Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)
1870-11-08
ețele vérstei télé au începută a nu se cunosce prin renascerea tinerelei télé, In fiule téc. Dorescu ca fiecare părinte se póte clădi In sufletul și animațiilorü loră curagiulü cu care se combată toto-deasna și’n totö loculu pentru libertate. Salutarei Leonida Sterea. ERATĂ. In articlulü publicații ieri, întitulata Periclulu supremii, în colóna a III-a paragrafulO. alu VI-le s’a strucuratö urmatórea gravă erore: S’a disu , nu vorbimă de cei de rasă latină“ În locu de: „nu vorbimu de ce de rea credință.“ PROIECpINISTERIULUI ACTUALE. Intre alții se luămă astăzi de esemplu pe mule, chiarü pe acela despre care s’a făcută mai puțină vuietă de câtu despre toți, pe palidulu și uitatulă actuale prefectu de Ialomița, d. Costache Filitis. Și, pentru a nu se pute zice că începemű d’uă dată cu acusațiunî mari, se incepemă cu amănunte, cari probeză mai multă ridiculură personagiului, nemesurata opiniune de sine, despre țiul de ceî-l-altî și lipsa simțimentului datoriei, de câtă ori ce altă. Astafelu d. prefectu Filitis mai nici vădată nu stă la reședința districtului, ci mai multă la moșia d-sele și la Bucurescî mai toții" de una. Călătoriele d-séle nu se facă ca ale altoră muritori, ci, de la moșia d-sele penă la Bucurescî, se instituie pentru o pasiune ună serviniă de poștă speciale, cu caii luați de prin comunele prin care trece d. prefectu. Plata este unu bacșișiu ..... boiării mari așia plătescă! . șeselei vechi pentru 8 cai, cari sau plimbată doue poște!! — Ni se pare că nu préa scumpă, și cei cari ară vré se se convingă n’aă de câtă se intrebe pe bieții săteni, siliți a’șî da caii. Cândă se nntorce d. prefecții de la Bucurescu la moșiă, altă istoriă! Subprefecții, însoțiți de primari, de notari și de principalii locuitori, îi eșă înainte mai multă d’uă poștă de la comunele loru și astă feră îlă însociescu totă drumulă, pene la moșiă, numai icónele și tămâia mai lipsescă, pentru ca se ți se pară că pre sființia sea Mitropolitulă d’uă dinioră se preumblă prin țară. Nu mai punemă la socotelă că bieții primari șî săteni suntă siliți adesea se stea iile ’ntregi în ploaiă, asceptăndă pe d. prefectu. Pe lângă acestea d. prefectu a crezută ,că posițiunea d-sele îlă póte scuti celă putină d’o chieluielă și astă felu a luată ca îngrijitoră ală moșiei 1 d-sele pe d.sub-prefectă Apostolescu. Acumă, gerundă la modulă de 1 administrare ală d-lui prefectu, ílu 1 vomă lăsa se sî spună d-sea însușî păcatele, prin următorea confesiune în formă de convorbire telegrafică între" d-sea de la Bucuresci și directorele prefecturei d-sele. Convorbire telegrafică. Pe Stătescu bine numite căpitanii de ■ portu acolo. Pe Antoniu,cornii i-sme pro- imiso, nu s’am lăsata pe din-afară, ci s’a Înaintată transportându-se la Severin,, unde iare 30 lei noi mai maultu — Adunatu-S’aö consiliul O ? ota Dorescu din suflete se se alegu primare onorabilele domnu Petrilă, și se nu lipséscu din consiliu nici d. Nae Georgescu Buia; asemenea dorescu se se alegä cu cea mai mare liniște: cre<Ji posibile aceste dorințe ale mele? EO credă că e bine se nu combatemu pe Potnaru, ci se’le lásámé, ensé, décá se póte Petricà se aibă cele mai multe voturi. Vedeți déja îndată, împreună cu Petrică, cu Maltezénu și Buța, spunem Poenarului în facia că ea consimță a fi a~lesu, décà doresce, și că eu nu amu altă voință de câta a acestoră 4 inși. Impregiurarea Slătesculuî și a subcasieriloru m’a ținuțui pené astă <î Ie Bucuresci. Duminecă séra séu celu multu Luni de präup se regasescu sănătoși. Amu zăbovită multu, cnse amu isprăviții tóté după dorință, asta felu s’a dată ordinii se mi se dea toți banii reținuți și se nu mi se oprescă nici una venită de estimpă mi s’a dată autoritare se dispune că de lemnele de la Slobozia pentru construire telegrafului la sub-prefectură, ară numită pe Stătescu ama suspendată pe amenduoi sub-casieriî, și surdă orânduită, împreună cu ună inspectoră financiară, care va sosi Luni, spre a le face uă minuțiosă cercetare amă numită pe băiatu Ciurgescu cumă i-amu promisă, care astăziî sosesce spre a depune jurament. Astăfelu credă că amicii noștriî suntă satisfăcuți de procedura mea și chiarü Poenaru nu va ave nimicu de clisă. Gumă voiu veni voiă disolva consiliulu, că nu s’a adunată. Nici ingerință ’n alegeri, nici patronagiu de candidați oficiali, nici destituiri imorali pentru operațiuni electorali, nici chiverniseli de bani, nici chiverniseli de funcțiuni pentru omenii de curte, nici disolverî ilegale de consilier nimicit, nimica nu se póte imputa d-lui prefectii de Ialomița, cele mai inocinte din toți, cum pre bine se scie. Și d’acea-a póte va fi și destituită, după cumu circulă vuietulu. Cea-a ce se mai probază încă, din convorbirea telegrafică a d-lui prefecții cu subalternule seu, este procederea ecitabile și faimosă a guvernului d’a institui pe acusatori și destituitori, — cumu este >n casula de taciâ cu cestiunea sub-casiaruluî— ca judicătorî și condamnatorî! Ama mai găsi ș’altele de are tatü, éasé pré multu este ș’arăta, pentru unu omu care mâne-poimâne va fi póte destituită la rândulu séu. ROMANULUI PRIMARU 1870 WOÜELE INFAMII. COMISE DE PUTERE LA PLOIESCI. Se scie ce ură păstra regimele consiliauî comunale de la Ploiescu, de căte-orî fá dîsolvatu și de câte ori cetățenii și-au reaeșă pe aceiași represintanțî. Se scie cumu guvernul, profităndă de evenimentulu de la 8 Augustă, acusă pe nedrepte acelü consilie, ílu în temnița, ilu loră ș’apoi ilu disolvă. Se scie că uă alegere răpede se comandă sub rigarea unui terorism a cumplițit ș’a stării da asediu. Se știe că atunci cetățianii Ploiesceni, câți remăseseră află din temnițe, după că matură chîbsuire seotărîră a sa abțină spre a evita vărsarea de sânge, singurulu pretiu cu care vedeau că polii merge la alegere spre a-șî esercita în consciință dreptuîu. Guvernulü, neavîndu cu cine sa lupte, își făcu consiliulu ce voi. Grația verdictului juraților« din Târgoviștea, grația sosirii termenului de douî auî alü legii comunale pentru alegerea membrilor comunali pe jumătate plus mulți, trași la sorți, cetățianii ploioscenî nu puteau remânea mai îndărătută iluștrii cetăți Târgoviștea, avéndu ocasiunea se’șî revindie drepturulori comunale și, împreună cu deosule, atâtea violări ce făcu guvernul în serviciile ce aparțină comunei și pe care le subordona poliției sale în discursul celor două luni de domnire absolută asupra casei comunei. Căci era durerosă se se vedă cumă funcționarii vechi și capabili, cu cari se conducea servițiulă regulată alu acestei frumóse cetăți, suntă înlocuiți cu ómeni de chiverniselă ai cutăruî și cutăruî, cumă pentru nișce cheltuieli.... de care nu putemă vorbi acuma, se scotu din casa comunei fără rușine mai multe sute de galbeni, pe cându altă dată ele costau fórte puținu cumă servițiulă curățirii stradeloră, care se adăugase pentru regulata și buna lui funcționare, nu se mai scie ce se face, deorece noroiulă inundă orașiulu, cumă caii pompeloră primăriei penă aci atâtă de bine ținuți, acumu servă dorobanțiloră poliției și împreună cu ómenii, și carută pompeiară servă a transporta pe strade bagagiele ómenilor guvernului, cari se mutaă de Sf. Dumitru Și în fina multe altele, ce ar fi lungă d’a le enumera aci piva alegerii da 1 Noembre sosi. Cetățianii crezură că, pentru a nu mai scandalisa liniștea guvernului, se nu facă întruniri publice, ci, după o înțelegere restrînsă, se deciseră la singurul mijlocu de a adresa, ca și omenii guvernului, fiecărui alegătorii câte uă listă de numele personelor ce i se recomandă se voteze, și care persone erau acelea din care se compunea consiliul comunale întemnițată și disolvată Guvernul nu fu satisfăcută de acesta atitudine atâtă de tăcută a cetățenilor, liberi după constituțiune a lucra, și altă fel, ele, care’șî făcea trebile electorale de facă, prin împărțirea bileteloru cu numele candidatiloru sei, prin comisarii poliții și alți aginți oficiali, alergă în prepiua alegerii și la mijloculu de intimidare, astafelu, pe cetățianulu alagétoru Guță Antonescu, staroste de grădinari, abia eșitu, prin achitarea juriului Târgoviște, de la ínchisorea ce’î oferise guvernule, după ceru bătuse și’lu tăiase greu la capu cu sabiele, ilu arestezi nópte, ridicându-lă din sinulü familiei cu unii oficialii și patru dorobanți polițienescî călări, fără nici unu mandată judecătoreștii. Déca se opunea cetățianulă Antonescu, ca și în Liua de 9 Augustu, cerenda mandată, basatu pe legi, ar fi fostu de sicură iarășî tăiată cu săbiile și apoi tot c elü dato in judecată sub cuventu C’3 atentată Ii viața dorobanțiloră. Ce seară fi păsată deca nici unu semnă n’ar ave dorobanții, precumu n’avea nici Niță Manea, dorobanțului de la 9 Augustă!.. Cetățianuță Antonescu, deși fu liberată în jiua de 3 1 Octombre de parquet, care nu dete importanță acusațiunii poliției cumă că in ziua de 20 om ar fi înjurată pe ună Stefan Dumitrescu, agentă, trecută prin pușcării, înse intimidarea In spirite își făcuse efectul. Mulți din cetățeni își iibeau : £<se ne abțineau și acumu, după exemplulă Bucuresce piloră, pene ce vomă pute ave alegeri ibere, spre a nu mai suferi ca pene noi bătăi prin bande electorale și dorobanți deghisațî și apoi se simți aruncați totö noî in temnițe, luptă cuventa că noi provocămă resbeluri civile, invasiuni străine, căderi în falimente etc.“ Cu tóte aceste desavantage și cu tóte vorbele omenilor guvernului către unii alți ca se se retragă la uă parte spre a nu fi bătuți, se luă otărirea a merge la votare spre a proba încă ai dată că avemă coragială civică și atunci chiar, căndă ne ipsesce garda cetățenescă, și că nu suntemü noî aceia, cari iubescu desordinea in țară și provoca scandele, atentândă la suprimerea constituțiuneî care ne garanteza astăzi libertățile numai pe hărtie. Numerule alegetorilor de pe liste fiindu de 699, alegerea se făcea în trei secțiuni: ăntâia la Primărie de 300 alegetorî, a doua a scóla de fete strada Gampinii de 300 și cea d’a treia la scala vechia de băețî de 99 alegători. Administrațiunea pe două parte și marele numeru ală candidațiloru pe de alta’și au pusu tóte silințele a aduce pe alegători, căci acuma, alegerea fiindu priveghiată d’aprope, nu se putea băga în urne bilete cu grămada. Cu tóte acestea numerulü votanțiloru nu s’a putută sui la mai multă de 317 in cate treie secțiunele; încă vă probă prin urmare de că nu a fostă de esactă numeralü de 390 alegători ce a spusă Monitorulii Oficiale că ară fi votată pentru candidații sei la 18 Septembre trecută, atunci căndă terorismul era la culme și cetățenii liberi s’aă abținută. Pene a nu ajunge la ora 4, căndă se termină votarea, trebue se spune că : I. Gă la formarea biurouriloru membrii primăriei, cari președeat, n’au respectată legea de a chrăma pe alegetori, cei mai tineri ca secretari, ci a luată ómeni înaintați în verstă, funcționari și partizani ai guvernului, respunsândă la obiecțiunea ce s’a făcută că legea ară fi elastică. Alegătorii s’au abținută de la protestări mai seriose, spre a nu ’șî găsi beleaua, protestându-se scandalele. II. Că armata de linie, batalionul de vénatori și dorobanții județului, erau așezați 10 linie de bătaie în apropiare de localele alegerilor. Numerată doară 317 alegători, care au luată parte la votă, au fostă: 124 la secțiunea I, 138 la secțiunea II, 55 la secțiunea III. După aceste proporțiuni, urma ca secțiunea I se termine mai -nainte de secțiunea 11 desputerea scrutinului, case, după u tactică întrebuințată de biutoulă principale, președintu de d. Alecu Crivețănu locuțiitorulă de primară, cu doui funcționari secretari, s’a prelungită lucrarea păne se se afle resultatulă voturiloră de la celelalte două secțiuni și, căndă s’a sciută că, cu tóte puținele voturi ce mai erau de citită la acestă biurcă, partida liberale era triumfatare, de uă dată pe la 7 ore noptea intră în sala alegerii, fără dreptă de alegători, mai mulți agioți din cunoscuta bandă electorale și unul dintr’ânșii Stefan Dumitrescu, fostă agentă la percepțiune și pușcăriașă, se răpede asupra d-lui Ghiță Poppescu, croitorulă, ce ședea pe acaună lângă vă sobă, ca unulă din mulții alegători presințî ce așteptau se vefia resultatulă alegerii și începe a’să lovi și a se văeta, totu ele strigăndă se viă procurorulu, procurorulă ! fiinducă alegetorulu Poppescu „’Iți arü ü călcații pe piciorii„ și ’î ar fi dată brânci, căndă aresta sta josă pe scaupă. La momentă d. primul ă procurore Tacian și d. jude instructori Linaru, ca prin minune, se și ivescă In sală, unde caută la mai multe părți motive de arestări, căci și unulă din secretari d. Papadopolu voiea se mărăscă desordinea strigând : Urna! Urna și căutândă se fugă cu actele alegerii. In acestă scomota, alegătorii, reitendă că președintele biuroului și primară nu face ușă de dreptul și puterea ce’î dă legea pentru darea afară a turburătorilor« intrați acolo fără a fi alegători, și că toleresc contra legii pe procurorii și pe judele instructore a intra in ședința alegeri și a’șî însuși competința ma. Ințelegă manevra și cei mai mulți. Înfricoșați de scenele sângerose din trecută, caută se fugă: unii se strecura și se retragă, alții sunt arestați fără nici uă cercetare, și fără vreuă altă formalitate de cată aceia de: „ia la la arestau In acelă timpă poliția era gata pe la uși și la capul scării cu tóte forțele iei pregătite dinainte. Din sala alegerii se luară la arestă în bătăi trei cetătțani comercianți, alegători: d. Ghița Popescu, croitorii, d. Guță Antonescu, strarostea de grădinari, victimă de predilecțiune a guvernului, și d. Mihalache Dimitrescu, cofetară, el’ü în antreulű salei, din cetățianii privitori aflați acolo, se luară totö în bătăi și îmbrânceli d-nii Costache Ionescu și Ivancea Drăgană, foști funcționari comunali, icusați la 8 Augustă și achitați de juriulă din Târgoviște. Toți daă în nenorociții cetățiani, comisarii poliției, oficiării de dorobanți, gardiști de noptea și banda electorale, pănă îi băgă în aresturile poliției. Panica ce se răspândise la spirite era fórte mare. Uă parte din alegători însă nu s’aă retrasă din sala alegerii, ci s’aă pusă totü curagiulii de a resista acolo pentru terminarea operațiunii, ca guvernulă, cu tóte manoperile séle, se nu ’și putá ajungă la scopu: — astăfelă biuroulă a fostă nevoită se continue cu despuiarea scrutinului, pentru care control se țineau liste particulare și de unii din alegători. Resultatul, de la câte treie secțiunile fiindă vă dată cunoscută, toți aă recunoscută că partitulă liberale a biruită. Acesta scrie fu cunoscută în toto orașul, căci chiar partizanii guvernului și candidații căzuți mărturisesc în publică acestă adeverü. Nimeni nu se mai gândea acuma la altăceva, decâtă la cruciimele ce se petrecuseră și la grija ca pe timpul nopții, în turbarea de mânie a omenilorü guvernului, se nu se producă alte scandale, spre a ajunge la scene sângerose, cari din fericire se evitaseră la primărie, cu totu provocarea loră de agenții puterii. Acesta a făcută ca se se renunțe manifestarea pe strade cu musica și torțe, pe care cetățianii au deprinderea a se face aici pentru succesul alegeriloră. Gtî din urmă cetățianî alegători, care au plecată din sala primării pe la ora 9 și jumătate, au fostă d-nii Dimitrie Nicolaă, Cristodore Dimitriadi, Vasile I. Tărgșorenu, Cristache Bociulescu și Costache Parepenu. La capul scării de jos, d. Parepenu ajungând acelu după urmă, se pomenesce luată de către oficialul dorobanțiloră poliție, cu ună dorobanță și dusă la inchisare în cazarma loră. In cazarmă se mai află și d. Ghiță Popescu, unulă din alegători, bătuț și arestați. Asupra d-lui Parepenu se purta restunarea că stătuse totádina în sala alegerii de priveghiase operațiunea, — spre a nu sei pute face falsuri. După una timp, peste unu pătrară de oră, dorobanții scotă pe d. Popescu din cazarmă, se retragă și ei. Inchizjândö mai cu totulă lumina unei lampe de gază și lasă singură și întunerecă pe d. Parepenu. Apoi, după câteva minute, aude viindă din sală doue individe, care se făceau că bate unulă pe altulu și se văeunu; astă-felă intrau în casarmă, unde ajutau de lumina ce aducea ra j’de lunei, năvălescă asupra d-lui Parepénu, năiaă de peră, îlă bătu, și, continuândă sgomotură ce făceau la intrare, ’la târască afară pene ’să scotă din curte pe pórta din dosu; acolo îi spună se fugă acasă, că este liberă și se facă nevăzuți; era la strigările de ajutoru ce cerea dorobanțiloră d. Parepenu, ca arestată, acei indivizi îi țau se tacă, căci dorobanții i-au sisit se le scăță d’acolo astă-feră. Pe la 10 ore noptea se libereza și d. Ghiță Popescu, sub cuvântu că nu are nici uă culpă. Pe la 12 ore se aduce pe rândă din aresta în casarmă d-nii Costache Ionescu, Ivancea Drăgană și Guță Antonescu și se bată cumplită de a doua ora de dorobanții polției, sub comanda oficiărului soră, Ioniță, adecându’î că pentru ce aă venită la alegere. Pe cei d’ântâia doui i-aă liberată apoi vându’î la geaá, éra pe celă din urmă l’aă arestată iérási péoe a doua țji la 8 ore, cândă d. polițaiă, observându’î să nu mai mergá la alegere, ba liberată, promițăndu’î că va cerceta pentru bătaia ce a reclamată că suferise și noptea. D. Mihalache Dumitrescu a fostă liberală noptea pe la 12 ore, era a doua zi chiămată la judele instructore Linaru, care ordonase arestarea sa la primăria. Acesta, după interogatoriu, vlă d.pune la temniță pe a 11 ore. La 3 ore după amiczia, în aceiași zi, d. M. Dumitrescu este și dusă înaintea tribunalului locale spre a fi judecată. D-lea este achitată și declarată de inocinte. Ceilalți arestați, bătuți și liberați, unii jucéndu bolnavi pe la casele lor, reclamă d-lui prim-procurore satisfacere, déru la ce óre se potă adăsta, cându d. prim-procurore a fostă presiune la primărie, cându se comitefiu acele atrocități de către poliție cu agiații săi și ómenii din bandă. A doua di aceștia au și fostă recompensați și numiți în funcțiuni, adică douî comisari polițienescî și altul o ajutoră la biuioulă de servitori. Unul din comisarii numiți este chiar acelă Ștefană Dumitrescă, care a făcută bătaia și scandalulu la primăria. Cu tóte aceste mișelii, n’a putută nereeși cercarea de a ajunge la uă încăierare, sub