Romanulu, noiembrie 1870 (Anul 14)
1870-11-26
ÎNTREBARI MINIȘTRILOR DIN FACIA CAMEREI. I. După art. 47 din legea comunale, „orî„ce contestațiune asupra alegerilor” se face „la consiliile parmacinte Iu termenă de 10 1) „Cea maî mare parte din ambiț'oșî carĭ se redică ia fi titluri nouî pentru a autoriza uă nouă putere. Augustă case voi se ascundă uă putere nouă sub nume cunoscute ți sub dignitățî ordinare . Elă făcuse se numescá IMPERATU ca se'șî păstreze autoritatea asupra legiunilor; elă făcuse se creese dispune de poporă, și „tribună“ pentru a pute principi ale senatului, pentru ală pute guverna. (Saint Evremond).“ la Cine se mai póte îndoui acumă că legist’ de „Pressa“ n’a citită notița acestui filosofă, cândă s’aă hotărîtă se predice independința ți regatulă rusescă. ROMANPLD 2 6 BRÜMARU 1870 ministru de interne, amici intimii și strinsu legații cu acelă prefecți, ce măsuri a luată pentru a combate acești flagelă, epidemia Decorațiomaniei ? X. de regiune, Benjamin Constant iată în ce moda se exprimă asupra guverneloru arbitrare cari cerii legi noui pentru a-și acoperi culpabilitatea lerii: „Recurgêndu la arbitrariu, guvernele dau aceleași drepturi pe cari le ia. Ele perda prin urmare mai multă decâtă câștigă; de perdă totală, picénda unui poporă legile télé sunt insuficiente pentru a se guverna ele autoriseră pe acestă popora a respunde: déca legile nóstre suntu insuficiente voimă alte legi; și la aceste cuvinte tétá autoritatea legitimă a unui guvernă cade, nu’i mai remâne de câtă forța, nu mai este guvernă.“ Și fiindă că Regimului nostru i-a plăcută se termine discursul ă seă cu cugetări d’ale lui Montesquieu, ciuntite și tradiție falsă, de anevoie și nouă, se termină că aceste reflesiuni totă cu uă cugetare d’ale lui Montesquieu, ensă întregă și tradusă exacă. “ Vorbindă despre guvernemêntulü lui August, Montesquieu (zice: „Augustă (acesta este numele ce lingușirea dede lui Octaviă) stabili ordinea, adică servitutea durabilă 1) căci, într’ună stată liberă în care se surpă suveranitatea, se numesce regulă totă ceaa ce poate se fundese autoritatea fără margine a unui singură omă, și se numesce tulburare , definire, guvernementăreă, totă ceaa ce póte se măniie onesta libertate a supușilor”. „Toți omenii cari au avută proiecte ambițiboseră lucrată a pune ună felă de anarhie în republică. Pompeiă, Crassus și Cesar reușiră de minune. Ei stabiliră impunitatea asupra tuturor crimelor publice, totă ceaa ce pute opri corupțiunea moravurilor, totă ceaa ce putea face uă bună poliție, se desființă de denșii; și precumă bunii legislatori caută se facă pe concetățenii lor mai buni, aceștia lucraă se- facă zei. Ei introduseră prin urmare obiceiul de a corumpe pe poporă prin bani; și cândă cineva era acusată pentru intrigi, se corumpea chiară și judecătorii; ei făcură se se tulbure alegerile prin totă felulă de violențe; și când a se da cineva în judecată pentru acesta, se intimidau și atunci judecătorii ; autoritatea poporală însăși era desființată , probă Gabinius care după ce restabili, fără voia poporului, pe Ptolemeu, prin forță armată, veni la Roma se înțelege) cu sânge rece ca secară triumfă.“ Ce distanță, între epoci și ce identitate între fapte! Cine ară putea <puce că istoria guvernului lui Augustă scrisă de Montesquieu nu este întocmai istoria guvernului lui Carol I, care se petrece astă ji înaintea ochilor noștrii! Vé mai place acumă Montesquieu, d-loră miniștrii? X. „(fileere ln orașiul îS Bucurescî, Iași, Craiova, Galați, Brăila, Ismail) și Ploiesci, „se adreseza ministrului de interne, care va „pute casa alegerile, deci se constată iregularități grave; în aceste casa se procede „la alegeri nuoi In termenu de 30 de țile.“ De la 1 Noembre, cândă s’a facut alegerile comunale în totă țara, atâtă generale câta și parțiale, — și până a sî a urmă 25 țjile. în termenul de 10 glie ministrulu de interne a primita unu. protesta sub-scrisu de vr»uă 70 alegetorî, toți fruntea pieței Ploiesci, cari arătă legalitatea alegerii în personela d-lorfi Grigorescu, Parapenu, etc, și scandalura provocata de judecătoruia de instrucțiune Linaru, ca se strice acéstă alegere și se număscă [în locule pe Ion Filiu și tovărășie Ce s’a făcuta, prin urmare, cu acestă alegere ? S’a casata alegerea celor adevărați aleși și s’a confirmata alegerea celora numiți de judele de instrucțiune Linaru, ajutata de dorobanți, sca vice-versa ? Termenul a dă 10 file aspirată de 15 zile. Pentru ce Monitorula n’a spus a pene acuma și nu spune prin organula ministrului de interne cari sunta personele confirmate ? II. Este mai multa timpa de când a fostuia prim procurore de Prahova, Căpitănescu, a fostă destituita, — deși Monitorulu oficiale de la 26 Septembre dice „înlocuiții, — pentru însușirea în esercițiui a funcțiunii sale a unei însemnate moșteniri a unora minori, fapta constatata chiara de parchetura curții din Bucuresci. Primula procureaia curții din Bucuresci, fratele d lui ministru de justiție, mai cu deosebire, cunosce bine și de aprope acestă scandalosa afacere și are, pe câta seima, intimă convingere, după constatări necontestabile, cum numitura funcționara a tăvălită autoritatea de represintata ala legii și ale guvernului, în tota timpulü câta a ocupata postura de prim procurore ala tribunalului Prahova. Pentru cei doja și ministrulű justiții și parchetura curții nu grăbesch se se trămită în judecată și se spjudece acesta prevenția de spoliare spre a se da pildă semenilora set și îndestulare societății bântuite ? III. După nisce sehițe particulare de peste Milcovă aflămă că epidemia ivită în acești ani din urmă în Bucuresci, mai cu osebire la rândurile omeniloră țjișî ai ordinei, ~ „ Decorațiomânia “ — ară fi începută se aibă victime și In orașială Botoșani, deși cu nisce simptome forte neobicinuite până acumă și cu totulă stranii; era ună casă care s’ară fi întâmplată jilele acestea: Consiliul județană de Botoșani, negreșită, numai din propria sea inițiativă și împinsă de ună simțământă patriotică, ar fi luată decisiunea pentru a crea și decerne prefectului acelui județ fi uă decorațiune In modulă următoră: Placa va fi de aură In mărimea unui hcosară, ense In formă ovală; p’uă parte va coprinde armele ferestre pe cealaltă uă efigie pre care purtând fi d’asupra vă cortină ’n briliante. Marginile medaliei vor fi incongiurate asemenea de două rânduri de briliante. Valurea ei se urcă la 2000 de franci. Două parte a medaliei va figura uă inscripțiune camă în acești termeni: „Recompensă sentinelei patriotice“. Pe lângă acestea, consiliul județană, se sfice, că arămai fi fișată și serbătorile naționale la cari prefectură va putea se parte acestă decorație, atârnată de gică cu uă panglică lată tricoloră, după ce mai ântâiă i se va da uă autorizație din partea guvernului. Acastă decisiune a consiliului județană de Botoșani, ni se spune de amici de peste Milcovă, că s’ară fi și înaintată ministerului pe lângă ună lângă raportă ftavorabilă, subscrisă de însuși prefectură. Pentru demnitatea administrației și Interesul seriosității ei, Intrebămă pe ADUNAREA DEPUTATLOR II. Ședința de Mercur,25 Brumară 1870. Ședința se deschide la ora 12 și jum. p. m., sub președința d-lui Ion Agarici, vice-președinte, cu formalitățile cotidiane regulamentare. Se acordă concediu d-lui I. Sturdza. Se dă citire comunicarilorü secțîunilor, prin care se încunoșcințăză constituirea lor. Președintele dă citire odine în file D. C. Crădiștnu, ministru de finance, cere ca adunarea se fișeze astăzi pentru Interpelări, pentru că artî senatura are se voteze respunsuri la discursul tronului și miniștrii sunt și ocupați prin urmare la Senata. D. Sihlenu anunță d-lui ministru de finance interpelarea urmatóre: dăcă ’n Octombre, la licitarea din Craiova pentru bunurile statului, s’a vânduta și bunura numita Stignița din Mehedinți, s’a adjudecata și, de s’a adjudecata, de ce nu s’a confirmata ? D. Ministru declarândui că respunde ’ndată, d. Sihlenu desvoltă interpelarea că acea moșie s’a adjudecata cu 28 mii galbeni și că s’afirmă că peneap ja nu s’a confirmată. D. ministru de finance. S’a confirmata de mai multe cjila și s’a și depesiatd la Craiova. D. Sihlenu, atunci sunt a satisfăcuta. D. Gr. Bălănescu anunță să interpelare d-luî ministru de finance și anume: care a fost a mobiliia că, prin uă disposițiune ministeriale, publicată și de Monitoru, d. ministru a redusa termenulu de 3 ani. In cari besmenariî statului aveau dreptul d’a beneficia și a ’lul rescumpăra chiaru de la stata? Apoi după ce lege d. ministru sporesce besmanulu cu 50 la sută atunci, cănda besmănariî voru se du transmită și chiar a acelora cari au deja dreptului d’a lu rescumpăra ? Guvernul va respunde peste 3 <jile. D. Al. Candiano-Popescu anunți vă interpelare d-lui ministru de resboifi, care consistă ’n acestea: S’a votata de 2 ani legea milițielor si. Căndfi are de găndfi d-sea a aplica într’unu moda efectiva acastă lege ? D. P. Suciu cere a se pune la votă a se continua ședința publică, ori adunarea trece totfi In secțiuni, unde nu s’ar terminata lucrările pentru proiectele de legi financiare? Cu ’nvoirea adunării, camera trece n secțiuni, anunțându-se pe mine ședința publică. Ședința se redică la ora 1 p. m. Giurgiu. 18 Noembre 1870. D-lui redactare ală jianului ROMANULU. Domnule redactare, Uă scenă curitsă s’a petrecută de curând In finnlă vitregului consiliu județană de Vlașca, avândă de actori chiară pe unii dintre membrii consiliului și aceia ai comitatului permanente. Se spune — și acestă „se spune“ este positivă— că comitatul permanentă a aprobată licitația venitului de jumâtate la sută, pe care comuna Giurgiu, pentru enormitatea prețului oferit l’a adjudecată asupra unui Jidană, era membrii ce au subscrisă aprobarea eraă d. Stană Șișîu și coconu Nicolae Lahovariu cu prefectură Pereță In capă. Este indispensabile, dacă nu pentru miniștrii ce ne guvernă, celă puțină pentru țară, a areta cine suntă și ce represintă cei doui membrii cari cu secondată pe prefectă In aprobarea menționatei licitații, căci numai astefel, se póte convinge despre mobilulă ce cată se’a fi împinsă a nu contraria voința stăpânului. Primul, Ștefan Șișu, ună individă simplu fără cătuși de puțină instrucțiune sau cunoscință de administrarea afacerilor publice, este vechiula fabricantă de voturi ală familiei Pereță, care pentru serviciile făcute, mai alesă Ia alegerile de la 29 Mai, a. c., cândă s’a distinsă în arta de a mânui bâta și a desemna pe cetățenii independința furiei soldaților. Introduși contra legei și a constituțiunii în localul selecțiunii casei împungă cu baionetele, a fostă din grația patronului diracladisită cu funcțiunea de membru în comitatul permanentă, de unde trage bietulü omă modesta, lofa de opt, mii lei vechi,sicema modestă căci este puțină lucru pentru ună amploiată cu atari merite. Secundulii, coconu Nicolache Lahovari, este tatălă ministrului de justiție, deși superioră colegului sef Stan Șișu, atâtă prin educațiune câtă și posițiunea sociale, totuși avea datorii de recunoscință către prefectă, deoarece numai prin puterea acestuia a fostă alesă membru in plasa Glavaciocu, unde nimeni afară de zapcă nu l’a cunoscută, și apoi iarășî prin influența sa a încuviințată esecutarea drumului județană la primăvară de preferință pe moșia domniei-sala Drăgănești, măcară că alte drumuri presintaă ună mai mare interesă. Ni s’ar pute acumă obiecta că cei două membrii au fostă victimă, unulă servilismului către stăpănită ce ha dradladisită și altuta datorii sele de recunoscință, atunci ce interesă a avută prefectură ca se persiste la aprobarea licitațiunii ? Asupra acestui pântă gurele rele vorbescă multe și comentază faptulă In diferite moduri ce nu i suntă favorabile; ceea ce se afirmă însă este că domnia-sea este filosiciană, și stă în intime relațiuni cu ex-doctorul Moritz Wertheimer. Dară se lăsămă obiceiurile și se renimă la cunoscințele aprobării licitațiunii. Consiliul, Intruă ședință ținută septemâna trecută in absența prefectului, examinănd procederea urmată cu aprobarea licitațiunii In chestiune, a dată ună votă de blamă comitatului permanente, declarândul verde că reăa făcută cea făcută, tirula doua de 14, ale curentei cândă a avută locă uă altă ședință participândă la dânsa și una dojană ală cărui, nume nu-să pronunțați nici uă dată, după ce au mustrată furte aspru pe d. Stan Șișu, și-a dată demisiunea din funcțiunea de membru împreună cu d. Const. Aninoșeanu din aceia de supleantă, și s’a retrasă facă de supărați. Nu discutămă câtuși de puțină nici faptul ă , nici marafetulă celoră cu demisiunile, fiindăcă amă șciută de ma î nainte că ună corpă formată prin fraudă și violență, precumă este acesta, nu putea se producă de câtă asemenea acte ridicule. Vă simplă întrebare ânsă vomă adresa d-lui prefectă Pereță, care la 29 Maiă a. c. știu atâtă de bine se lovască libertățile cetățeniloră. In câtă șiii pe unii se să compare cu crudulă Moravievă ală Rusiei: — ce face domnia-sea In facia votului de blamă dată de consiliă și care să priveșce directă, mai alesă la urma declarațiuni ce ar fi făcută d. Stan Șișa și Lahovari că Își retragă semnăturile ? Crede zire că mai potă gcupa fotoliulă de președinte în comitatul permanente saă are de gândit se distrugă singură opera mea, disolvăndă consiliului Respinsă nu vomă ava, suntemă convinși despre acesta, dară lă așteptămă la lucru se vede că dacă i-a mai remasă puțină puduire. Acasta fiindă scena petrecută, ve rogă se bine-voitî a o da publicității, inserăndă presenta epistolă in cortinele stimabilului d-v. 4iară cu care ocasiune bine-voitî a priimi încredințarea distinsei mele considerațiuni. Alese Hristescu, mitatului centrală armână, către Armeni: Armeni ! , Francia e In periculă! Inamicii ei suntă la porțile Parisului ! Acesta va seifică că n’avemă nici ună momentă de perdută. Datoria nostră, linia nostră de conduită este trasă prin recunoscință ce amă contractată către acestă poporă generosă. Miseria nostră, propriele nostre suferințe, ne facă a simți ceeaa ce acestă poporă de bravi trebuie se sufere. Se alergară, Airaenî, din tóte părțile globului, pentru a plăti datoria nostră de sănge către acestă poporă, care de atâtea ori baversată pe alăscă pentru noi, cari suntemă francezii Asiei. Rasele nostre sunt identice, aspirațiunile nostre sunt aceleași, el suntă In Europa ceeaa ce noi trebuie se simă intr’uă <fi pentru Asia, slăbirea loră, ară fi perderea nostră! Armeni, se nu uitămă tradițiunile nostre, se simă demni de strămoșii noștriî. Francesii suntă frații noștri, Lusiniani aă fostă regii noștri, săngele loră curge lavinele nostre, ei ne privescă din Înălțimea ceruriloră; sene silimă a ne areta demni de patria și numele ce purtămă. La lucru, Armeni, momentul ă a sosită, trebuie a ne hotărî, se alergămă, se sburâmă la ajutorul fraților noștri, ei n’aă trebuință de slabele nostre brute, muiate prin fețele unui slavagiu seculară, dară se arezămă lumea că copii armeni nu uită nici vă dată binefacerea priimită, nici insulta cu atâtă mai multă, și că ei sunt adevărați descendinți ai lui Haigă și Tigrane. Noi n’avem nici uă legătură a guvernămintelor, noi n’avem nici neutralitate a păzi, nici patrie a compromite; singuri fără inconveniente, putem fi de firecare folosă către amicii noștri ! Ce vomă risca ? Ore independița nostră ? Vait., noî amă perdut’o de multă! Averile nostre? Ele suntă pe fiecare a fi e spuse la cupiditatea apăsătorilor noștri! Viața nostră ? Putemă (jJcu că trăimă, cândă suntemă sclavi barbarilor) ! Oatirea nostră? Numai mă omă liberă o póte avea ! Vai, noî n’avemă nici patrie, nici libertate ! Se ne unimă dâră și se mergemă cu toții a vedea și a Învăța cumă acastă nație de eroi șcie se ’și apere patria și libertatea, acasta este cea mai bună școlă pentru noî, și in același timpă se ne Indeplinimu cea mai sacră datoriă a nostră de recunoscință, acesta este de a ne apropia de independința nostră. Provedința divină, prin gura sântului nostru George, ne-a promisă, și promisiunea sea trebuie a se îndeplini, că redesceptarea nostră naționale va ava locă atunci, cândă națiunea bravilară francesî va fi cu noî, atunci crucea formată de sabie a prea iubitului nostru rege Tridat va apărea d’asupra sântului munte Sebuh și va deveni semnală transformări nostre politice ca și a animelor nostre. Armenii datoria și interesul nostru națională ne obligă de a fi alături cu Francesi pe câmpul de cntire, de a învinge cu ei și de a trăi cu iei, căci Francia și cu Armenia nu pote muri nici vădată. Trăiască ! Francia! Trăiască Armenia, sora sea, Comitatul. Armeni. „Journal de Bucarest“ în Nosen de Duminecă 27 Noembre a publicat apoi unu articolu prin care arată scriea următore: „Armenii, din tóte părțile lumea au respunsă cu căldură la apelul de mai susü, și m acestă oră Marsilia vede spectacolul unei reuniuni mai multă de șase sute Armeni echipați cu chiăltuielile loră, purtândă fiecare costumulă țetei de unde suntă: sub-scripțiuni sunt deschise pretutindeni și că resultatulă e prea satisfăcătoră. Numerală voluntariloră armeni cresce pe fiecare SCIRI DESPRE FRANCIA ARMENII INTRE APARATORII FRANCIEI „ Journal de Bucarest“ în Nosen de la 19 Octombre trecută a publicată urmatorulă apelă ală co*■