Romanulu, decembrie 1870 (Anul 14)
1870-12-02
Afrudu ALU PATRU-SPRE PECELEĂ A^mlaigtrația Mie» lm g.s&gillaire lotadi, fio. I. — Badaoțum«», «Strada Colțea Mo. 48. MERCURI 2 DECEMBRE 1870 VOIEROE ȘI VEI Ptrife ABONAMENTE S. n. L. n. Unu anu .... în capitale 48 districte 58 Sase luni „ „ 24 „ 29 Trei luni „ » x " ^ Oni lună „ „ Ș „ », . ,6 Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Una exemplară 25 bani. Francia, Italia și Anglia trimestru franci 20 Austria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 1 anuntiub L. b. Linia de 30 litere. •••••• 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 ARTICLELE NEPUBLICATE SE VORU ARDE. — REDACTORI EUGENIO CARADA. X.UMINEZA TE ȘI VEX FI Pentru abonamente și anunțiuri are adresa: In Bucuresci, la Administrațiunea Ziarului In Districte, la corespondinții sei și cu poșta XIIA PATITS Pentru abonamente: La d.Darras-Hailegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri: La d-il Drain, Thomas et Cienne Lepeletier, 23. LA VIESA Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 15 Fleischmarkt. Pentru anunțiuri: La domnii Haasenstein et Vogler, 11. Neuermarckht Administrațiunea „ Românului. “ D-nii abonați din Craiova și dist. Doljin suntu rugați a se adresa, în lipsa d-lui Boreea Radianei, la d. I. Teodorianu, pentru abonamente noue și plata détoriiloru anteriori. Suntu asemene rugate orî-ce persons, cari détorescu administrațiuniî diferite sume, a grăbi cu trimiterea, spre a nu ne pune în neplăcuta pasițiune d’a reclama prin publicitate. REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA ROMANULUI primesc o mare numere de scrisori, ale căroruportii nu este plătită. Se face deja din nou cunoscută că scrisorile, nefrancaze vor fi riguros, refusate. LISTA DE SUBSCRIERE în favorea rănițiloru Francesî și a familia lorülorii. D-luî redactare alu fliariuluĭ ROMĂNULU Domnule redactare. De vădată cu acésta, vă înaintezi și din parii’mi, spre înc#agiarea domneloră române, una pca seamă, pe care vă rogă se bine-voiți a o înainta în ajutorulü răniților francesi, cărora le datori mă respectută de lupta ce o dă pentru libertățile poporeloră, și rogă pe creatorii a le da biruință asupra inamiciloră barbari. Primiți, ve rogă, d-le redactare, asecutarea stimei mele. O. Ioană. (Servițiulu privată alu Monitorului) BERLIN, 10 Decembre. — In ședința d’a seră a Reichstagului, legea relativă la schimbarea constituțiunii, cu adăugirea cuvintelor de imperiu și imperatore, a fost adoptată cu 188 voturi, contra 6. Adresa către rege, propusă de deputatul Lasker, a fost primită în contra dorințelor deputaților democrațî-socialiști. Oă deputațiune de 30 de membri a fost alesă spre a merge se presinte regelui adresa în cestiune. După acea, d. Delbrück, președintele, a anunțiată închiderea ședinței Reichstagului. VIENA, 11 Decembre. — Ziarele de dimineță anunță că răspunsulă d-lui de Beust la duplica Rusiei, deși redusă aserțiunile principelui Gorceakoff, este concepută însă în termeni totă asta de conciliatori ca și duplica lui Gorceakoff. VERSAILLES, 10 Decembre. (Oficiciale). — După luptele din zilele din urmă, pe cândii trupele nostre de pe lângă Leira credeau a se pute odihni, inamiculă, în mari forțe, încercă se iea ofensiva adl. 0 Decembre, dimineță, dară fu respinsă însă combatere cea durată pene sera și în care artileria mai alesă a făcută multă. Una detașamentă de Prusiano, ce plecase din orașiul Campagne pe calea ferată, și 50 de soldați de infanteriă au fost surprinși de inamică și făcuți prisoniarî. Craiova, 8 Decembre, 1870. D-luî redactare alu pianului ROMĂNULU. Domnule redactare. In beneficiulă rănițiloru ambeloru națiuctiî, germană și francese, s’a esecutată uă producțiune teatrale, prin persone particulare, cu permisiunea autorității locale, care rezultă în 140 franci. Cu onerevă reuită prin acesta 70 fr., ca jumătate din suma sosa menționată, rugându-vă se bine-voiți a-I comunica la adresa destinată pentru răniții națiunei francese. Primiți, d-le redactare, osebitele mele considerațiuni. Pentru comitată Math. Adolf Hubert. Amploiată la drumului de forfi. Vă damă romanä, 1 și jumetate oca scamă. Elena Z. Christovici, 2f 5 drumuri scamă. sshvitiu telegraficu Alili UOBSA SUJIIUH. BORDEAUX, 11 Decembre. — Guver nultt și corpură diplomatică aă sosită aici Gambetta anunță de la cartierul generale al lui Chanzy, cu data de 10 Decembre, că Chanzy își păstreză posițiunile sale de trei zile, respingându pe Principele Carol, căruia îi causeza perdemende. Jumătate din armata de la Leira îngagiată pâné acuma, este îndestulă spre a face neputinciose cercările (termen echec) armatei disului Principe. BORDEAUX, 12 Decembre. — Ua depeștă a lui Gambetta din Tours, 11 Decembre, din e: „Chanzy a făcută silințe admirabili, încununate cu succesă. Elă protege linia rîului Lóira, fără a cede ună degetu de terému. Me ducă la Bourges unde se află armata a doua.“ București, Indrea. Ministerium a primitü ieri unu vota de desaprobare de la Adunarea Deputaților, cu ocasiunea interpelării d-lui Agarici, în privința unui imposită asupra vitelor, ilegale stabilită și percepută de guvernu. Deși d-nii miniștrii au recunoscută că interpretarea dată legii, prin stabilirea și perceperea acelui imposită, a fostă rea, deși aă arută aerulă că primescă ună votă interpretativă ală Adunării, pe care îlă voră pune îndată în lucrare, și prin urmare de șină părută și aci că nu facă din acesta interpelare uă cestiune ministeriale, totuși oricine póte vede, după proporțiunea ce d. N. Ionescu a dată desbaterii, după stăruința Ministeriuluî d’a seamăna cestiunea, că votulă dată ieri nu este că simplă interpretare a unei legi, ci vă curată și netedă desaprobare a Ministeriului, care călcatu-o. In adevără, 0că, în resumată, cuvintele d-lui N. Ionescu: „Ministrulă,jice oratorele, recunosce că s’a călcată legea, că s’aă luată ilegale bani de la locuitori Ce trebuie se facă Adunarea? Se lase a se urma acésta violare ? Este cu neputință. Acestă cabinetă ne-a adusă în mesagiă cuvintele lui Montesquieu despre controlulă legiloră și aplicarea loră, și ată că acumă amă suprinsă uuă abusă de putere, făcută de acestă cabinetă, continuatoră ală unui abusă de putere precedinte. Cetățianii s’aă despuiată fără lege, fără dreptă, de averea lorű. Faptulă este brutale. Ela nu este isolata, ela s’a aplicată pretutindeni. Ce trebuie se faca Ministerială ca se satisfacă interesele locuitorilor violate, opiniunea publică j indignată și legea călcată și des* ] prețuită ? Se facă amendă onorabile. < ■— D. ministru dă din cap[. — A ]dunarea însă, adauge d. Ionescu, i se va face, d-nn miniștri, se vă plecați capulu!“ In urma acestora cuvinte ale d-lui Ionescu, cu toată cercarea d-lui Bosianu d’a le alina efectulă, s’a votată trecerea la ordinea cilei, motivată pe speranța că roua interpretare a legii se a curma. Nu este țară in lume, unde mă asemenea votă, precesă de asemeni desbateri, mară fi considerată de guvernă ca să dovadă că nu mai pote merge cu Adunarea. La noi însă se vede că.d-nii miniștrii du na voiă de ceva și mai directă, și mai positivă, spre a înțelege. Acceptândăderii ca Adunarea, după cum ă i-a prevestită d. N. Ionescu, se-i facă în fine a-șî pleca capulă înaintea legii și a suveranității naționale, se trece că la ună altă incidinte, ce s’a produsă în ședința de ieri. Se desbătea interpelarea d-nului Blaremberg, relativă la construcțiunea căileoră ferate. Și cum că desbaterea va urma a doua <^i, căci ora 5 se apropia, mai mulți deputați au părăsită ședința. Cu tóte aceste s’a cerută și s’a pusă la votă cu bile închiderea discnsiunii. Votarea s’a terminată după 5 ore, fără se se fi prelungită prealabile ședința, precumă prescrie regulamentulă, linii deputați, după ce aă votată asupra închiderii disensiunii, re Jénda că nu s’aă prelungită ședința, șicum prin urmare că votarea asupra fondului interpelării nu se mai putea face decâtă a doua climă plecată. După proclamarea votului asupra închiderii dirențiunii, adică după 5 ore, biurculă a prelungită ședința și a pusă la votă prin sculare și ședere, cu micuță numeră de deputați ce se afla facă, trecerea pură și simplu la ordinea flilei. Acestă procedere, —■ ‘ prin care s’a erusă, s’a evitată voitulă majorității camerei, într’uă cestiune a sa de importante pentru țeră — constituie uă veghiază violare a regulamentului Adunării. , Lăsăndă lasă parte prelungirea ședinței, căci scrmă că se voră rădica contestări asupra orei și că biua roală va afirma că s’a făcută la 3 timpu. Regulamentul ă sa violată i prin chiar o modulă votării asupra propunerii de trecere la ordinea bilei. In adeveră, articlul 78, prescrie că votulă prin sculare și ședere nu se pate face de cătă pentru articlele în parte ale unui proiectă seă propuneri. Votulă pentru 3 luarea în considerare sau asupra unei propuneri în totale nu se pute a face de cătă prin apelă nominale înscă prin bile. Prin urmare, o repetită onouă dată, votulă dată eri, deși s-a admisă ca regulată, nu póte fi considerată moralicesce ca astă-felă, și ne este permisă a flice, cu dreptă cuvântă, că opiniunea Camerei nu s’a espresă în cestiunea căiel ®i ferate; ea a fostă înlăturată prin treia manopere pe care nu voimă a o califica. Ne mirămă cumă în ședința de astă dî nu s’a rădicată protestări contra unui asemene președinte, care póte deveni forte periculosă pentru Adunare. Sperămă totuși că printr’un nouă interpelare sau propunere, Adunarea va căuta a repara greșala făcută și a exercita cu seriositate acelă control, pe care i-lă cere întrega națiune, care vede cum se înlătură contractul, cumă își bată jacă concesionarii de interesele țerei, și acesta cu înalta aprobare a puterii executive. Vomă discuta, într’ună numeră viitoră, aretările făcute în Cameră de ministru în privința acestei însemnate cestiuni. Vomă areta atunci din nou cumă guvernală a mănținută, contra votului Camerei din sesiunea trecută, traseălă de 140 kilometre pentru linia Piteșci-Craiova, spre a ocoli Dealul Saru și alte dealuri sau văi, și a scuti pe concesionari de construcțiunea unui tunelă și alte’’și lucrări de arte Vomă areta cumă se facă gafele și vomă cerceta din nou déca ele suntă în raportă cu importanța localităților, conforme cu cele din Prusia și cu disposițiunile convențiunii tehnice careservesce de caieta de însărcinări concesiunii. Pentru astădi ne mărginimă a aduce aminte d-soră deputați că de la denșii și numai de la dânșii, țara mai speră uă îndreptare. Ei trebue prin urmare se-și facă datoria, se numescă uă comisiune de cercetare parlamentariă din sînul Adunării, care cu ajutorulu unorăameni competing, — din cei neîngagiați în acestă cestiune prin raporturi și acte anteriori, — se lămurescă și partea financiară și partea tehnică a Gestiunii căilor ferate, se descopere și se spuie țărei adevĕrulu. Acesta ascepta națiunea de la represintanț s ei și sperămă că el nu vor înceta asceptarea ei, parte de peștele guvernului francesc, — care, o repetimă, nu se feresce d’a declara francă și leale perderile sale și nu exagereza nicină dată avantagiele dobândite, —• depeștele rancese, țlicomă, ne facă cunoscută că jumătate din armata de la Lóira, comandată de generaliul Chanzy, ține de mai multe zile în edhec întrega armată a Principelui Carol și-i înfige perderi crude. Ceaaltă parte a armatei, ală cării cartieră generale este la Bourges și care mai n’a fostă îngagiată pân’acumă, va lua în curânda ofensiva. Situațiunea Franciei nu este dore delocă asta precumă ne-o presinteză telegramele prusace. Otârîreauvernului d’a se retrage la Bordeaux, precumă observă și fiarele străine l'Etoile helge și altele, ne arătă că Francia este decisă a continua lupta și că ea are credință în succesulu armelor séle. Trebuie dorit se ne așceptămă la nouă și seriose bătălie, ală căroră resultată finale avemă credința că nu va fi desfavorabile causei libertății și civilisațiunii. Depeștele din străinătate, sosite astăzi, confirmă cele ce amă țlisă în numerele trecute. Chiară acele din Versailles, prin relatarea de noue lupte pe rîul Leira, date de numerose forțe francesi, sunt nevoite a recunosce că armata de la Leira nu este asta nimicită precumă se pretindea filele trecute și precumă a voită Moltko se facă pe Trochu a crede, spre a-l să scote din Paris. Ele suntă încă nevoite a mai muta vocea și a nu mai cânta victoriă cu aceeași cute o are ca acumă câteva zile. Pe d’altă Mai tote Iliariele au publicată filele acestea ună prospectă ală unei societăți de asigurare și credită în România, ce este pe cale de a se forma, suptă numele de Dacia. Deși între personele ce suntă în capulă acestei întreprinderi vedemă unele nume de ómeni, pe cari nu neamă deprinsă a-I vede asociați la fapte românesci și folositorie națiunii, cu tóte acestea ideia d’a forma uă companiă românescă d’asicurare, adică d’a se opri prin acestă modă în țară uă mare parte din nesce însemnate capitaluri, cari astăzi trecă în străinătate, ne pare a merita atențiunea. De aceaa ne facemă datoria d’a semnala acelă prospectă, ehlămăndă asupra cestiunii luarea aminte a omeniloră competing. Despre noi, ne reservămă a ne pronunța mai categorică asupra acestei afaceri, îndată ce vomă ave Statutele Asociațiunii, căci prospectură publicată și memorandulă împărțită nu cuprindă de câtă nișce considerațiuni generale asupra utilității unoră asemeni institute și avantagie foră ce ară resulta pentru țară, când ele s’arătace de capitaliști români. Copie după petițiunea adresată Senatului și Camerei de arestați pitestenî, victime de la Mavrodolu. Atrocitățile ce au suferită județuluArgeșiă, au întrecută totu, la ce mă omă s’ară fi putută gândi. Crimele ce s’au «omisă în alegerile camerei n’au încetată: ele se continuă până acumă, înainte de a vă nara faptele, luămă îngagia mentală înaintea lui Dumnedeă și d-loră vóstre de a nu arăta de câtă aadevărulă celă mai consciințiosă. Elă se resumă astă-felă: In ziua de 29 Maiu, la ora 7, neamă adunată cu toții la biserica Mavrodolu unde urma se alegemă deputați. Fără se se facă cea mai mică nevrânduielă, fără se se deauă palmă, fără chiară uă mică