Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)
1870-11-22
ANUL V ALD PATRU-SPRE VEDELEA A&ra Snigtradtmaa, in Fa,gagínlft Roman, Mo. I.— »gdaodlmaa Strada Dolțaa Mo. 4a. DUM. 22, LUNI 23, MARȚI 24 BRUMARU 187^ VOTESCE ȘI VEI PUTE ABONAMENTE S. n. L. n Dnmană .... în capitale 48 districte 58 Sase luni „ „ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 Uit lună nr 5 „ 6 Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Unui exemplare 25 bani. Pruncia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fi. arg. v. aus. 7 ANNUINTITTEI L. b. Linia de 30 litere...............................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — kussiuniZATE și vei fi Pentru abonamente și anunțiuri a se adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea ijiarului In Districte, la corespondenții sei și cu poșta LA PARI8 Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegranie Rue de l’ancienne comedie, 6. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. X.A TIBPA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 16 Fleischmarkt. Pentru anunțțuri: La domnii Haasensten et Vogler, 11. Neuermarkht ULTIME SGIRI TOURS, 4 Andre — oficiale. — Armata Loireî a curmată Vineri și Sâmbătă mergerea ’nainte a sea, din causa resistenței inamicului, care pare a fi concentrată puteri considerable între Pithiviers, Artenay și Orgéres. După mai multe încăierări fără resultații pentru nici uă parte, armata Loirei a trebuită se reintre în posițiunile sale întărite dinaintea Orleanului, mărgininduse a degagia armata generalului Ducrot, atrăgândă masele inamice dinaintea Orleanului. Ieri a fostărăbătată pe drumul Antiin Arnay-le-Duc. Inamiculă este fugărită. NOTA: „Autun“ și „Arnay-le-Duc“ sunt a doua orașie între Dijon și Nevers. Asia dorü lupta din acestă parte totü contra trupeloril generaliului Werder s’a făcută, și totu betrânulu eroii Garibaldi a ostil victorioșii. SttRVITIU TELEGRAFICI] 1MI ROHUVITI JI. BERLIN, 2 André (oficiale).—In eșirea Francesiloril de la 30 Brumară, brigada Dutrossel a perdutu 2 oficiărî și 70 omeni, perderile Wurtembergesiloru sunt de 40 oficiărî și 1 ooo ament. Saxonii au perdutu 12 oficiărî și 160 omeni. Diua de 1 Undré s’a petrecută fără eșire din partea Francesiîoră. PESTA, 2 Undré.— Nowikoff a sosită aci cu comunicațiunea cabinetului rusescă, despre care se face c’ar fi concepută întruni spirită împăciuitoră. In comitatulu delegațiunii unguresc, d-niî de Beust, Kuhn și Andrassy declară că situațiunea militariă este satisfacétóre; situațiunea politică este gravă care nu oferesce nici să temere. TOURS, 2 Andre.oficiale).—Seria începută mișcarea generale a armatei de la Leira, spre partea stânga a armatelor francese, 20.000 Prusiani fură goniți din posițiunile întărite de la Guillonville și Artenay. După acesta Francesii ocupară Bonneval, Villepian și Faverolles. Perderile Prusianilor sunt considerabile. Prusianiî se retraseră spre Sévigni. Garibaldi a se afil ieri pe Prusianî din două posițiunî însemnate de lângă Autin. LONDRA, 2 Andre.— Se va parlamenta în privința cestiunii Oriintelui pene la 17 Ianuarie, 1871. NOTA: Posițiunile Guillonville, Artenay, Bonneval, Villeplan și Faverolles sunt pe linia de la nord de Orleans, ca la 30 chilometre, pene la nord de Chaeaudun ca la vre 30 chilometre. Autun este la jumătate cale între Dijon și Nevers, spre care înainta armata lui Werder pentru ca, trecând prin Bourges, se ia armata de la Loira pe la spate.— Werder propune și Aurelles dispune!— Urmfitarea telegramă, ce se zice a fi din sorginte oficiale, circula ieri în manele d-lor și deputați în ședință publică: VIENA, 1 André. — Se telegrafiezi de la Belle Isle-en-mere. — O mare ieșire din partea Francesiîoră a începută la 30 Brumară la 2 ore de dimineța. Choisy și posițiunile de la Epine au fost luate. Eșirea s’a operată prin susținerea unei puterice canonade din forturi spre Marna. Generalele Ducrot a trecută Marna la 30 Brumară ș’a ocupată Saint-Maur. Bătalia s’a dat și între Champigni, Briesur-Marne și VilIiers-sur-Marne. Séra ama ocupată 30 de posițiunî. Amiralele Bucquet a luată cu asaltără mulțime de posițiunî. Bătalia va urma mine. Generaliulu Ducrot a declarată că nu va reintra n Paris de către victoria să seu mortă. Morții și prisoniarii Prusianî sunt în numere considerabile. Perderile nóstre, cu morți și răniți, 2,000. Trochu a făcută o ieșire din Paris cu 180,000 omeni și a pusă pe fugă pe toți Prusianii din jurulți Parisului. Morți și răniți suntă mai multă de 40,000. NOTA. — îndemnăm pe cititori a nu primi de câtă cu cea mai mare reservă acestă din urmă scrie, căci oricine pote vede cât și de bruscă și nepotrivit ei este dată, pe cândü mai sus, se arată în amănunte tote posițiunile luate numai pe termulii stângii ale Mariei, la Ost. Apoi, dacă toți Prusianii ar fi fi fosti puși pe fugă nu s’arî fi putută speciui a doua zi de câtre dânșii de la Versailles de peștele de mai jos”. Că voru fi puși pe fugă, se póte pré bine Întâmpla, dérii acestă operațiune remăneancă de făcuții. VERSAILLES, 2 André. (Oficiale). Astăzi posițiunile de la Brie și Champigni au fost reluate, apoi eșirea fiindă reînvită de către inamică contra posițiunilor nostre defensive dintre Senna și Marna, a fost respinsă într’uă bătălie de opt ore. Astăzî Francesii (armata Loirei), atacându corpurile de armată ale marelui duce de Mecklenburg, le aă respinsă dincolo de Loigny. Inamicul, inainieza și este forte aprope. La Artenay sail perdută unu-spre-zece tunuri, perderile nóstre considerabile. Bucuresci, TMIȘ* Lupta liberării a dobândiții în Francia une grade de vioiciune atât de mnai tv, încâtfi este peste putință ca elfi se nu ’nsemneze cea din urmă fașă a resbelului care însângeră și incendieză de atâta timpii deja pământulu nefericitei Francie. Loviturile întreprinse la Paris sunt c audaciose și de cea mai mare însemnătate. După ultima depeștă ce primim, ar resulta că generaliulu Ducrot rra eșuu din Paris numai spre a lua cele câteva posițiuni de dincolo de Marna, cari nu serviau Prusianiloru pentru alte scopii de cât și numai pentru interceptarea comunicațiunilor și, căci d’acolo nicî putea fi bombarda Parisulu, nici putea fi medita vreunui asalt și imposibile în acea parte, din causa Senei și a Marnei, cari adaugfi apărarea lor și naturale formidabilelor și lucrări de apărare, sfiverșite pe linia forturilor; scopului geberariului Ducrot ar fi cu mult fi mai vastfi ș’ar consta în a sparge liniele prusiane de dincolo de Marna și a înainta apoi, pentru a da mâna trupelor și comandate de generaliului Aurelles de Paladine. După ultima nostră de peștă ar fi resulta că prima parte a planului generaliului Ducrot ar fi isbutitfi, căci artfifelfi de peșta oficiale n’ar fi fi putut fi conține trascu: „mărginindu-se a degagia armata „generaliului Ducrot, atrăgând și masele inamice dinaintea Orleanului“. Pentru ca armata generaliului Ducrot se potă fi degagiată prin atragerea maselor ei prusiane dinaintea Orleanului, trebuie se fi trecută mai ânteni prin linia prusiană din jurului Parisului, trebuie se fi scăpații de masele prusiane de dinaintea Parisului. Se pare evidente, în urma ultimei nóstre de pește, că telegrama nostră de ieri de la Versailles ne-a fostü greșitii transmisă, căci ne dicea că Francesii înainteză mereu, pe cândfi însăși telegrama francese de astăzî ne spune c’a fi foștii siliți se se retragă dinaintea puterilor si considerabile ale Prusianilor și, după mai multe încăierări fără resultate pentru ultimă parte. Cu tote aceste, telegrama de ieri ne spune c’a fostă să luptă și perderi considerabile; a ia doru totü ce ne veni pen’acum și are nevoie de confirmare; nimicii positivi, afară că puterile desfășurate pe neașteptate de viguroșii apărători ai Republicei franceze, au adusă uă astfi-selfi de perturbare în planurile concertate cu siguranță de inamicii ei, încât fi acum fi îi obligă a face silințe la cari n’ar fi mai fi credut și nici uă dată c’afi se aibă nevoie a recurge pentru a nu perde ou deseverșire și o’uă repeziciune electrică, tote avantagiele dobândite pen’ acum fi contra imperiului francesc. Isbuti voru aceste silințe supreme, ale suteloru de mii de victorioși pe atâția câmpi de bătălie, a supune și teribilele fulgere de viață ale unei națiuni descepte ? . . . Acesta ne pare peste putință! Este peste putință ca uă națiune ca cea francese, când îi va stărui a voi se impune inamicului respect și pentru puterea, demnitatea și onerea iei, se nu reușească pen’în cele din urmă a consuma chiar și puterile inamice cele mai colosale ce se pot fi imagina.... Francia va eși deja victoriosă. Faptul și relatații în epistola de mai la vale a d-lui Haralamb Zugrăvescu ne pare atât și de monstruos și, încât și ceremfi de la d. ministru de resbelfi și de la justiție că imediată și scrupulosă cercetare spre a se constata adeverulti. Aci sunt și în joc și cestiunile cele mai delicate și grave totă-două-dată: onerea militariă și securitatea vieței cetățianului în acestfi Statfi, disfi liberii. Ceea ce face cestiunea și mai gravă, este că acela pe care d. Zugrăvescu îl fi acusă d’unfi fapt si de necredutu, este fratele d-lui ministru alu justiției. Totulfi cere darii ca cestiunea se se lămurescă și adevfirului se sa constate imediații și a întrunii medii nerecusabile. D-lui redactore alu facruim ROMANULU. Domnule Redactare. In ce timpuri traime? Ce este barbaria ce se desfășiară, din ce în ce mai nerușinați, în procederile puternicilor idileî ? Robia s’a desființată în tóte țările, numai la noi județe întregi sunt date pradă pe mâna unoru familii priviligiate. In asemene stare se află nenorocitulă nostru județă Vâlcea, pe care’la esploatără fără nici uă cruțare vestiții Lahovariștî. Cele ce se petrecă la acesta umilită parte a țereî, la umbra puternicului patronagiu ală acestei familii, întrecă iată ce ’șî póte cine va închipui ma’ arbitrară, maî monstruosă. Și cu tóte astea n’aî la cine se reclami îndreptarea releloră! Lahovariștiî prin tóte autoritățile suntă vârîțî, și ună capriciă nesocotită a cocoțată pe unulă din bănșiî chiară in capulă administrațiuniî justiției. De cauți se te alegi deputată, ca se ’țî verși foculă în adunare, te ia la gana cu tufanulă, de lângă urna electorale, d. Nicu Lahovari cu tota neamulă și cu tota cota administrațiunii pusă la ordinile sale. De te adresezi la opiniunea publică prin presă, vine locotenentulă Jacob Lahovari cu ajutore armate, și te asomeza chiară în casă. Acesta s’a intemplate cu ocasiunea unui articlu publicată în Românulu de la î 5 Noembre și sub semnata Vâlceanu. Redacțiunea s’a pomenită că junele Iacob Lahovari vine se’î câră séu numele autoreluî séu ca ensușî redactorele se’i dea satisfacere prin arme. Eă, ca unuia ce suntă din Vâlcea și iflândui despre cererea d-lui Iacob Lehovari, ca corespondinte al Românului, mé grăbit a declara pe celă ce scrisese acelă articol, în care s’arată cumă protecțiunea familiei Lahovery voia se sustragă din mâinele justiției pe unu primarii cere delapidase 500 napoleoni. Juoi séra, 19 Noembre, portalului ospețului de Orientă, unde me afirmă coborâtă, m' spuse că doui oficiărî pândiseră tota séra sub gangă. A doua dimineri de dimh^ță, nici nu me dedesemă bine josă din pată, cândă audă batenda la ușul. La întrebarea ce făcui mi se răspunse că suntă doar oficiărî; si rugai atunci se trecu peste uă jumătate oră, timpulă necesară ca se me îmbracă, și seă potă primi convenabilmente. După câteva minute, eșindă afară ca se strigă pe servitoră, me pomenit atacată cu furia de către junele Iacob Lahovari, care sta ascunsă în coridoră dimpreună cu tovarășulă scă vruseî se mă apără ; déra celălaltă oficiără, care ’mi este necunoscute, scose sabia și, déca nu intramă cu repeziciune în odaie, și nu trăgiamă ușia după mire, de sigură că ași fi primită uă lovitură mortale, căci sabia scosa fusese aruncată după mine. Se chiamă pre acesta cavalerismă? Este demnă de omeni bine crescuți se vie înarmați se pândescá pe la uși haiducesce ca se atace pe uă omnă prin surprinere și cu totulă desarmată ? Lasă la opiniunea publică să stigmatiseze o nă adă atâtă de iuiamnă, decă d. ministru de resbelă nu va voi se pedepséși cu asprime pe nișete militari cari, prin uă asemenea faptă, aă degradată sabia ce purta. Câtă pentru d-ta, domnule Nicu Lahovari, sufletulă criminală ală acestei infernale comedii, te încetî amară, déci eredi că, transformându’ț fiulă în Spadasin, a se împiedici pe cetățianii de inimă a desveli manoperile d-tale deleale cu care ai aservită județulă Vâlcea.. Nu simți că prin machinațiunile’țî jesuitice, întrebuințate în csșule de față, ai arătata că suntă adevărate tóte imputările ce ți s’aă adusă prin articlulă subsemnată Vâlceleni ? Din două una, ori acea scriere conținea calomnii și atunci nu avei de câtă se te adresezi la justiție pentru reparațiunea onorei, déca o avei, ori tóte cele scrise erau adevărate, și atunci este că infamie neauțjită se pui pa fiulă d-taie ca se silesca pe unu omă cu sabia în gâtă se stinge că n’a grăită adeverulă. Oricum, fii sicură că nu voiă uita nici uă dată, și ’țî voiă rămânea déspre tata vieța mea de lapta domnului dumitale represinsante. Domnule redactore, de nă dată cu mulțămirile mele pentru bunătatea ce o se avețî d’a publica acestea în stimabilule d-vóstru «fiară, ve rogă se primiți Încredințarea osevitei mele considerațiunî. Haralamb. Zugrăvescu. ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Sâmbătă, 21 Brumară 1870. Sub președința d-lui G. Costaforu, ședința se deschide la 12 și jumătate ore p. n. Sumarulu ședinței precedinte s’aprobă. D. Teodor Dobrescu Intrăbădaca e adevărată că d. Candiano-Popescu e liberă la adeveră, căci d. ministru de financie ieri adisă numai că s’a informată c’?să fi liberată. D. C. Grădiștanu, ministru de financie, respunde că afirmările d-sele nu se pot pune ’n îndoiala, ca ale ori și căruia din miniștrii. Se acordă congediă câtorăva deputați. Fiindă Ziua interpelăriloru dlui N. Blaremberg, d. prim-ministru declară că și miniștrii sunt impacienți a respunde interpelărilor adresate cu aceașî impaciență de d. N. Blaremberg, deși ară dori a se fisară Z* anume, destinată interpelărilor, pe fiecare săptămână. D. Blaremberg, luândă cuventulă spre a’și susțină interpelările, declară că n’are ce desvoltărî se le mai dea. Așceptă respunsulă guvernului și-și reservă dreptulu de replică. D. P. Carp, ministru de externe, respunde că cestiunea monetei e simplă și aprope terminată. Conformă legii votate sub ministerial Ion Brătianu, țăran decisă a’și bate moneta naționale la puterea constituțiunii. Porta n’a obiectată numică asupra monetei, ci pentru efigia domnescá, care urma a se pune pe monetele de argintă și de aură. Porta a protestată în contra procederei baterei monetei. S’aă urmată negoțiărî și apoi uă convențiune, In urma căreia pórta s’a înțelesă cu guvernul ă română ca se lase liberă baterea monetei oricum ă va place guvernului și, ca dovădă despre aplanarea cestiunei, D-sea citesce depeșia d-lui Știrbei, secretarul agenției de la Constantinopole, -n care se zice că vizirilăi-a declarată că cestiunea monetei române va lua ună sfârșită favorabile, propuindă a se accepta în curândűla uă definitivă aplanarea cestiunii. Câtă despre d. D. Sturza, d-sea ș’a dată demisiunea din cause de familiă, și prin urmare nu maî remâne nimică de respinsă în acesta parte. In privința convențiunii serbe, ea e depusă deja pe biroul ă adunării și s’a presintată âncă din sesiunea trecută, astefelű încâtă orice deputată n’are de câtă a o citi spre a lua cunoștință despre dânsa. Acestea creaă explicările ce avea sa dea la interpelările d-lui N. Blaremberg. D. N. Blaremberg declară că, deși a ascultată acestă respunsă cu atențiune, deși suntă la elű multe lucruri satisfacătóre, suntü énse multe lucruri pe care trebuie se le releve. Nu se preocupă de acei miniștrii cari, precedende pe cei actuali, au făcută lucruri cari au compromisă energia apărării autonomiei și suveranității naționale. Din declarările ministrului de externe resulta că dreptul de baterea monetei naționale nu s’a esercitată conformă constituțiunei, ci s’a cerută autorizația înaltei Porți, lucru pe care d-sea nu’le pute aproba. Din acesta a resultatü că trăgănire, care a costată aprópe ună milionă pe țără.......... Voci: Ceră cuventulă ! (Mai mulți deputați ceru în numeră considerabile cuventule, precum și miniștrii). D. N. Blaremberg: Mă ’ntemeieză în acesta cessiune pe drepturile nóstre istorice. In timpii In care eramă multă mai isolațî și mai înapoiați, amă bătută monetă fără autorisațiunea porței. E destulă se citeză exemplul lui Despota- Vodă, despre care se zie că despuia icónel«