Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)
1870-11-25
la Bretoncelles. După patru ore de luptă, garda mobile s’a retras. Prusianiî amenință Nogent-le-Retrou. Péncieri séra inamicul, nu S'a aretat. Înaintea cetăței Évreux. Comandamentele teritoriale militare , cu cari erau investiți Burbaki, Fiereck, Michel, au fost suprimate. Trupele districtului Nord sunt puse sub ordinile generalului Fave. Burbakii e asceptatü la Tours. Trupele franceze, snvagiate la Dreux, nu faceau parte din armata de Loira, ci se compuneau din garda mobile, despărțite din armata lui Fiereck. Se presupune că mișcarea ce făcu Prusianiî spre Nogent-le-Retrou amenință orașiulu Mans. * * * Tours, 22 Noembre. Monitorul de la 22 anunță că unö balonii a cădut și la Luzarches. Scirile din Paris sunt escelente. Tóte discursurile s’aă uitată. Personele Încarcerate au fost puse In libertate, încrederea și unirea domnescă, alimentele sunt abundante, carnea de calü nu e încă împărțită In porțiuni. * * * Berlin, 22 Noembre. Guvernul din Paris nu mai permite străinilor, nici chiar a diplomaților, d’a părăsi Parisul. Străinii de naționalitate neutră, care aveau autorisațiunea da trece prin liniele prusiane, aö primitü oprirea d’a mai părăsi orașiulQ. * * * Daily Telegraph menționez? scomptule că guvernule, bănuind că corturile comandate în Anglia pentru Prusia, ari fi destinate pentru Rusia, amü ave intențiunea d’a opri esportarea de arme și de munițiunî. * » „ Ați cititü negreșită istomele pe care bărbatu-meu le ara la Cassel. Nu e adeverata; dére cea ce este, constă în acesta , că fusese invitată de către Prusianî se mărgă și densula acolo, împreună cu mare și altî. Ele a refusat, cu obstinațiune, nevoindă ca numele sec se se afle amestecata în intrigele inamicilor. „Semne-o, repet-o în gura mare." cu Ciuma In Corespondința Havas, data de 16 Noembre: „Alaltă-ierî, între orele I1 și 12 din mersul- nopții, două-tjeci și douî de omeni dintre cari și câțîva liberî-trăgetorî, mai mulți mobili și una sub-oficiale de artileriă plecară de la Vitry cu intențiunea d a ocupa casa crenelată care era primul post- prusiane de la Choisy-le-Roi. După ce’și combinară operațiunile, se dividifi în două grupe, merge înainte printre stufișe și ajungă a ’mpresura casa la distanță, fără se fi putută simți cineva. „Uă dată ce flecare ajunse la postule sec, brigadierul d’artileriă, care luase comanda, supremă s’aruncă asupra santinelei prusiane, Ii sdrobesce creierii c’uă lovitură de pistole, apoi închide porta și se rapede în postulă prusiană cu cei zece omeni ai sei, pe când ă cei alți un-spre-«zece sosesc, suindu-se pe scări din partea opusă. Surprinși prin acesta frupțiune, cei șaptespre-dece soldați, de cari se compunea postumű, sare se-și iea armele și voie se-înea la ochi, dérii asaltatorii se precipită asupră-le, apucă armele Prusianiloră, astefel: In câtă cele șăpte-spre-trece focuri isbescă In tavană, îndată Francesiî face focu d’aprope și cinci-spre-ijece soldați inamici suntu culcați la pamêntu. Câtă despre ceî-alțî, suntu făcuți prisoniarî. — „Acume, flăcăii mei, țlise brigadierulă d’artileriă, acuma cândă neamă făcută așia de curându treba, iute se ne retragemă In bună ordine și fără scomotă, căci aprópe d’aicî e ună poștă de trei sute de ómeni și totă scomotală ce vomă face aici nu va lipsi se le dea de scrie.“ Și cei doue frecî de flăcăi se ’ntorseră teaferi și neatinși cu prisoniarin loră. Uniunea de Est, reprodusă după Monitorii, publică oă epistolă care i s’a adresată de la Champagne In 12 Noembre, in privința intrigeloru bonapartiste și prusiane și n care se află citată acestă pasagiă, dintr’uă scrisóre a d-nei mareșiala de Mac- Mahon : Generalele Faidherbe baki la Lille. Lille, 23 Noembre. Inlocuiesce pe Bur ÄOMARUL ® 25 BRUMARU 1870 ARMATA LOIREI Citima în Wiener Neue Presse, din 26 Noembre, edițiune de sera: Unü corespondinte din Tours arătă în „fiarul de Bruxelles“ puterea armatei sub comanda generalulur d’Aurelles, care se urcă a 18 divisiuni Infanterie regulate, 5 divisiuni cavalerie regulată și 150,000 trupe neregulate, cu gardji mobili, liberi-trgători și garda naționale mobile. Trupa regulată i majoritate se compune din foști soldați de la 2 p pănă la 35 ani, cari, conformă decretului din 11 Augustă, au fostă chiămațî. Ună corespondinte ale lui Daily Telegraph descrie atitudinea armatei de Loira, pe care a vedut-o cu ocazia vilagiului sec de la Amiens la Tours: „Numerule soldaților francesî este enormă. De vomă puté dice vină dată ce vă țară este armată, apoi de sicură putemă spune de Francia actuale. La fiecare stațiune pe tota linia ferată se află trupe numeróse. Nu suntă toți uniformațî, dare toți sunt bine armați, și, după cumă amă observată, cunoscă forte bine întrebuințarea armei lor. Stradelă orașelor, furnică de mobili. Cena ce este sigură, și ceamă putută singură observa în partea de sud a Normandiei și cea de nord de la Anjou e că peste câteva zile uă mare mișcere se va face nu departe de Paris. Nimică nu pot. Întrece intusiasmulă resbelnică ală tuturor claselor, fără escepțiune, chiară la Argentan, Alenson și Le Mans. Toți vede că văntură s’a Intorsă și că victoria Francezilor de la Orleans nu este decâtă percusorul a unoră triumfuri pentru națiunea francese. La tote stațiunile căiei ferate accepta demne, și chiară de rangă înaltă, trenurile ce sosescă pentru a da soldaților vină, până și cigărî. In fiecare stațiune se află câtevă odaie cu paturi pentru răniți, care asceptă schimbarea trenurilor. Permanentă se găsesce bulionă, și îngrijirea se află în mânile surorilor de misericordie (călugărițe). Trenăreste trenă sosesce, și nimeni nu scie de unde vină și unde merge, tóte acele trenuri sunt pline cu munițiuni, tunuri, îmbrăcăminte, animale, făină și alte proviante. Asemenea se urmezá unul, după altul, trenuri pline cu soldați sec cai, destinați pentru locuri necunoscute. Vă încredințeză că m’a pusă în mare surprisă ce se află în acesta parte de locu și mișcările loră militare. După spusa unui oficiară angrese, care a visitat o lagerală, armata acesta se urcă la peste 250,000 ómeni, din care majoritatea a servită dinainte și acumă din nou sunt înrolați. După mine armata regulată, pe care amărețjul-o astăzi la Tours, și mai alesă cavaleria, sunt convinsă că Francia actuale are o armată mai frumosă, mai disciplinată decât la începutul resbelului. Déca Parisula va mai dura 6 septemâni, déca Barbachiar face pentru armata de nord cea a ce s’a făcută pentru armata de Loira, atunci speranța populațiunei din Normandia, Anjou și Tourania n’are fi zadarnică, precumă o declară, căci ventură s’a întors și s’a î ntorsă în favorea Franciei. Șederea mea a fostă prea scurtă, pentru a putea se’mî dau opinia asupra omenilor ș’a lucrurilor : dére cee a ce este justă, după spusa Anglosilor, ș’a străinilor, ce aă stată mai multe, e că Gambetta, cu tóte erorele séle, este omul, cela mai practică și pusă în adevărata sea posițiune. Pe câtă amă putută observa, acestă nenorocită ter& se află mai bine decâtă altă dată și, încă uă victorie ca cea de la Orleans, Francia s’ara rădica și pacea s’a ră lnchiria fără cedare de teritoriu. TEATRULU ROMSU. Se ijhemă două cuvinte și despre teatrulă romană, despre acea instituțiune, după care se mesera gradul de civilisțiune a unei națiuni, și care în capitala României represinta imagina viiă a regimului ce ne guverneaz și fotografia exactă a căderii societății nóstre. Nu are cineva de cată se véisa afișele lipite pe marii capitalei, se asiste la represintările companiei dramatice din acestă ană, se citesc numele artiștilor, în mare parte, a fără do uă escepțiune sau două, respectabile și care trebuiescă puse d’asupra oricărui critice, artiști cari sunt meniți a interpreta pe măiestrii cei mari dintre scriitorii teatrali, și suntem convinși că vor striga din preună cu noi: „Ce derîdere ! ce cinismul“ Dére aceste doué cuvinte cui se le adresămă ca se pot a fi auzite ? Se le adresămă d-luî ministru Crețescu, care, sub cuventa de iconomie, a ștersă din bugetă subversiunea esistinte din timpii regulamentarii ? Dére d-sea nu mai este ministru , și cată a fostă, prin singurulă acestă faptă ară fi destulă a se proba cumă mă fiiă ală poporului așciută se serve democrația, menținăndd cheltuieli de poliții secrete, și altele, și desființăndă singurulă mijlocă de Incuragiare pentru uă arăta de folositóre instituțiune. Se le adresămă actualelui ministru, d-nu Carp? Déreară fi vă absurditate se asceptàmu sée se pretindemă ceva de la aceia cari, trăiți în moliciunea luciuluî și îndopați la ideile falsei civilisațiunî, nesocotescu totu ce este națională, totă ce este romănescă, sub meschinață pretestă că tote ce este romănă și națională nu merită considerațiune, nefiindă în stare a revalisa cu totă ce este străină, fără a aprețuî onorea, chiară asta fiinde, de a se pute mândri într’uă jiificăndo: „Și eu amu ajutată și incuragiată acestă românescu lucru.“ Se le adresămă actualeleî june directori ală comitatului teatrale, artistă de profesiune, care a refuzată péne și dreptul de a juca la teatrulă țerei române unora din cei mai buni artiști ce avemă și cari, prin regulamentulă cea elaborată și supusă la sancțiunea domnesca, a Introdusă péne și censura, spre disprețulă constituțiunea chiară ? Déré, déca s’a vădutQ fii ai poporului renegându onorabila loră origine, și credendu se mai nobili de câtă cei fișî nobili, și schingiuindu poporală și escamotândă drepturile lui, de câtă cei mai împelițați ai lui adversari; dére, décá s’a védutu ómeni cari au sacrificată mai tótu junețea loră, pentru dobândirea libertăților publice, și cari, ajunși la putere, le-aă spulberată, precum ă venturä spulberă noua;déru, dé a s’aö védute, și nu de multă, ómeni cari au făcută jaramentu că vorö face se se respecte drepturile înscrise la constituțiune, ordonându see conlucrându a se viola, prin cele mai atroce cruțjimi și persecuțiuni, libertatea, vieța, onorea, averea Româniloru, da ce se nu admitema și ună artistă renegată, care se facă ceia ce a făcută și artistulă directoră ală teatrului ? Se se adresămă primăriei capitalei ? Dére de cândă se póte spera ceva de la ómeni! cari țjică că sa respectă, a se numi aleșii capitalei, dérü cari suferă pe cândă dă conșciință că nu suntă de câtă produsulă falsului și aiü celei mai cinice dintre mișeliî: produsulö bâtelor, sicariloru de la Șăpte Nuci?. . . Se le adresămă publicului inteliginte ală capitalei, care întotodeuna a încuragiată teatrulă română? Dére elfi nu are mücare unu localii, pe care se lă puie la disposițiunea artiștilor și; căci localulö țereî, zidită supt auspiciele domnilor români, cu din banii tuturoră, este sub tutela unui ministru și ună comitată, cărora numai simțiminte românești nu li se póte imputa, nici pretinde, și care o dată proba cea mai palpabile pentru acesta, consimțindă a le arăta pe scenă, afară de uă mică escepțiune, iotă ce este mai rea între artiști, numai cu criminala înducită intențiune de a pute elice unora: „a_vețî teatru română, nu e culpa nóstru „décâ este prostă, ora altora, uitați-ve la „teatrulă română, și după dânsule măsurați gradul” de civilisațiune alăcereî, și „vedeți de suntă Românii demni de institu— „țimile ce ’șî-aă dată!“ De a tutoră acestora nu ne putemă adresa, speranța cnsa nu ne-a părăsite de totă, ne mai remâne Camera și comisiunea ei lungalară. Lorii dore ne adresămă și’înjhemă ! — „Ștergeți din bugetulă țere, prisosulă și mijloculă de corumpere; faceți economii în cheltuielele de chiverniseli și nefolositóre, reduceți salariile la strictură necesariă și ardicațî cu acesta mijlocele unui lueșă trîndăvă și moleșită; da, redați mijlocele de viață ale Teatrului Română, celă puțină acelea pe care i le asigurase predecesorele guvern reglementară chiară, și țăra vé va fi recunoscătore. Reglementați întrebuințarea sumelor ce veți aloca, aveți pentru acesta ună proiectă de lege depusă deja, nu lăsați suma ce veți aloca la discrețiunea puterei executive, care o va da, ca și altă dată, la antreprenori, după cum ți s’a mai veijuta; dar dați instituțiunea mijloce de viață și de prosperare; asigurațî existența junilorce vor îmbrățișa astă carieră, și incuragiați talentele, și viitorul ve va păstra cu laudă numele.“ Facemă acestă apelă la voi sub impresiunile favorabile ce amă simțită plecândă din Iași, unde țn consiliu comunale, pătrunsă ’i de utilitatea acestei instituțiuni, dată mijlocele posibile pentru încuragiarea ei, ca uă adeverată espresiune a viului orașiă Iași, și sub impresiunile cele triste ce amă dobândită sosindă în capitala României. Artiștii cari astăzi juca în Iași suntă din cei mai buni, pe cari Ii are România. Acolo cu două lune înainte nu se mai află bilete a casa teatrului, tote clasele societății se întreeil a onora și a Incuragia teatrală naționale și, prin artiștii români, piesele Ruy Bias, Pecatele bărbaților, Fiica poporului, etc. sunt primite și aprețuite după meritu. Nici una din acele piese scomotase, care póte se răpă3că publiculă, falsificăndă intergința. In Bucuresci ! . . . în Bucuresci, capitala României, unde se pretinde că revăde tote ce România are mai inteliginte, mergeți de vedeți. Noi nu putemă se vă espunemă ce amă simțită asistenda la represiotațiunile române. Nu imputămă nimică artiștilor, de aci nici conducătorului soră, cari sunte nevoiți face ceea ce face, spre a nu părăsi de totă acesta instituțiune, și spre a găsi mijloce de esistență. Credem a ăasă că avemă dreptulă a adresa vouă, legiuitori români, și are cere se faceți se înceteze acestă rău, și se spuneți prin discusiuneă vostru că, déci este uă mare onore pentru consiliul comunal din Iași pentru încuragiarea ce a dată acestei frumóse și folositóre școli, este uă rușine și uă crimă neiertată pentru cei cari în Bucuresci nă putută face și mai multă și nu aă voită. Unu trecetoră prin Iași. ne COMPENDIU GENERALE DE STATISTICĂ pupă datele cele mai noue și positive de B. Allesandre. , Pentru coprinsulu acestui compendiu se se vedă prospectată detaiatu care s’a împărțitu. Abonamentu Teami 1 tuiÍ HIIMo- 31 Direcțiunea d-nului B. Franchetti Mercuri, 25 Noembre, 1870 LUCREZIA BORGIA Melodramă în 3 acte, poesia de F. Romani, musica de maestru G. Donizetti. Prețuiți locurilorü cele obicinuite. — Inceputuri la 8 ore sera. NB. Termenulüăuteiu de abonamentu fiindüespirata, do. .abonați suntu rugați se bine-voiescă a trimite la cancelaria teatrului spre a-și primi cupanele pe termenulu alü 2-lea de abonamentű. NICOLAE FLEVA, advocata ca ocasiunea șederii sale în Bucuresci, se oferă a pleda înaintea tribunalelor, curților și și curței de casațiune. Domiciliul- scu, în casele d-lui Manolachi Baleni, strada Domnei. No. 14, lângă telegrafü , consulta țiune dimineța de la 8 la—10Y2 și sera de la 7—8 ore. Girante resputujetorü, P. Bái.áoéku. A Ieșită de supt presă: TRATATULU DE V m PUBLICA ȘI POLIȚIA SANITARA de doctorulu I. FELIX. VOLUMULU I. Prețul și 10 lei noui. Opulu întregii va apare în doue volume de câte 30 pene la 36 colé. Se află depusă spre vendere la librăriile d-lorű Socecu și Comp., Ulrich, Szoebesy și Graene. BIBLIOGRAFIA. Aeșită de luptă tipariu și se află de vîndare la librăria d-lui Paula Cieslaru, în Gratz, unü. 1035 SCHIMBARE DE DOMICILIU. Subscrisulu anuncă Onorabil oră d-nî clienți, că m’amu mutată din strada Bărăție în Batiste, ulița Scaunele No. 61, visavi de biserica Gustav, aprope de pensionatul Schevitz, în rândă cu d. Cost. Donescu, casele d-lui Tomița Popescu. Consultațiuni de la 8—1 î ore dimineța și 4—8 ore sera; primesc și însărcinări la tribunale și curțile din provincie. V. Maniu, advocate. Avocatulu S. Fenațâau-Buzău, licențiată în dreptă de la facultatea din Paris, oferă servițiele sale celora cari vor« binevoia ’18 însărcina se pledeze înaintea instanțelor judiciare din România. Adresa :ospelulă Otetelișanu. Bucurescu, lt. I Minitrie I Budirescu, licențiată în dreptu de la facultatea din Paris, Incepéndu cariera sea de avocată, cu care face cunoscută tutulora cari arti bine-voi se’i încredințeze procesele d-lorit, că se găsește la domiciliulü seu în Pasagiul Român, scara a 6-ea, camera No. 7, în tote filele pănă la 11 ore dimineța și de la 5 ore înainte după amiazi. B. TONCOVICIANU, ingineră constructorii și hotarnicu autorisatu, domiciliatu în strada Poetului, no. 8, sub Mitropolia, anundță că se insitrenteza cu ori ce lucrări de specialitatea sea cum: stabiliri de ordine idraulice și mecanice, construcțiuni de ferme modelă, ridicări de planuri topografice și cu împărțiri agronomice, amenajamente de păduri, hotărnicii etc. Oricine su póte găsi la domiciliu un seu în tote dilele de la 9 — 12 ore a. m. și de la 4—6 p. m. Doctorala D. DraghieSCO, are onorea anunția pe clienții săi, că s’a mutată în strada Sfînților, No. 58, în dosula Scaunelorü,