Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)

1870-11-22

ANUL V ALD PATRU-SPRE­ VEDELEA A&ra Snigtrad­tmaa, in Fa,gagínlft Roman, Mo. I.— »gdaodlm­aa Strada Dolțaa Mo. 4a. DUM. 22, LUNI 23, MARȚI 2­4 BRUMARU 187^ VOTESCE ȘI VEI PUTE ABONAMENTE S. n. L. n Dnm­ană .... în capitale 48 districte 58 Sase luni „ „ 24 „ 29 Trei luni „ „ 12 „ 15 Uit lună n­r 5 „ 6 Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Unui exemplare 25 bani. Pruncia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fi. arg. v. aus. 7 ANNU­INTITTEI L. b. Linia de 30 litere...............................— 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — kussiuniZA­TE și vei fi Pentru abonamente și anunțiuri a se adresa: In B­u­c­u­r­e­s­c­i, la Administrațiunea ijiarului In D­i­s­tr­ic­t­e, la corespondenții sei și cu poșta LA PARI8 Pentru abonamente: La d. Darras-Hallegranie Rue de l’ancienne comedie, 6. Pentru anunțiurl: La d-il Órain, Thomas et C-ie Rue Lepeletier, 23. X.A TIBPA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 16 Fleischmarkt. Pentru anunțțuri: La domnii Haasensten et Vogler, 11. Neuermarkht U­LTIME SGIRI TOURS, 4 Andre — oficiale. — Arma­ta Loireî a curmată Vineri și Sâmbătă mergerea ’nainte a sea, din causa resis­­tenței inamicului, care pare a fi concen­trată puteri considerable între Pithiviers, Artenay și Orgéres. După mai multe încăierări fără resul­­tații pentru nici uă parte, armata Loirei a trebuită se reintre în posițiunile sale întărite din­aintea Orleanulu­i, mărginindu­­se a degagia armata generalului Ducrot,­ atrăgândă masele inamice dinaintea Orle­­a­nu­lui. Ieri a fostă­ră­bătată pe drumul­ An­tiin Arnay-le-Duc. Inamiculă este fugărită. NOTA: „Autun“ și „Arnay-le-Duc“ sunt a doua o­­rașie între Dijon și Nevers. Asia dorü lupta din acestă parte totü contra trupeloril gen­eraliulu­i Werder s’a făcută, și totu betrânulu eroii Garibaldi a­­ ostil vic­torioșii. SttRVITIU TELEGRAFICI] 1MI ROHU­VITI­­ JI. BERLIN, 2 André (oficiale).—In eșirea Francesiloril de la 30 Brumară, brigada Dutrossel a perdutu 2 oficiărî și 70 omeni, perderile Wurtembergesiloru sunt­ de 40 oficiărî și 1 ooo ament. Saxonii au perdutu 12 oficiărî și 160 omeni. Diua de 1 Undré s’a petrecută fără e­­șire din partea Francesiîoră. PESTA, 2 Undré.— Nowikoff a sosită aci cu comunicațiunea cabinetului rusescă, despre care se face c’ar fi concepută în­truni­ spirită împăciuitoră. In comitatulu delegațiunii unguresc­, d-niî de Beust, Kuhn și Andrassy declară că situațiunea militariă este satisfacétóre; situațiunea politică este gravă care nu o­­feresce nici să temere. TOURS, 2 Andre.­­oficiale).—Seri­a în­cepută mișcarea generale a armatei de la Leira, spre partea stânga a armatelor­ francese, 20.000 Prusiani fură goniți din posițiunile întărite de la Guillonville și Artenay. După acesta Francesii ocupară Bonneval, Villepian și Faverolles. Perderile Prusianilor­ sunt­ considera­bile. Prusianiî se retraseră spre Sévigni. Garibaldi a se afil ieri pe Pr­usianî din două posițiunî însemnate de lângă Autin. LONDRA, 2 Andre.— Se va parlamenta în privința cestiunii Oriintelui pene la 17 Ianuarie, 1871. NOTA: Posițiunile Guillonville, Artenay, Bonneval, Villeplan și Faverolles sunt­ pe linia de la nord de Orleans, ca la 30 chilometre, pene la nord de Cha­­eaudun ca la vre 30 chilometre. Autun este la jumă­­tate cale între Dijon și Nevers, spre care înainta ar­mata lui Werder pentru ca, trecând­ prin Bourges, se ia armata de la Loira pe la spate.— Werder propune și Aurelles dispune!— Urmfitarea telegramă, ce se­­ zice a fi din sorginte oficiale, circula ieri în manele d-lor și deputați în ședință publică: VIENA, 1 André. — Se telegrafiezi de la Belle Isle-en-mere. — O­ mare ie­șire din partea Francesiîoră a începută la 30 Brumară la 2 ore de dimineța. Choisy și posițiunile de la Epine au fost­ luate. Eșirea s’a operată prin susținerea unei puterice canonade din forturi spre Marna. Generalele Ducrot a trecută Marna la 30 Brumară ș’a ocupată Saint-Maur. Bătalia s’a­ dat și între Champigni, Brie­­sur-Marne și VilIiers-sur-Marne. Séra ama ocupată 30 de posițiunî. Amiralele Bucquet a luată cu asaltă­ră mulțime de posițiunî. Bătalia va urma mine. Generaliulu Ducrot a declarată că nu va reintra n Paris de către victoria să seu mortă. Morții și prisoniarii Prusianî sunt­ în numere considerabile. Perderile nóstre, cu morți și răniți, 2,000. Trochu a făcută o i­eșire din Paris cu 180,000 omeni și a pusă pe fugă pe toți Prusianii din jurulți Parisului. Morți și răniți suntă mai multă de 40,000. NOTA. — îndemnăm pe cititori a nu primi de câtă cu ce­a mai mare reservă acestă din urmă scrie, căci ori­cine pote vede cât și de bruscă și nepotrivit ei este dată, pe cândü mai sus, se arată în amănunte tote posițiunile luate numai pe termulii stângii ale Mariei, la­ Ost. Apoi, dacă toți Prusianii ar fi fi fosti puși pe fugă nu s’arî fi putută speciui a doua zi de câtre dânșii de la Versailles de peștele de mai jos”. Că voru fi puși pe fugă, se póte pré bine Întâmpla, dérii acestă operațiune remăne­ancă de făcuții. VERSAILLES, 2 André. (Oficiale). Astă­zi posițiunile de la Brie și Champi­gni au fost­ reluate, apoi eșirea fiindă reînv­ită de către inamică contra posiți­­unilor­ nostre defensive dintre Senna și Marna, a fost­ respinsă într’uă bătălie de opt­ ore. Astă­zî Francesii (armata Loirei), ata­­cându corpurile de armată ale marelui duce de Mecklenburg, le aă respinsă din­colo de Loigny. Inamicul, inainieza și este forte aprope. La Artenay sail per­­dută unu-spre-zece tunuri, perderile nós­tre considerabile. Bu­curesci, TM­­IȘ* Lupta liberării a dobândiții în Francia une grade de vioiciune a­­tât­ de mnai tv, în­câtfi este peste pu­tință ca elfi se nu ’nsemneze cea din urmă fașă a resbelului care în­­sângeră și incendieză de atâta timpii deja pământulu nefericitei Francie. Loviturile întreprinse la Paris sunt c audaciose și de cea mai mare însemnătate. După ultima de­­peștă ce primim­, ar resulta că generaliulu Ducrot rra eșu­u din Paris numai spre a lua cele câte­va posițiuni de dincolo de Marna, cari nu serviau Prusianiloru pentru alte scopii de cât și numai pentru inter­ceptarea comunicațiunilor și, căci d’a­­colo nicî putea fi bombarda Parisulu, nici putea fi medita vre­unui asalt și imposibile în acea parte, din causa Senei și a Marnei, cari adaugfi apă­rarea lor și naturale formidabilelor și lucrări de apărare, sfiverșite pe linia forturilor­; scopului geb­erariului Du­­crot ar fi cu mult fi mai vastfi ș’ar consta în a sparge liniele prusiane de dincolo de Marna și a înainta apoi, pentru a da mâna trupelor și comandate de generaliului Aurelles de Paladine. După ultima nostră de peștă ar fi resulta că prima parte a planului generaliului Ducrot ar fi isbutitfi, căci artfi­felfi de peșta ofi­ciale n’ar fi fi putut fi conține trascu: „mărginindu-se a degagia armata „generaliului Ducrot, atrăgând și ma­­­sele inamice dinaintea Orleanului“. Pentru ca armata generaliului Ducrot se potă fi degagiată prin atragerea maselor ei prusiane dinain­tea Orleanului, trebuie se fi trecută mai ânten­i prin linia prusiană din jurului Parisului, trebuie se fi scă­pații de masele prusiane de din­aintea Parisului. Se pare evidente, în urma ulti­mei nóstre de pește, că telegrama nostră de ieri de la Versailles ne-a fostü greșitii transmisă, căci ne di­­cea că Francesii înainteză mereu­, pe cândfi însăși telegrama fran­cese de astă­zî ne spune c’a fi foștii siliți se se retragă din­aintea pu­­terilor si considerabile ale Prusiani­­lor și, după mai multe încăierări fă­ră resultate pentru ulti­mă parte. Cu tote aceste, telegrama de ieri ne spune c’a fostă să luptă și per­­deri considerabile; a ia doru totü ce ne veni pen’acum și are nevoie de confirmare; nimicii positiv­i, a­­fară că puterile desfăș­urate pe ne­­așteptate de viguroșii apărători ai Republicei franceze, au­ adusă uă astfi-selfi de perturbare în planurile c­oncertate cu siguranță de inamicii ei, în­cât fi acum fi îi obligă a face silințe la cari n’ar fi mai fi credut și nici uă dată c’afi se aibă nevoie a recurge pentru a nu perde ou de­­severșire și o’uă repeziciune elec­trică, tote avantagiele dobândite pen’ acum fi contra imperiului francesc. Isbuti­ voru aceste silințe supreme, ale suteloru de mii de victorioși pe atâția câmpi de bătălie, a supune și teribilele fulgere de viață ale unei națiuni descepte ? . . . Acesta ne pare peste putință! Este peste pu­tință ca uă națiune ca cea francese, când îi va stărui a voi se impune inamicului respect și pentru puterea, demnitatea și onerea iei, se nu reu­­șească pen’în cele din urmă a con­suma chiar și puterile inamice cele mai colosale ce se pot fi imagina.... Francia va eși deja victoriosă. Faptul și relatații în epistola de mai la vale a d-lui Haralamb Zu­­grăvescu ne pare atât și de mons­­truos și, în­cât și ceremfi de la d. ministru de resbelfi și de la justi­ție că imediată și scrupulosă cer­cetare spre a se constata adeverulti. Aci sunt și în joc și cestiunile cele mai delicate și grave totă-două-dată: onerea militariă și securitatea vie­­ței cetățianului în acestfi Statfi, disfi liberii. Cee­a ce face cestiunea și mai gravă, este că acela pe care d. Zugrăvescu îl fi acusă d’unfi fapt si de necred­utu, este fratele d-lui mi­nistru alu justiției. Totulfi cere darii ca cestiunea se se lămurescă și a­­devfirului se sa constate imediații și a întrunii medii nerecusabile. D-lui redactore alu facruim ROMANULU. Domnule Redactare. In ce timpuri traime? Ce este barbaria ce se desfășiară, din ce în ce mai neruși­nați, în procederile puternicilor i­dileî ? Robia s’a desființată în tóte țările, numai la noi județe întregi sunt­ date pradă pe mâna unoru familii priviligiate. In asemene stare se află nenorocitulă nostru județă Vâl­cea, pe care’la esploatără fără nici uă cru­țare vestiții Lahovariștî. Cele ce se petrecă la acesta umilită parte a țereî, la umbra puternicului pat­ronagiu ală acestei familii, întrecă iată ce ’șî póte cine­ va închipui ma’ arbitrară, maî mons­­truosă. Și cu tóte astea n’aî la cine se reclami îndreptarea releloră! Lahovariștiî prin tóte autoritățile suntă vârîțî, și ună capriciă nesocotită a cocoțată pe unulă din b­ănșiî chiară in capulă admi­­nistrațiuniî justiției. De cauți se te alegi deputată, ca se ’țî verși foculă în adunare, te ia la gana cu tufanulă, de lângă urna electorale, d. Nicu Lahovari cu tota neamulă și cu tota cota administrațiunii pusă la ordinile sale. De te adresezi la opiniunea publică prin presă, vine locotenentulă Jacob Lahovari cu ajutore armate, și te asomeza chiară în casă. Acesta s’a intemplate cu ocasiunea unui ar­­ticlu publicată în Românulu de la î 5 No­­embre și sub­ semnata Vâlceanu. Redacțiunea s’a pomenită că junele Iacob Lahovari vine se’î câră séu numele autoreluî séu ca ensușî redactorele se’i dea satisfa­cere prin arme. Eă, ca unuia ce suntă din Vâlcea și iflândui despre cererea d-lui Iacob Lehovari, ca corespondinte al­ Românului, mé grăbit a declara pe celă ce scrisese acelă articol, în care s’arată cumă protecțiunea familiei Lahovery voia se sustragă din mâi­nele justiției pe unu primarii cere delapidase 500 napoleoni. Juoi séra, 19 Noembre, portalului ospețului de Orientă, unde me afirmă coborâtă, m' spuse că doui oficiărî pândiseră tota séra sub gangă. A doua di­­mineri de dimh^ță, nici nu me dedesemă bine josă din pată, cândă au­dă batenda la ușu­l. La întrebarea ce făcui mi se răspunse că suntă doar oficiărî; si rugai atunci se trecu peste uă jumătate oră, timpulă necesară ca se me îmbracă, și seă potă primi convenabilmente. După câte­va minute, eșindă afară ca se strigă pe servitoră, me pomenit atacată cu furia de către junele Iacob Lahovari, care sta ascunsă în coridoră dimpreună cu tova­­rășulă scă­ vruseî se mă apără ; déra celă­­l­altă oficiără, care ’mi este necunoscute, scose sabia și, déca nu intramă cu repeziciune în odaie, și nu trăgiamă ușia după mire, de sigură că ași fi primită uă lovitură mortale, căci sabia scosa fusese aruncată după mine. Se chiamă pre acesta cavalerismă? Este demnă de omeni bine crescuți se vie înar­mați se pândescá pe la uși haiducesce ca se atace pe u­ă omnă prin surprine­re și cu totulă desarmată ? Lasă la opiniunea publică să stigmatiseze o nă ad­ă atâtă de iuiamnă, decă d. ministru de resbelă nu va voi se pedepséși­ cu as­prime pe nișete militari cari, prin uă asemenea faptă, aă degradată sabia ce purta. Câtă pentru d-ta, domnule Nicu Lahovari, sufletulă criminală ală acestei infernale co­medii, te încetî amară, déci eredi că, trans­­formându’ț­ fiulă în Spadasin, a se împiedici pe cetățianii de inimă a desveli manoperile d-tale deleale cu care ai aservită județulă Vâlcea.. Nu simți că prin machinațiunile’țî jesu­­itice, întrebuințate în csșule de față, ai a­­rătata că suntă adevărate tóte imputările ce ți s’aă adusă prin articlulă sub­semnată Vâlceleni ? Din două una, ori acea scriere conținea calomnii și atunci nu avei de câtă se te adresezi la justiție pentru reparațiunea onorei, déca o avei, ori tóte cele scrise erau ade­vărate, și atunci este că infamie neauțjită se pui pa fiulă d-taie ca se silesca pe unu omă cu sabia în gâtă se stinge că n’a grăită adeverulă. Ori­cum, fii sicură că nu voiă uita nici uă­ dată, și ’țî voiă rămânea déspre tata vi­­eța mea de lapta domnului dumitale repre­­sinsante. Domnule redactore, de nă dată cu mul­­țămirile mele pentru bunătatea ce o se a­­vețî d’a publica acestea în stimabilule d-vóstru «fiară, ve rogă se primiți Încredințarea ose­­vitei mele considerațiunî. Haralamb. Zugrăvescu. ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Sâmbătă, 21 Brumară 1870. Sub președința d-lui G. Costaforu, ședința se deschide la 12 și jumătate ore p. n. Sumarulu ședinței precedinte s’aprobă. D. Teodor Dobrescu Intrăbă­daca e ade­vărată că d. Candiano-Popescu e liberă la adeveră, căci d. ministru de financie ieri a­disă numai că s’a informată c’?să fi liberată. D. C. Grădiștanu, ministru de finan­cie, respunde că afirmările d-sele nu se pot­ pune ’n îndoiala, ca ale ori și căruia din miniștrii. Se acordă congediă câtoră­va deputați. Fiindă Ziua interpelăriloru d­lui N. Bla­­remberg, d. prim-ministru declară că și miniștrii sunt­ impacienți a respunde inter­­pelărilor­ adresate cu aceașî impaciență de d. N. Blaremberg, de­și ară dori a se fisa­ră Z* anume, destinată interpelărilor­, pe fie­care săptămână. D­­. Blaremberg, luândă cuventulă spre a’și susțină interpelările, declară că n’are ce desvoltărî se le mai dea. Așceptă res­­punsulă guvernului și-și reservă dreptulu de replică. D. P. Carp, ministru de externe, res­punde că cestiunea monetei e simplă și aprope terminată. Conformă legii votate sub ministerial­ Ion Brătianu, țăra­n decisă a’și bate moneta naționale la puterea constituțiunii. Porta n’a obiectată num­ică asupra monetei, ci pentru efigia domnescá, care urma a se pune pe monetele de argintă și de aură. Porta a protestată în contra procederei baterei monetei. S’aă urmată negoțiărî și apoi uă convențiune, In urma căreia pórta s’a înțelesă cu guvernul ă română ca se lase liberă baterea monetei ori­cum ă va place guvernului și, ca dovădă despre aplanarea cestiunei, D-sea citesce depeșia d-lui Știr­bei, secretarul­ agenției de la Constantino­­pole, -n care se zice că vizirilă­i-a decla­rată că cestiunea monetei române va lua ună sfârșită favorabile, propuindă a se ac­­cepta în curândű­la uă definitivă aplanarea cestiunii. Câtă despre d. D. Sturza, d-sea ș’a dată demisiunea din cause de familiă, și prin ur­mare nu maî remâne nimică de respinsă în acesta parte. In privința convențiunii serbe, ea e depusă deja pe biroul ă adunării și s’a presintată âncă din sesiunea trecută, aste­felű în­câtă ori­ce deputată n’are de câtă a o citi spre a lua cunoștință despre dânsa. Acestea creaă explicările ce avea sa dea la interpelările d-lui N. Blaremberg. D. N. Blaremberg declară că, de­și a ascultată acestă respunsă cu atențiune, de­și suntă la elű multe lucruri satisfacătóre, suntü énse multe lucruri pe care trebuie se le releve. Nu se preocupă de acei miniștrii cari, precedende pe cei actuali, au făcută lucruri cari au compromisă energia apărării autonomiei și suveranității naționale. Din declarările ministrului de externe re­sulta că dreptu­l­ de baterea monetei națio­nale nu s’a esercitată conformă constituțiu­­nei, ci s’a cerută autorizația înaltei Porți, lucru pe care d-sea nu’le pute aproba. Din acesta a resultatü că trăgănire, care a costată aprópe ună milionă pe țără.......... Voci: Ceră cuventulă ! (Mai mulți deputați ceru în numeră con­siderabile cuventule, precum­ și miniștrii). D. N. Blaremberg: Mă ’ntemeieză în acesta cessiune pe drepturile nóstre istorice. In timpii In care eramă multă mai iso­­lațî și mai înapoiați, amă bătută monetă fără autorisațiunea porței. E destulă se citeză exemplul­ lui Despota- Vodă, despre care se zie că despuia icónel«

Next