Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)

1871-01-01

A NULL' ALU OINCI-SPRE-DKCKLE VOESCB Ș VEI FTJî fe A BON a MENTE m CAPITALE: unu anii 48 lei ; șese luni 24 lei; cai­ii; trei luni ,2 lei; 1 lună 5 lei. IN DISTRICTE : unu aim. 68 lei; șese luni 29 lei; trei luni 16 leî; un luni 6 lei. Abonamentele înceții la 1 și ul­ ale lunei. Traii­ssemplarii 25 a­ni. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. _ ____ Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci)­ , ANUNȚIURÎ VÎSI­2** ‘ Anunțur', pag. IV, linia 30 litere — 4­/b­ajîi Inserțiuni și reclame, pag. HI, linia Ales Scrisorile și orî-ce trimiterî JîEPRANCATE*wru REFUSATE* — Articlele nepublicate se vdij gardei Adm­inistrațiunea în Pasagiulu Romană, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. REDACTOR E EUGENIU CARADA VINERI í IANUARIU 1871. SÜVÜíÉZÁ-TE ȘI VEÎ FI -A BONAREA : IN BUCURESCI, la Adminiistrațiune­ <jica­iului IN DISTRIC­TE, la c responding­ sol și cu postft. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiunea T.A PARIS Pentru abonamente : Ia d. Darras-Hallegrain, Ruc de 1 ancienne comedie, 5. Pentru anunțiurî : la d-ni. Drain, Thomas «t .C-nne, Rue Lwpeletier, 28. , J.A yIENA Pentru abonamente : la d. Q. B. Popovici, Pleseps­* markt, 15 Pentru anunțiuri: la d-nii Haastatttin și Vogler, Neuermarkt, II. lista de subscri în favor­ea prisoniariloru si răni­ții oră francei. Elisabeta Negrișianu i-a lu­re seamă.­ Giurgiu LOTERIA In profitu*1 rănițiloru franceai. OFERTA D-NEI COMlTESE ZOE DE ROSETTI Uă­stofă,­­lisă moire-antique, țe­sută în catifea, lungimea de 14 me­tri, capo d’opera de manufac­tură e­­șită din fabricele Lyonului și care a figurată la esposițiune: 500 numere a 5 lei noui unule. Loteria se va trage la redacțiunea Romanului­, (lisa și ora se va anun­ța prin acesta gliarie. Bilete se găsescu la redacțiunea și ad­­ministrațiunea «Jiariului Romănoiu. SERVIȚII! TELEGRAFICII ASU­SI ».»AJ«l'J.U. BORDEAUX, 11 Ianuarie. De pește din Le Mans 10, anunță: Colonele nóstre la Sud și Sus-est de Le Mans, atacate și împinse din tote părțile, au trebuit a se se replieze (spre Le Mans) în posițiun­ile definitive, ce le fuseseră însemnate dina­inte. Perderile nostre au fost­ simțitore, ale inamicului și mai mari. BERLIN, 11 Ianuarie. Din corpurile lui Werder, Z­­strow și alte trupe se va forma m­rea armată de la Est, supta co­manda probabile a lui Manteuffel, care Va fi în­locuită (la Nord) de către Goden. Peronne l­­a capitula lui VERSAILLES, 11 Ianuarie, Werder­a întâlnită la 9 Ianuarie la Villers-Sexel corpulu fran­ese alü lui Bourbaki. Lângă Villers-Sexel, elű respinse ataculu: inami­­cul, atunci întărită merse asupra orașiu­­lui Villers-Sexel.­­­F Atragemă atențiunea d-lui­­ mi­nistru de instrucțiune asupra unei serisare din Brăila, ce o reprodu­­cemă mai departe. Reclamațiunea, ală cării organă se face u­ă cetă­­țiană brailiană ni se pare forte în­temeiată și suntemă convinși că, dacă și d-sea va apriția ca noi, d. ministru nu va întârzia d’a face «ruta îndreptare. Bucurescii­­ 31 Indies 1870 2 Cărindară 1871. La numerulu acestu­a, care a­rŭ 15are­măne dimineță, intrămu și noi, popórele din Orientele Europei, în anulu 1871. Națiunile civilisate urmăndu învețămintele sciinței, au înaintată cu 12 glile asupra nóstra și asta-felu ele au pututu scăpa cu 12­­ Zile maî ’nainte de tristulu și neferic tuli anui 1870. Se-I priçin­ui darü și noi­ remasa bunu, cu bu­­curiă, căci putemu­­ lice, în genere vorbindu, că întrînsulu nici Ro­mânia, nici alte popore cu acele­ași aspirațiuni n’au nimicit de re- ■­gretatu. Vom­ publica în numerele­­ viitóre oă revistă retrospectivă a a­­cestui nefastă ani. Pentru astăzi ne mărginim O­­­­rice că, în decur­­sulű sea, amu re­fata în întru sistema' cea mai odioasă de guver­­nare, basată pe puterea brutale, a bătei și a baionetei, mânținându-se desvoltându se chiaru, íntruun modu scandalosu, suptÜ auspiciele lunii drepte. Amu vtciutu-o versându sângele Romanilor, pentru că m­er­­seseră a-și esercita drepturile lorii de alegători; amu veștutu-o închi­­­ ioadu, torturându mișelesee pace! cari protestaț, punându arbitrariulu 1) Pîronne­ uă cetib­ură la 4­ kilometre de Amien.« în foculu justiției, făcân­dă din au­toritățile țetei unu cuibü de perse­­­cuțiuni și de predărî; amü venutu-o < stabilir dű imposite ilegahh asupra f­ieraniloru mai alesu cari, pe lângă­­ dări în bani, erau­ obligați la dări în natură, în lucru pentru puter­nicii glilei; amu ve^utu-o umilindu țara la străini în diferite moduri și împregiurări; amu ve­lutcii-o risi­­pindu banii țerei, în folosulu con­­cesionariloru străini, cari au dispus0 de sute de milione fără nici unu controlu seriosü, fără nici uă pri­­veghiare din partea guvernului; am­ ve­ltitu-o în fine călcândă în picviire constituțiunea și tóte legile țerei, în detrimentulu intereselor ș­iei celor­ mai mari naționali, mo­rali și materiali. Și, lucru durerosi de constatată, annü red­uta­uă na­țiune întregă plecăndu-și capul­, culcându­se la pământii, înaintea câtora-va băte și cătoră-va pusce, înaintea unei măne de ómeni fără nici uă consistință in țară și cari veniseră a se impune iei. Ba«­ă în scurtu sfâșiătorului și ru­­șinosul­ bilanță alu anului 1870, în ce privesce România. In ce privesce Europa, elă nu este mai puțină tristă. Francia tîrîtă d’unii guverna ineptu la unü resbelu la începută injusta , se vede bă­tută prin culpa guvernanțilorfi săi cari risipiseră bogățiele iei în Ionii d’a le întrebuința pentru întărire ! armare și aprovisionare; trădată apoi I mișelesce, ea este dusă pe marginea­­ prăpăstiei și aprope a cădi într însa.­­ Atunci se rădică Republica. Ea nu­­ găsesce nici arme, nici soldați, nici provisiuni. Voindă a evita nesce­i calamități mai mari, ea oferesce cu- s­tropitorilor. Germani pacea și uă­­ dreptă despăgubire de resbe­l, că­i, ■ <^ice ea, Francia, de­și inocinte, trebui ■ se plătască greșalele guvernului er­a suferită. Germanii refusă pacea. Ei vor­ cucerirea Alsaciei și Lota­ringiei. Din acesü moment, con­tinuarea resbelului din partea Ger­maniei devine un unicitate strigă­to 5ică, din partea Republice­­nă I­fântă și nobile de toriă cătră patria care trebue cu ori­ce preță scăpată , curățită de ardele ce o calcă. Pentru­­ ajungerea acestui mare scopü, Re­­­publica face minuni. Ea improvi­­­seză armate, își procură arme și­­ provisiuni. Parisulu, acea cetate pe­­ care până erî o numim­ noua Ba­bilonia, se răcii­ă la unii eroismu­l care nare semenii de cutü în tim­­­­purile Republicelor­ antice ale Gre­­­­ciei. Armatele victoriose ale inva­siunii înainte­ză din tote părțile. Ce­­­­tatea Metz este predată de coman­­­­danții imperiali printr’un negră tră­­j­dare. Cu tote aceste de patru lune,­­ Germanii surită opriți în calea lorii 1 și nu mai pot­ înregistra în ana­­­­lele campaniei nici un singură is x­bîndă, care se merite numele d’ua adevărată victorie. Sute de mii de i­impul pierit din ambele părți, peri­p ptiiele luptei sunt­ teribili. Alter­­­­native de speranță și de descuragiare , se producü pe fie­care doi. Dară Re­­j publica dureză, se organiseză și­­ sperama că ant­ele lune ale anului 1871, mai fericiții de cătu cele tre­­ú cutii, voră ave­a înregistra mân­tuirea Franciei, adică mântuirea­­ur­i­mii, a civilisațiunii. In restul a restului Europei, afară de completarea unității Italiei, prin dobândirea Romei, anulu 1870 nu a adusă nici un ușturare, nici uă îmbunătățire în sortea diferiteloru naționalit­ți, cari aspiră la nesce con­dițiuni pol ti­e interiori și este fiori mai bune, cari luptă spre ape dobândi. Airc’uă dată derű, se salută mii cu bucurie finitulu acelui anu, și venirea anului nou. Mai augur linü elü va aduce, póte pentru noi și pentru cele­l­alte popore,­­file mai senine, mai cu sare. ^ Scirile di­n Versifi^’1 ref^^fac și într’ună modă forte încărcțit^ forte sucită bătălia ide jrillers-­­Sexe. Dep«­șia este amîa felu făcută în cátü cu greutate póte cine va înțelege ce voiesce a spune. Cu tote acestea, din chiarü acestă în­curcătură, se vede că Nemții au tre­buită se mănânce uă bătaiă fórte seriosă, de­ore­ce nu­mai cuteză a afișta­ uă strălucită victoriă. Apoi concentrarea de noule tru­pe spre Belfort, afară de acele ale lui Werder și Treskow, «hrămarea lui Mant­huffel la comanda lor», a­­rată că Germanii se temu forte din acea parte. Sperama că temerile lorü vor­ fi forte bine justificate și energicule debutü ale generalului Bourbaki ne dă dreptu a aștepta de la dínsula resultate mari. Le Nord, pianele, cari ne so­­sescu astă­­zi și cari aducü ore c­ri amenunte despre bătălia de la Ba­­paume, nu mai lasă nici uă în­­douială asupra victoriei Francesilor­. Mobilii și marinarii lui Faidherbe s’au bătută cu unu euragiu și că vi­tejie admirabile. Ei au luatü cu baioneta posițiunile întărite și ora­șială Bapaume, ce erau ocupate de Prusianî. Acești­a au fostă goniți cu mari perderi pe totă linia. In schimbulu acestora bune scriî astăzi pe deplină confirmare, trebuie se punemâ­la pasivulă Francesi­­lorü uă mișcare de retragere a u­­nor­ colóne din armata lui Chanzy. Aceste colóne cari se aflau înain­tate spre Vendome și Tours, la sud și sud-est, au fost­ atacate de pu­teri germane numerase și nevoite a se retrage spre le Mans în posi­țiunile definitive, ce le erau dinain­te pregătite și desemnate. Totu­la pasivulă Francesilom trebue se înregistrămă ocuparea ce tâțuiî Péronne. Aceste sucese însă nu sunt­ de natură a compensa pentru Pru­sian­ sângeresele și importante re­ver­suri suferite la Nord și la Est. m­­ariulă englese Standard co­­­­munică următorele scrii asupra im­­­­presiunii produsă de mișcările ge­­n­­eralului Faidherbe, anteriori luptei­­ de la 3 Ianuarie: :C „Mișcarea g­eneralului Faidherbe, părâ­­sind­ Amiens, după succesul- seu de la Pont-Noyelles, a causalü cea mai mare­­ satisfacere. Pretutindine se esprime lumea cu uă rară încredere în judecata s­a ceea ce promite că va fi bine ajutata de uupele sele. Elü era ieri la Douai, și a plecată noptea cătră Vitry, unde și a sta­bilită caricaruri generale. Rațiuni învede­rate mă oprescü de a descrie linia de bă­­taiă proiectată, de­și posedă informările cele mai detaiate. Dérn nu esitü a de­clara că Faidherbe a­probază că este un­ mare strategist și că a sei­uta se aleg­e posițiunile cel e mai fericite.“ * * * Le progrès du Nord se esprime ast­­felü asupra bătăliei de 3 ia­nuarie: „Operațiunile începute la 2 de gene­­ralium­ Faidherbe n’aduseră unii sucesü decisivă s­ăpăm­ pe Achier-le-Grand, Rin­­court și d’Ervillers, soldații noștril, după ce ocupaseră și Behagnies, nu putuseră se se­mărită și cercaseră perderi însem­nate. Uă nouă silință era deci neces­ara spre a alunga pe inamici după terîmii și din s­osițiri­le ce par­tea cea mare a armatei lor o ocupa lângă Bapaume și în Bapaume chiarü. Acesta­a era scopulfl manoptriloru generaliului nostru în ziua de ieri, și acestă scopu a fostu pe deplină ajunsă. „Dup’uă luptă ce a durată din chiorî penă la 6 ore sera, colonele nóstre au respinsă definitivă colonele inamice pe totă linia și au ocupată Bapaume, de unde inamicii fugiră in desordine, după ce a­vuseseră perderi enorme. Victoria a fostă scumpă cumpărată, déra avemă consola­­țiunea succesului și armata de Nord a­probată pentru a treia oră că pute­a se măsura cu inamiculă și a­ să bate. „Totă lumea și-a făcută băi­bătesce de torța, soldați, marinari, mobili și mobili­­sați: liniștea și sângele rece ce aă are­­tată toți, luptă uă ploiă de glonțe și d­­obusuri ce venină de la Nemți, cu redarea lora în atacuri/e cu baioneta, a d'lrea lorn­indăi etnică în gena inamicului, cu tóte ostenelile unor­ mesuri necontenite de mai multe sijite, aretă ce potü soldații noștri îi, cu abilitate conduși d’ună general­ă, atât de audaciosă căndă vine momentala și a­­tâte de­pendinte cându împrejurările o cerii.“ Un persona, care cunosce bine Pa­­risulü, scrie Gazetei din Colonia: Este sigură că guvernul­ parisiană po­sedă mijlace d’a­mpedui depeșe afară și a­ le primi în Paris, și pare că acesta se face prin mijjlocele secrete, ce guvernulă delega­­țiunii a oferită d’a le întrebuința spre a face se perv­e scrisorii în Paris. In anii­ lu­i urmă s’aă făcută cercări cari aă reeșitu pe deplină, cu Îmbarcări submarine, conți­Publicămă mai la vale petițiu­­nea adresată d’ună mare numără de Cărăcășenî contra prefectului de Romanați. Sperămă că vocea re­­clamanților o va găsi resunetă în sferele guvernamentale. Aflămă că d. Măinesc­u, prefecții de Doîjiă, făcându-șî sin­guri justi­ția, a demisionată din funcțiunea p care simpuia că au putea și nu avea s’o ocupe mai multă timpă. Vă fe­­licită caă d’acestă înțeleptă resoluțune vândă mai multe persone cari, grație unei provisiuni de an compresă, puteaă sta sub apă ore întregi și dirige îmbarcațiunea cu înlesnire; pate că se utiliseză astăzi acestă invențiune. Apoi ună lanță este a­șezată în fundulă Seines, ele se încind de la Paris pene la Havre și batelele remorcate se servescu de densula spre a-șî mări puterea tragetore. Pate că s’a așezată în lungur­ acestui lanță ună a­­parată pentru transmisiunea pachetelor d­. In fine cufundători îmbrăcați în scafan­dru, cari se potu liberă mișca în albia râului, precumă s’a reijuta la esposițiu­­nea din 1867, potă prea bine transporta de peștele. Ce putemü deduce din lupta de șose­­ Jile a generalului Chanzy ’n pădurea Mar­­­chenoir ? Că trupele nóstre cele june sunt ajutate și de focuri. Lăsați déja fără părere de reă «ăm­­piere din Beauce. Pe câtă vreme inami­­cul, percuge acastă vastă circumferință: Blois, Tours, Le Mans, sunteți conduși la Nevers, pe raita ce se mărginesce la Paris prin regiunile ’n cari totală se va lupta pentru noi. Plimbe-se Fridrich Cam­ departe ’n Perche­­el­ e ocupată de Chanzy și sunteți deja la estă pe ur­mele lui. Armata lui Buur­­­aki se află ni se spu­ne, în Nivernais. Fră acesta voința cu­getată a șefilor ă­séü necesitatea care ce­re astfelă, acestă posițiune din urmă e mai bună pentru noi. Munții Morvan și pădurile Puisaye sunt­ una primă bule­vard pe acesta basă, intrați în aceste regiuni unde arbore pi arborii părați și adăpostiți "pene la forturi^p­ire. Puțină numai se înclinați la și totă armata germană este luată pe apoi: sunteți mai aprope de câtă dânsa­­ de linia ’i de retragere. Dar nu uitați că la Paris trebuie se mergeți pe acesta nouă cale; totă ce ve depărtată de densula este m­ă reă; totă ce va apropia, chiar o p’uă cale cotită, este mnă bine. Aveți de la Gien până la Montargis, Troyes, Fontainebleau, ’noua­ ve pădure Argonne, și ea nu s’opresce ’n Cham­pagne : merge pené la noi. Transportați­­ve déra aci câmpul­ de bătaiă, ascun­­deți-vă mișcările după aceste nepătrunse labirinte, un­de va fi imposibile inamicului a I vé surprinde, c £ cî veți face ’n­ele ză­gazuri, șanțurî și garduri pentru care veți găsi ’n pădure destulă materială. Veți trăi comodă, pentru că acastă parte de teritoriu e acea care comunică cu provinciele de unde noi ne aprovisionăr alimentele și carnea de animale din N, R­i­vernais, Charolais, Beaujolais. E imposi­bile ca se fiți împresurați în ea, nici ăl­trerupți, pentru că pretutindeni se de­s­chidă căi și direcțiuni încrucișate. I tote o conducă pe urmele inamici . In acestă mersă, în care arip­­a matei sunt­ ase curate, vă singură , fe­­ricită și veți ajunge la Paris, luândă și după alta posițiun­le prusiane, pe cari a­r­mata Parisului le va sdrobi din faeia. I­rma semnalată de două luni atențiunii judecătoriloru competing acestă nouă di­recțiune. i Nu mai póte fi misteră acastă , pentru că­ e acumă desvăluită de evenime­­tele care ne ducă la punctul ă de sal­t Acestă plană ne e d’uă dată impust I condițiunile d’apărare a Parisului și­­ I cheară natura regiunii pădurose a v I­ciei centrale. In­colo acestă ținută I ■ rouă este atâtă de întinsă, ofere f­ie

Next