 pe lunaSeptem bre a feței societăței Romanismului cupride. Literatura — Poesiă populară a Românilor, de Gr. G. Tocilescu. „Miresa la morraénta“ dramă în cinci acte, de N. V. Scurtescu, Dunărea și România, de G. Missailű. Istoria. — Doue chrișone din 1437 ale lu Vlad III Dracule, cu note, din colecțiunea lui Gr. G. Tocilescu. Acte oficiale ale Societăței. Darea de semn din partea comitatului despre starea și progresulu societății, conform art. XIII din statute, către membrii societății, citită de președinte ’o ședința generale de la 13 Septembre 1869. Broștura no. 6, pe luna Septembre, a „faței societății“ pentru ’trini pătura poporului romănit, are următorele materie: PARTEA I. Actele Societății. Cestiunea sculelor de adulți din capitală. Un epistolă a d-lui Esarcu către președintele Societății. PARTEA II. Scala. Idei pedagogice, de I. C. Massim. Congresule XIX ale Invetatorilor Germani ținuții în Viena (27—30 Mai), de Dr. , B. Constantinescu. Invetamêntulű intuitivii, de d. B. PARTEA III. Enciclopedia populară. ■ I Gaizerulö (geyzer, vulcan care ■sapă forța) din Islanda, de d-Ia... A.aruncă ■ Despre cărbuni r ișî de pămentă, de d.M. I Vita și Vierule (poesiă), de G. Sion. Sora Maria (poesiă), de Al. Zamfirescu. PARTEA IV. Diverse. Despre drepturile și datoriele femeiei.— Programa de studii pentru scólele normale din imperiule austrice.— Bibliografie, etc. A EȘITA DE SUB TIPARUL . MARTINA INIMEI DE CONSTANTIN DONCA De vényére la librâriele, lonid et ß Comp, vis-a-vis de teatru și Danié elopulo. 1 I Prețulă 2 lei noul. i. D -na M. Flechtenmacher, oferindu-se a da lecțiuni de limba francese și română, anunță celor doritori că se pot adresa la Conser