Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)
1871-01-01
A NULL' ALU OINCI-SPRE-DKCKLE VOESCB Ș VEI FTJî fe A BON a MENTE m CAPITALE: unu anii 48 lei ; șese luni 24 lei; caiii; trei luni ,2 lei; 1 lună 5 lei. IN DISTRICTE : unu aim. 68 lei; șese luni 29 lei; trei luni 16 leî; un luni 6 lei. Abonamentele înceții la 1 și ul ale lunei. Traiissemplarii 25 ani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. _ ____ Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci) , ANUNȚIURÎ VÎSI2** ‘ Anunțur', pag. IV, linia 30 litere — 4/bajîi Inserțiuni și reclame, pag. HI, linia Ales Scrisorile și orî-ce trimiterî JîEPRANCATE*wru REFUSATE* — Articlele nepublicate se vdij gardei Administrațiunea în Pasagiulu Romană, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. REDACTOR E EUGENIU CARADA VINERI í IANUARIU 1871. SÜVÜíÉZÁ-TE ȘI VEÎ FI -A BONAREA : IN BUCURESCI, la Adminiistrațiune <jicaiului IN DISTRICTE, la c responding sol și cu postft. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiunea T.A PARIS Pentru abonamente : Ia d. Darras-Hallegrain, Ruc de 1 ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurî : la d-ni. Drain, Thomas «t .C-nne, Rue Lwpeletier, 28. , J.A yIENA Pentru abonamente : la d. Q. B. Popovici, Pleseps* markt, 15 Pentru anunțiuri: la d-nii Haastatttin și Vogler, Neuermarkt, II. lista de subscri în favorea prisoniariloru si răniții oră francei. Elisabeta Negrișianu i-a lure seamă. Giurgiu LOTERIA In profitu*1 rănițiloru franceai. OFERTA D-NEI COMlTESE ZOE DE ROSETTI Uăstofă,lisă moire-antique, țesută în catifea, lungimea de 14 metri, capo d’opera de manufactură eșită din fabricele Lyonului și care a figurată la esposițiune: 500 numere a 5 lei noui unule. Loteria se va trage la redacțiunea Romanului, (lisa și ora se va anunța prin acesta gliarie. Bilete se găsescu la redacțiunea și administrațiunea «Jiariului Romănoiu. SERVIȚII! TELEGRAFICII ASUSI ».»AJ«l'J.U. BORDEAUX, 11 Ianuarie. De pește din Le Mans 10, anunță: Colonele nóstre la Sud și Sus-est de Le Mans, atacate și împinse din tote părțile, au trebuit a se se replieze (spre Le Mans) în posițiunile definitive, ce le fuseseră însemnate dinainte. Perderile nostre au fost simțitore, ale inamicului și mai mari. BERLIN, 11 Ianuarie. Din corpurile lui Werder, Zstrow și alte trupe se va forma mrea armată de la Est, supta comanda probabile a lui Manteuffel, care Va fi înlocuită (la Nord) de către Goden. Peronne la capitula lui VERSAILLES, 11 Ianuarie, Werdera întâlnită la 9 Ianuarie la Villers-Sexel corpulu franese alü lui Bourbaki. Lângă Villers-Sexel, elű respinse ataculu: inamicul, atunci întărită merse asupra orașiului Villers-Sexel.F Atragemă atențiunea d-lui ministru de instrucțiune asupra unei serisare din Brăila, ce o reproducemă mai departe. Reclamațiunea, ală cării organă se face uă cetățiană brailiană ni se pare forte întemeiată și suntemă convinși că, dacă și d-sea va apriția ca noi, d. ministru nu va întârzia d’a face «ruta îndreptare. Bucurescii 31 Indies 1870 2 Cărindară 1871. La numerulu acestua, care arŭ 15aremăne dimineță, intrămu și noi, popórele din Orientele Europei, în anulu 1871. Națiunile civilisate urmăndu învețămintele sciinței, au înaintată cu 12 glile asupra nóstra și asta-felu ele au pututu scăpa cu 12 Zile maî ’nainte de tristulu și neferic tuli anui 1870. Se-I priçinui darü și noi remasa bunu, cu bucuriă, căci putemu lice, în genere vorbindu, că întrînsulu nici România, nici alte popore cu aceleași aspirațiuni n’au nimicit de re- ■gretatu. Vom publica în numerele viitóre oă revistă retrospectivă a acestui nefastă ani. Pentru astăzi ne mărginim Orice că, în decursulű sea, amu refata în întru sistema' cea mai odioasă de guvernare, basată pe puterea brutale, a bătei și a baionetei, mânținându-se desvoltându se chiaru, íntruun modu scandalosu, suptÜ auspiciele lunii drepte. Amu vtciutu-o versându sângele Romanilor, pentru că merseseră a-și esercita drepturile lorii de alegători; amu veștutu-o închi ioadu, torturându mișelesee pace! cari protestaț, punându arbitrariulu 1) Pîronne uă cetibură la 4 kilometre de Amien.« în foculu justiției, făcândă din autoritățile țetei unu cuibü de persecuțiuni și de predărî; amü venutu-o < stabilir dű imposite ilegahh asupra fieraniloru mai alesu cari, pe lângă dări în bani, erau obligați la dări în natură, în lucru pentru puternicii glilei; amu ve^utu-o umilindu țara la străini în diferite moduri și împregiurări; amu velutcii-o risipindu banii țerei, în folosulu concesionariloru străini, cari au dispus0 de sute de milione fără nici unu controlu seriosü, fără nici uă priveghiare din partea guvernului; am veltitu-o în fine călcândă în picviire constituțiunea și tóte legile țerei, în detrimentulu intereselor șiei celor mai mari naționali, morali și materiali. Și, lucru durerosi de constatată, annü redutauă națiune întregă plecăndu-și capul, culcânduse la pământii, înaintea câtora-va băte și cătoră-va pusce, înaintea unei măne de ómeni fără nici uă consistință in țară și cari veniseră a se impune iei. Ba«ă în scurtu sfâșiătorului și rușinosul bilanță alu anului 1870, în ce privesce România. In ce privesce Europa, elă nu este mai puțină tristă. Francia tîrîtă d’unii guverna ineptu la unü resbelu la începută injusta , se vede bătută prin culpa guvernanțilorfi săi cari risipiseră bogățiele iei în Ionii d’a le întrebuința pentru întărire ! armare și aprovisionare; trădată apoi I mișelesce, ea este dusă pe marginea prăpăstiei și aprope a cădi într însa. Atunci se rădică Republica. Ea nu găsesce nici arme, nici soldați, nici provisiuni. Voindă a evita nescei calamități mai mari, ea oferesce cu- stropitorilor. Germani pacea și uă dreptă despăgubire de resbel, căi, ■ <^ice ea, Francia, deși inocinte, trebui ■ se plătască greșalele guvernului era suferită. Germanii refusă pacea. Ei vor cucerirea Alsaciei și Lotaringiei. Din acesü moment, continuarea resbelului din partea Germaniei devine un unicitate strigăto 5ică, din partea Republicenă Ifântă și nobile de toriă cătră patria care trebue cu orice preță scăpată , curățită de ardele ce o calcă. Pentru ajungerea acestui mare scopü, Republica face minuni. Ea improviseză armate, își procură arme și provisiuni. Parisulu, acea cetate pe care până erî o numim noua Babilonia, se răciiă la unii eroismul care nare semenii de cutü în timpurile Republicelor antice ale Greciei. Armatele victoriose ale invasiunii înainteză din tote părțile. Cetatea Metz este predată de comandanții imperiali printr’un negră trăjdare. Cu tote aceste de patru lune, Germanii surită opriți în calea lorii 1 și nu mai pot înregistra în analele campaniei nici un singură is xbîndă, care se merite numele d’ua adevărată victorie. Sute de mii de iimpul pierit din ambele părți, perip ptiiele luptei sunt teribili. Alternative de speranță și de descuragiare , se producü pe fiecare doi. Dară Rej publica dureză, se organiseză și sperama că antele lune ale anului 1871, mai fericiții de cătu cele treú cutii, voră avea înregistra mântuirea Franciei, adică mântuireaurimii, a civilisațiunii. In restul a restului Europei, afară de completarea unității Italiei, prin dobândirea Romei, anulu 1870 nu a adusă nici un ușturare, nici uă îmbunătățire în sortea diferiteloru naționalitți, cari aspiră la nesce condițiuni pol tie interiori și este fiori mai bune, cari luptă spre ape dobândi. Airc’uă dată derű, se salută mii cu bucurie finitulu acelui anu, și venirea anului nou. Mai augur linü elü va aduce, póte pentru noi și pentru celelalte popore,file mai senine, mai cu sare. ^ Scirile din Versifi^’1 ref^^fac și într’ună modă forte încărcțit^ forte sucită bătălia ide jrillers-Sexe. Dep«șia este amîa felu făcută în cátü cu greutate póte cine va înțelege ce voiesce a spune. Cu tote acestea, din chiarü acestă încurcătură, se vede că Nemții au trebuită se mănânce uă bătaiă fórte seriosă, deorece numai cuteză a afișta uă strălucită victoriă. Apoi concentrarea de noule trupe spre Belfort, afară de acele ale lui Werder și Treskow, «hrămarea lui Manthuffel la comanda lor», arată că Germanii se temu forte din acea parte. Sperama că temerile lorü vor fi forte bine justificate și energicule debutü ale generalului Bourbaki ne dă dreptu a aștepta de la dínsula resultate mari. Le Nord, pianele, cari ne sosescu astăzi și cari aducü ore cri amenunte despre bătălia de la Bapaume, nu mai lasă nici uă îndouială asupra victoriei Francesilor. Mobilii și marinarii lui Faidherbe s’au bătută cu unu euragiu și că vitejie admirabile. Ei au luatü cu baioneta posițiunile întărite și orașială Bapaume, ce erau ocupate de Prusianî. Aceștia au fostă goniți cu mari perderi pe totă linia. In schimbulu acestora bune scriî astăzi pe deplină confirmare, trebuie se punemâla pasivulă Francesilorü uă mișcare de retragere a unor colóne din armata lui Chanzy. Aceste colóne cari se aflau înaintate spre Vendome și Tours, la sud și sud-est, au fost atacate de puteri germane numerase și nevoite a se retrage spre le Mans în posițiunile definitive, ce le erau dinainte pregătite și desemnate. Totula pasivulă Francesilom trebue se înregistrămă ocuparea ce tâțuiî Péronne. Aceste sucese însă nu sunt de natură a compensa pentru Prusian sângeresele și importante reversuri suferite la Nord și la Est. mariulă englese Standard comunică următorele scrii asupra impresiunii produsă de mișcările generalului Faidherbe, anteriori luptei de la 3 Ianuarie: :C „Mișcarea generalului Faidherbe, părâsind Amiens, după succesul- seu de la Pont-Noyelles, a causalü cea mai mare satisfacere. Pretutindine se esprime lumea cu uă rară încredere în judecata sa ceea ce promite că va fi bine ajutata de uupele sele. Elü era ieri la Douai, și a plecată noptea cătră Vitry, unde și a stabilită caricaruri generale. Rațiuni învederate mă oprescü de a descrie linia de bătaiă proiectată, deși posedă informările cele mai detaiate. Dérn nu esitü a declara că Faidherbe aprobază că este un mare strategist și că a seiuta se alege posițiunile cel e mai fericite.“ * * * Le progrès du Nord se esprime astfelü asupra bătăliei de 3 ianuarie: „Operațiunile începute la 2 de generalium Faidherbe n’aduseră unii sucesü decisivă săpăm pe Achier-le-Grand, Rincourt și d’Ervillers, soldații noștril, după ce ocupaseră și Behagnies, nu putuseră se semărită și cercaseră perderi însemnate. Uă nouă silință era deci necesara spre a alunga pe inamici după terîmii și din sosițirile ce partea cea mare a armatei lor o ocupa lângă Bapaume și în Bapaume chiarü. Acestaa era scopulfl manoptriloru generaliului nostru în ziua de ieri, și acestă scopu a fostu pe deplină ajunsă. „Dup’uă luptă ce a durată din chiorî penă la 6 ore sera, colonele nóstre au respinsă definitivă colonele inamice pe totă linia și au ocupată Bapaume, de unde inamicii fugiră in desordine, după ce avuseseră perderi enorme. Victoria a fostă scumpă cumpărată, déra avemă consolațiunea succesului și armata de Nord aprobată pentru a treia oră că putea se măsura cu inamiculă și a să bate. „Totă lumea și-a făcută băibătesce de torța, soldați, marinari, mobili și mobilisați: liniștea și sângele rece ce aă aretată toți, luptă uă ploiă de glonțe și dobusuri ce venină de la Nemți, cu redarea lora în atacuri/e cu baioneta, a d'lrea lornindăi etnică în gena inamicului, cu tóte ostenelile unor mesuri necontenite de mai multe sijite, aretă ce potü soldații noștri îi, cu abilitate conduși d’ună generală, atât de audaciosă căndă vine momentala și atâte dependinte cându împrejurările o cerii.“ Un persona, care cunosce bine Parisulü, scrie Gazetei din Colonia: Este sigură că guvernul parisiană posedă mijlace d’ampedui depeșe afară și a le primi în Paris, și pare că acesta se face prin mijjlocele secrete, ce guvernulă delegațiunii a oferită d’a le întrebuința spre a face se perve scrisorii în Paris. In anii lui urmă s’aă făcută cercări cari aă reeșitu pe deplină, cu Îmbarcări submarine, conțiPublicămă mai la vale petițiunea adresată d’ună mare numără de Cărăcășenî contra prefectului de Romanați. Sperămă că vocea reclamanților o va găsi resunetă în sferele guvernamentale. Aflămă că d. Măinescu, prefecții de Doîjiă, făcându-șî singuri justiția, a demisionată din funcțiunea p care simpuia că au putea și nu avea s’o ocupe mai multă timpă. Vă felicită caă d’acestă înțeleptă resoluțune vândă mai multe persone cari, grație unei provisiuni de an compresă, puteaă sta sub apă ore întregi și dirige îmbarcațiunea cu înlesnire; pate că se utiliseză astăzi acestă invențiune. Apoi ună lanță este așezată în fundulă Seines, ele se încind de la Paris pene la Havre și batelele remorcate se servescu de densula spre a-șî mări puterea tragetore. Pate că s’a așezată în lungur acestui lanță ună aparată pentru transmisiunea pachetelor d. In fine cufundători îmbrăcați în scafandru, cari se potu liberă mișca în albia râului, precumă s’a reijuta la esposițiunea din 1867, potă prea bine transporta de peștele. Ce putemü deduce din lupta de șose Jile a generalului Chanzy ’n pădurea Marchenoir ? Că trupele nóstre cele june sunt ajutate și de focuri. Lăsați déja fără părere de reă «ămpiere din Beauce. Pe câtă vreme inamicul, percuge acastă vastă circumferință: Blois, Tours, Le Mans, sunteți conduși la Nevers, pe raita ce se mărginesce la Paris prin regiunile ’n cari totală se va lupta pentru noi. Plimbe-se Fridrich Cam departe ’n Percheel e ocupată de Chanzy și sunteți deja la estă pe urmele lui. Armata lui Buuraki se află ni se spune, în Nivernais. Fră acesta voința cugetată a șefilor ăséü necesitatea care cere astfelă, acestă posițiune din urmă e mai bună pentru noi. Munții Morvan și pădurile Puisaye sunt una primă bulevard pe acesta basă, intrați în aceste regiuni unde arbore pi arborii părați și adăpostiți "pene la forturi^pire. Puțină numai se înclinați la și totă armata germană este luată pe apoi: sunteți mai aprope de câtă dânsa de linia ’i de retragere. Dar nu uitați că la Paris trebuie se mergeți pe acesta nouă cale; totă ce ve depărtată de densula este mă reă; totă ce va apropia, chiar o p’uă cale cotită, este mnă bine. Aveți de la Gien până la Montargis, Troyes, Fontainebleau, ’noua ve pădure Argonne, și ea nu s’opresce ’n Champagne : merge pené la noi. Transportațive déra aci câmpul de bătaiă, ascundeți-vă mișcările după aceste nepătrunse labirinte, unde va fi imposibile inamicului a I vé surprinde, c £ cî veți face ’nele zăgazuri, șanțurî și garduri pentru care veți găsi ’n pădure destulă materială. Veți trăi comodă, pentru că acastă parte de teritoriu e acea care comunică cu provinciele de unde noi ne aprovisionăr alimentele și carnea de animale din N, Rivernais, Charolais, Beaujolais. E imposibile ca se fiți împresurați în ea, nici ăltrerupți, pentru că pretutindeni se deschidă căi și direcțiuni încrucișate. I tote o conducă pe urmele inamici . In acestă mersă, în care aripa matei sunt ase curate, vă singură , fericită și veți ajunge la Paris, luândă și după alta posițiunle prusiane, pe cari armata Parisului le va sdrobi din faeia. Irma semnalată de două luni atențiunii judecătoriloru competing acestă nouă direcțiune. i Nu mai póte fi misteră acastă , pentru că e acumă desvăluită de evenimetele care ne ducă la punctul ă de salt Acestă plană ne e d’uă dată impust I condițiunile d’apărare a Parisului și I cheară natura regiunii pădurose a v Iciei centrale. Incolo acestă ținută I ■ rouă este atâtă de întinsă, ofere fie