Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)

1870-11-25

la Bretoncelles. După patru ore de luptă, garda mobile s’a retras­. Prusianiî amenință Nogent-le-Retrou. Pénc­ieri séra inamicul, nu S'a aretat. Înaintea cetăței Évreux. Comandamentele teritoriale militare , cu cari erau investiți Burbaki, Fiereck, Michel, au fost­ suprimate. Trupele districtului Nord sunt­ puse sub ordinile generalului Fave. Burbakii e asceptatü la Tours. Trupele franceze, snvagiate la Dreux, nu faceau parte din armata de Loira, ci se compuneau din garda mobile, despărțite din armata lui Fiereck. Se presupune că miș­carea ce făcu Prusianiî spre Nogent-le-Retrou amenință orașiulu Mans. * * * Tours, 22 Noembre. Monitorul­ de la 22 anunță că unö balonii a căd­ut și la Luzarches. Scirile din Paris sunt­ escelente. Tóte discursurile s’aă uitată. Personele Încarcerate au fost­ puse In libertate, încrederea și unirea dom­­nescă, alimentele sunt­ abundante, carnea de calü nu e încă împărțită In porțiuni. * * * Berlin, 22 Noembre. Guvernul­ din Paris nu mai permite străini­­lor­, nici chiar a diplomaților­, d’a părăsi Parisul­. Străinii de naționalitate neutră, care a­veau autorisațiunea da trece prin liniele prusiane, aö primitü oprirea d’a mai părăsi orașiulQ. * * * Daily Telegraph menționez? scomptule că guvernule, bănuind­ că corturile coman­date în Anglia pentru Prusia, ari fi desti­nate pentru Rusia, amü ave intențiunea d’a opri esportarea de arme și de munițiunî. * » „ Ați cititü negreșită istom­ele pe care băr­­batu-meu le ara la Cassel. Nu e adeverata; dére cea ce este, constă în acesta , că fu­sese invitată de către Prusianî se mărgă și densula acolo, împreună cu mare și altî. Ele a refusat, cu obstinațiune, ne­voindă ca numele sec se se afle amestecata în in­­trigele inamicilor­. „Semne-o, repet-o în gura mare." cu Ciu­ma In Corespondința Havas, data de 16 Noembre: „Alaltă-ierî, între orele I1 și 12 din mersul- nopții, două-tjeci și douî de omeni dintre cari și câțî­va liberî-trăgetorî, mai mulți mobili și una sub-oficiale de artileriă plecară de la Vitry cu intențiunea d a ocupa casa crenelată care era primul­ post- pru­siane de la Choisy-le-Roi. După ce’și com­binară operațiunile, se dividifi în două grupe, merge înainte printre stufișe și ajungă a ’mpresura casa la distanță, fără se fi putută simți cine­va. „Uă dată ce fle­care ajunse la postule sec, brigadierul­ d’artileriă, care luase co­manda, supremă s’aruncă asupra santinelei prusiane, Ii sdrobesce creierii c’uă lovitură de pistole, apoi închide porta și se raped­e în postulă prusiană cu cei zece omeni ai sei, pe când ă cei alți un-spre-«zece sosesc, suindu-se pe scări din partea opusă. Surprinși prin acesta frupțiune, cei șapte­­spre-d­ece soldați, de cari se compunea pos­­tumű, sare se-și iea armele și voie se-î­nea la ochi, dérii asaltatorii se precipită asu­­pră-le, apucă armele Prusianiloră, aste­fel: In câtă cele șăpte-spre-trece focuri isbescă In tavană, îndată Francesiî face focu d’a­prope și cinci-spre-ijece soldați inamici suntu culcați la pamêntu. Câtă despre ceî-alțî, suntu făcuți pri­­soniarî. — „Acume, flăcăii mei, țlise brigadierulă d’artileriă, acuma cândă ne­amă făcută așia de curându treba, iute se ne retragemă In bună ordine și fără scomotă, căci aprópe d’aicî e ună poștă de trei sute de ómeni și totă scomotală ce vomă face aici nu va lipsi se le dea de scrie.“ Și cei doue­ frecî de flăcăi se ’ntorseră teaferi și neatinși cu prisoniarin loră. Uniunea de Est, reprodusă după Mo­nitorii, publică oă epistolă care i s’a adre­sată de la Champagne In 12 Noembre, in privința intrigeloru bonapartiste și prusiane și­­ n care se află citată acestă pasagiă, dintr’uă scrisóre a d-nei mareșiala de Mac- Mahon : Generalele Faidherbe baki la Lille. Lille, 23 Noembre. Inlocuiesce pe Bur­ ÄOMARUL ® 25 BRUMARU 1870 ARMATA LOIREI Citima în Wiener Neue Presse, din 26 Noembre, edițiune de sera: Unü corespondinte din Tours arătă în „­fiarul­ de Bruxelles“ puterea armatei sub comanda generalulur d’Aurelles, care se urcă a 18 divisiuni Infanterie regulate, 5 divisi­­uni cavalerie regulată și 150,000 trupe ne­­regulate, cu gardji mobili, liberi-trgători și gar­da naționale mobile. Trupa regulată i majori­tate se compune din foști soldați de la 2 p pănă la 35 ani, cari, conformă decretului din 11 Augustă, au fostă chiămațî. Ună corespondinte ale lui Daily­ Tele­graph descrie atitudinea armatei de Loira, pe care a ved­ut-o cu ocazia vilagiului sec de la Amiens la Tours: „Numerule soldaților­ francesî este enormă. De vomă puté dice vină dată ce vă țară este armată, apoi de sicură putemă spune de Francia actuale. La fie­care stațiune pe tota linia ferată se află trupe numeróse. Nu suntă toți uniformațî, dare toți sunt­ bine armați, și, după cumă amă observată, cunoscă forte bine întrebuințarea armei lor­. Stradelă ora­­șelor, furnică de mobili. Cen­a ce este si­gură, și ce­amă putută singură observa în partea de sud a Normandiei și cea de nord de la Anjou e că peste câte­va zile uă mare mișcere se va face nu departe de Paris. Nimică nu pot. Întrece intusiasmulă resbel­­nică ală tuturor­ claselor­, fără escepțiune, chiară la Argentan, Alenson și Le Mans. Toți vede că văntură s’a Intorsă și că vic­toria Francezilor­ de la Orleans nu este de­câtă percusorul a unoră triumfuri pentru na­țiunea francese. La tote stațiunile căiei ferate accepta demne, și chiară de rangă înaltă, trenurile ce sosescă pentru a da soldaților­ vină, până și cigărî. In fie­care stațiune se află câte­vă odaie cu paturi pentru răniți, care asceptă schim­barea trenurilor­. Permanentă se găsesce bu­­lionă, și îngrijirea se află în mânile surori­­lor­ de misericordie (călugărițe). Trenă­­reste trenă sosesce, și nimeni nu scie de unde vină și unde merge, tóte acele trenuri sunt pline cu munițiuni, tunuri, îmbrăcăminte, a­­nimale, făină și alte proviante. Asemenea se urmezá unul, după altul, trenuri pline cu soldați sec cai, destinați pentru locuri ne­cunoscute. Vă încredințeză că m’a pusă în mare­ surprisă ce se află în acesta parte de locu și mișcările loră militare. După spusa unui oficiară angrese, care a visitat o lage­­rală, armata acesta se urcă la peste 2­50,000 ómeni, din care majoritatea a servită dina­inte și acumă din nou sunt­ înrolați. După mine armata regulată, pe care amă­rețjul-o astăzi la Tours, și mai alesă cavaleria, sunt convinsă că Francia actuale are o­ armată mai frumosă, mai disciplinată de­cât­ la în­­ceputul­ resbelului. Déca Parisula va mai dura 6 septemâni, déca Barbachi­ar­ face pentru armata de nord cea­ a ce s’a făcută pentru armata de Loira, atunci speranța po­­pulațiunei din Normandia, Anjou și Tourania n’are fi zadarnică, precumă o declară, căci ventură s’a întors­ și s’a î ntorsă în favorea Franciei. Șederea mea a fostă prea scurtă, pentru a putea se’mî dau opinia asupra o­­menilor­ ș’a lucrurilor­ : dére cee­ a ce este justă, după spusa Anglosilor, ș’a străinilor, ce aă stată mai multe, e că Gambetta, cu tóte erorele séle, este omul, cela mai prac­tică și pusă în adevărata sea posițiune. Pe câtă amă putută observa, acestă nenorocită ter& se află mai bine de­câtă altă dată și, încă uă victorie ca cea de la Orleans, Francia s’ara rădica și pacea s’a ră lnchiria fără cedare de teritoriu. TEATRULU ROMSU. Se ijh­emă două cuvinte și despre teatrulă romană, despre acea instituțiune, după care se mesera gradul­ de civilis­țiune a unei națiuni, și care în capitala României re­­presinta imagina viiă a regimului ce ne gu­­verneaz și fotografia exactă a căderii societății nóstre. Nu are cine­va de cată se véisa a­­fișele lipite pe marii capitalei, se asiste la represintările companiei dramatice din acestă ană, se citesc­ numele artiștilor, în mare parte, a fără do uă escepțiune sau două, res­pectabile și care trebuiescă puse d’asupra ori­cărui critice, artiști cari sunt­ meniți a interpreta pe măiestrii cei mari dintre scrii­torii teatrali, și suntem­ convinși că vor­ striga din preună cu noi: „Ce derîdere ! ce cinismul“ Dére aceste doué cuvinte cui se le a­­dresămă ca se pot a fi auzite ? Se le adresămă d-luî ministru Crețescu, care, sub­ cuventa de iconomie, a ștersă din bugetă subversiunea esistinte din timpii re­gulamentarii ? Dére d-sea nu mai este mi­nistru , și cată a fostă, prin singurulă a­­cestă faptă ară fi destulă a se proba cumă m­ă fiiă ală poporului a­șciută se serve democrația, menținăndd cheltuieli de poliții secrete, și altele, și desființăndă singurulă mijlocă de Incuragiare pentru uă arăta de folositóre instituțiune. Se le adresămă actualelui ministru, d-nu Carp? Dére­ară fi vă absurditate se ascep­­tàmu sée se pretindemă ceva de la aceia cari, trăiți în moliciunea luciuluî și îndo­pați la ideile falsei civilisațiunî, nesocotescu totu ce este națională, totă ce este romă­­nescă, sub meschinață pretestă că tote ce este romănă și națională nu merită consi­­derațiune, nefiindă în stare a revalisa cu totă ce este străină, fără a aprețuî onorea, chiară asta fiinde, de a se pute mândri într’uă­­ ji­ificăndo: „Și eu amu ajutată și incuragiată acestă românescu lucru.“ Se le adresămă actualeleî june directori ală comitatului teatrale, artistă de profesiune, care a refuzată péne și dreptul­ de a juca la teatrulă țerei române unora din cei mai buni artiști ce avemă și cari, prin regula­­mentulă ce­a elaborată și supusă la sanc­­țiunea domnesca, a Introdusă péne și cen­­sura, spre disprețulă constituțiunea chiară ? Déré, déca s’a văd­utQ fii ai poporului rene­­gându onorabila loră origine, și cred­endu se mai nobili de câtă cei­­ fișî nobili, și schin­­giuindu poporală și escam­otândă drepturile lui, de câtă cei mai împelițați ai lui adver­sari; dére, décá s’a védutu ómeni cari au sacrificată mai tótu junețea loră, pentru do­bândirea libertăților­ publice, și cari, ajunși la putere, le-aă spulberată, precum ă venturä spulberă noua;déru, dé­­ a s’aö védute, și nu de multă, ómeni cari au făcută jaramentu că vorö face se se respecte drepturile în­scrise la constituțiune, ordonându see con­lucrându a se viola, prin cele mai atroce cruțjimi și persecuțiuni, libertatea, vieța, o­­norea, averea Româniloru, da ce se nu ad­mitema și ună artistă renegată, care se facă ceia ce a făcută și artistulă directoră ală teatrului ? Se se adresămă primăriei capitalei ? Dére de cândă se póte spera ceva de la ómeni! cari țjică că sa respectă, a se numi aleșii capitalei, dérü cari suferă pe cândă dă conșciință că nu suntă de câtă produsulă falsului și aiü celei mai cinice dintre mi­șeliî: produsulö bâtelor­, sicariloru de la Șăpte Nuci?. . . Se le adresămă publicului inteliginte ală capitalei, care în­toto­de­una a încuragiată teatrulă română? Dére elfi nu are mücare unu localii, pe care se­ lă puie la disposițiunea artiștilor și; căci localulö țereî, zidită supt auspiciele domnilor­ români, cu din banii tuturoră, este sub tutela unui ministru și ună comitată, cărora numai simțiminte românești nu li se póte imputa, nici pretinde, și care o dată proba cea mai palpabile pentru a­­cesta, consimțindă a le arăta pe scenă, afară de uă mică escepțiune, iotă ce este mai rea între artiști, numai cu criminala înduc­­ită intențiune de a pute elice unora: „a­­_vețî teatru română, nu e culpa nóstru „décâ este prostă, ora altora, uitați-ve la „teatrulă română, și după dânsule măsu­rați gradul” de civilisațiune ală­cereî, și „vedeți de suntă Românii demni de institu— „țim­ile ce ’șî-aă dată!“ De a tutoră acestora nu ne putemă a­­dresa, speranța cnsa nu ne-a părăsite de totă, ne mai remâne Camera și comisiunea ei lungalară. Lorii dore ne adresămă și’î­njh­emă ! — „Ștergeți din bugetulă țere, prisosulă și mijloculă de corumpere; faceți economii în cheltuielele de chiverniseli și ne­folositóre, reduceți salariile la strictură necesariă și ardicațî cu acesta mijlocele unui lueșă trîn­­dăvă și moleșită; da, redați mijlocele de viață ale Teatrului Română, celă puțină acelea pe care i­ le asigurase predecesorele guvern re­glementară chiară, și țăra vé va fi recu­­noscătore. Reglementați întrebuințarea sume­­lor­ ce veți aloca, aveți pentru acesta ună proiectă de lege depusă deja, nu lăsați su­ma ce veți aloca la discrețiunea puterei e­­xecutive, care o va da, ca și altă dată, la antreprenori, după cum ți s’a mai veijuta; dar dați instituțiunea m­ijloce de viață și de prosperare; asigurațî existența junilor­ce vor­ îmbrățișa astă carieră, și incuragiați talen­tele, și viitorul­ ve va păstra cu laudă numele.“ Facemă acestă apelă la voi sub­ impre­­siunile favorabile ce amă simțită plecândă din Iași, unde țn­ consiliu comunale, pă­trunsă ’i de utilitatea acestei instituțiuni, dată mijlocele posibile pentru încuragiarea ei, ca uă adeverată espresiune a viului o­­rașiă Iași, și sub impresiunile cele triste ce amă dobândită sosindă în capitala României. Artiștii cari astăzi­ juca în Iași suntă din cei mai buni, pe cari Ii are România. Acolo cu două lun­e înainte nu se mai află bilete a casa teatrului, tote clasele societății se întreeil a onora și a Incuragia teatrală na­ționale și, prin artiștii români, piesele Ruy Bias, Pecatele bărbaților­, Fiica popo­rului, etc. sunt­ primite și aprețuite după meritu. Nici una din acele piese scomotase, care póte se răpă3că publiculă, falsificăndă inte­­rgința. In Bucuresci ! . . . în Bucuresci, capitala României, unde se pretinde că revăde tote ce România are mai inteliginte, mergeți de vedeți. Noi nu putemă se vă espunemă ce amă simțită asistenda la represiotațiunile române. Nu imputămă nimică artiștilor, de aci nici conducătorului soră, cari sunte nevoiți face cee­a ce face, spre a nu părăsi de totă acesta instituțiune, și spre a găsi mij­loce de esistență. Credem a ăasă că avemă dreptulă a adresa vouă, legiuitori români, și­ a­re cere se faceți se înceteze acestă rău, și se spu­neți prin discusiuneă vostru că, déci este uă mare onore pentru consiliul­ comunal din Iași pentru încuragiarea ce a dată acestei frumóse și folositóre școli, este uă rușine și uă crimă neiertată pentru cei cari în Bu­curesci nă putută face și mai multă și nu aă voită. Unu trecetoră prin Iași. ne COMPENDIU GENERALE DE STATISTICĂ pupă datele cele mai noue și po­sitive de B. Allesandre. , Pentru coprinsulu acestui com­pendiu se se vedă prospectată de­­taiatu care s’a împărțitu. Abonamentu Team­i 1 tuiÍ HIIM­o- 31 Direcțiunea d-nului B. Franchetti Mercuri, 25 Noembre, 1870 LUCREZI­A BORGIA Melodramă în 3 acte, poesia de F. Romani, musica de maestru G. Donizetti. Prețuiți locurilorü cele obicinuite. — In­­ceputuri la 8 ore sera. NB. Termenulü­ăuteiu de abo­­namentu fiindü­espirata, do. .abo­nați suntu rugați se bine-voiescă a trimite la cancelaria teatrului spre a-și primi cupanele pe termenulu alü 2-lea de abonamentű. NICOLAE FLEVA, advocata ca ocasiunea șederii sale în Bu­curesci, se oferă a pleda înaintea tribunalelor­, curților și și curței de casați­une. Domiciliul- scu, în casele d-lui Manolachi Baleni, strada Domnei. No. 14, lângă telegrafü , consulta­ țiune dimineța de la 8 la—10Y2­ și sera de la 7—8 ore. Girante resputujetorü, P. Bái.áoéku. A Ieșită de supt presă: TRATATULU DE V­ m PUBLICA ȘI POLIȚIA SANITARA de doctorulu I. FELIX. VOLUMULU I. Prețul și 10 lei noui. Opulu întregii va apare în doue volume de câte 30 pene la 36 colé. Se află de­pusă spre vendere la librăriile d-lorű Socecu și Comp., Ulrich, Szoeb­esy și Graene. BIBLIOGRAFIA. A­eșită de luptă tipariu și se află de vîndare la librăria d-lui Paula Cieslaru, în Gratz, unü. 1035 SCHIMBARE DE DOMICILIU. Subscrisulu anunc­ă Onorabil oră d-nî cli­enți, că m’amu mutată din strada Bărăție în Batiste, ulița Scaunele No. 61, visa­vi de biserica Gustav, aprope de pensionatul­ Sche­­vitz, în rândă cu d. Cost. Donescu, casele d-lui Tomița Popescu. Consultațiuni de la 8—1 î ore dimineța și 4—8 ore sera; primesc­ și însărcinări la tribunale și curțile din provincie. V. Maniu, advocate. Avocatulu S. Fenațâau-Buzău, licențiată în dreptă de la facultatea din Paris, oferă servițiele sale celora cari vor« bine­voi­a ’18 însărcina se pledeze îna­intea instanțelor­ judiciare din România. A­­dresa :­ospelulă Otetelișanu. Bucurescu, lt. I Mini­trie I Bu­direscu, licențiată în dreptu de la facultatea din Paris, Incepéndu cariera sea de avocată, cu ca­re face cunoscută tutulora cari arti bine-voi se’i în­credințeze procesele d-lorit, că se găsește la domiciliulü seu în Pasa­giu­­l Român, scara a 6-ea, camera No. 7, în tote filele pănă la 11 ore dimineța și de la 5 ore înainte după amiazi. B. TONCOVICIANU, ingineră construc­torii și hotarnicu autorisatu, domicilia­tu în strada Poetului, no. 8, sub Mitropolia, anun­dță că se insitrenteza cu ori­ ce lucrări de specialitatea sea cum: stabiliri de ordine idraulice și mecanice, construcțiuni de ferme modelă, ridicări de planuri topo­grafice și cu împărțiri agronomice, ame­­najamente de păduri, hotărnicii etc. Ori­­cine­ su póte găsi la domiciliu un seu în tote dilele de la 9 — 12 ore a. m. și de la 4—6 p. m. Doctorala D. Draghie­SCO, are onore­a anunția pe clien­ții săi, că s’a mutată în strada Sfîn­­ților, No. 58, în dosula Scaunelorü,

Next