Romanulu, ianuarie 1871 (Anul 14)

1871-01-14

ANULU ALU CINCI-SPRE DECESE Administrațiunea in Pasagiul» Romanul, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. VOESCE ȘI VEI PUTEM ABONAMENTE IN CAPITALE : unii anii 48 lei; șese lunî trei luni 12 lei; 1 lună 5 lei. IN DISTRICTE : unii anii, 58 lei; șase lunî 29 leî; treî luni 15 leî;nă lună 6 leî. Abonamentele începu la I și 16 ale lunei. Unu exemplaru 25 banî. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. Anunțiuri, pagina IV, linia 30 7' Inserțiunî și reclame, pag. III,q------ r Scrisorile si orî-ce trimitere NESTBANCa)[j^p*.^Qru fi‘Qi\\ REFULATE. — Articlele nepiftg^ate | se táru arne. ist | INTRUNIRE EffiMWALE Supt președinta d-lui Stefan Golescu IN SALA ATENEULUI, Vineri, 15 ■mintiri« curiule. CĂTRE ALEGETORII EXCLUȘI PRIN FRAUDĂ DIN LISTELE ELECTORALE, ÎN CEI DOUĂ ANI DIN URMĂ. Aducema aminte că termenile preversate de lege, pentru a cere înscrierea în listele electorali, espiră anulu acesta la 24 Ianuariu, pentru listele comunali, și la 5 Fevruarie pentru listele alegétorilor de deputați. Sperama c’acestă simplu anunciu este d’ajunsu spre a indemna pe cetățiane a nu se lăsa și anula acesta a fi escluși, prin fraudele din cei două ani trecuți, de la esercițiului celui mai mare dreptu constituționale. ATENEULU ROMANU. Astăzl Joul, la 8 ore sera, D. Eraclide va ține prima sea conferință anunciată în programuld generale ale conferințeloru Ateneului: Revoluțiunile Engletezei, Americei și Franciei; Instrucțiunea și Educațîunea singurulă miciloru eficace ale emanicipării popórelor. LISTA DE SUBSCRIERE în favorea prisoniarilor și rănitiloru francesî. Unii pacheta seamă de 1050 grame din Brăila însoțită de declarațiune fără nume. Unii pacheta seamă de 1500 grame, din Galați, declarațiune anonimă. Vă cutiă seamă, 1300 grame, din Craiova declarațiune anonimă. D-na Mitana G. Economu (Bucuresci) vă oca și jumătate seamă. CANDIDAȚII pentru Colegiu III al Capitalei admiși în întrunirea electorale, ținută la 11 Ianuarie, în sala Ateneului . Ștefanu Golescu. Nicolae Golescu. Dumitru Bratianu. C. A. Rosetti. George M. Ghica. Teodora Meedințianu. mnVITW TESLEGRAFICU AlISJ »© MAWUMRI. • BORDEAUX, 25 Ianuarie — (oficiale) In 23 Ianuarie după amiadi Dijon a fost atacată despre Nord-vest de mari puteri. Sora inamiculă era respinsă și se retrăgea. Brigada lui Riciotti Garibaldi a luată ună drapelă inamică. Depeștă afișate ieri și astăli de direcțiunea telegrafelor». BRUXELLES, 23 Ianuarie. — Uă depeșe din Lille, adresată «jianului Independința belgică, în 22 Ianuarie, anunciă: că proclamațiune a lui Faidherbe felicităndă trupele,dice: „Încă câteva zile de repausă și acei cari conspiră ruina Franciei se voră întâlni orășî cu noi.“ Unii baronü a cădutu la Rheims. Landrecy este investitu J Diabulii oficiale parisianu din 21 ianuariü conține una decretă care fixeză trețiulă zahărului. VERSAILLES, 22 ianuarin. — înaintea Parisului, bombardarea în contra fortului St. Denis a avută bune resultate. Focurile inamice au încetată aprope cu desevărșire. Atătă în St. Denis câtă și în Paris sa observată că mai multe case au fost incendiate. Locotenentulu-colonelă Dobschif a împrăștiată pe guarzii mobili în regiunea orașiului Bourmont lângă Meusa; inamiculu a perdutu 180 omeni, noi avemă 4 omeni răniți. Trescon vestesce că în noptea de 21 spre 22 Ianuarie meterezurile pe linia de la Danjoutin la Pérouse s’au făcută fără perderi. BRUXELLES, 24 Ianuarie. — Independința belgică, în numerul seu de la 21 Ianuarie, spune că oposițiunea contra lui Trophu a devenită atătă de mare, în urma ultimelor nesuccese, în câtă era a fostă silită se-și de demisiunea. Majoritatea consiliului de miniștrii a decisă a se primi demisiunea; înlocuitorul nu este încă găsită. Demisiunea lui Trochu va atrage înlocuirea și a ministrului de resbelă (din Paris); nici ună generale nu voiesce se de responsabilitatea situațiunii. VERSAILLES. 23 Ianuarie — (oficiale) — Părți din armata Germaniei de sud au ocupată în 21 Ianuarie orașiulu Dole, după uă ușidră luptă au luată 230 de vagone de provisiuni de nutrimentă. REMIREMONT, 22 Ianuarie. Podulu drumului de seră de la sud pe Mosella între Nancy și Toul a fostă aruncată în aeră de franc-tireuri. La nord ântâia armată prusiană a măturată terămură până la fortăreță. Bucuresci, â? Carindarifi 1871. Capitalea României, ieșindu cu capulü plecată — trebuie se și-o mărturisască cu durere — de luptă regimele bâtei ș’ală terórei, nu va uita sperămă cătă de grea și sângeroșii a asupră’i, ca ș’asupra țereî întregi odiosă acele, regime ș’acumă cândă își póte rădica din nuoă capul, se sperama că va sei se lucreze asta felu încâtă se nu’șî pregâtescă ea ânse’șî nouă și mai rușindse âncă umiliri. Discursul domnului Ion Brătianu, pe care dă publică numai la vale, va contribui, pentru partea-I, atâtă ca memoria trecutului se fie mai nestârsă, câtă și a reî nvina și redescepta fibra intereseloră celoru mai mari ale Romanilor, fibră atâtă de pucina vigurosă la noi din causa înlesnirii și răpeziciunii cu care ne-au venită iotă ce cu câțiva ani mai nainte trecea de chimere de nebunii. Însă încercările durerose ale ultimilor două ani, mormintele de la Pitesci, cumă jise d. Brătianu, aceste morminte cari tresaltă încă luptă orerea asasinatelor comise de régimele d’atunci asupra cetățianiloră cari aă cutezată a merge se’și esercite celă mai fundamentale dreptă ,constituțională, gemetele torturațiloră, de cari vibrază încă beciurile și temnițele de la Ploiesci, în fine umbra acelui trecută atâtă de apropiată ș’atâtă de îngrozitoră și rușinosă care ne apasă ca ună visă oribile la sfârșitul unei nopți de chină, tóte aceste este de sperată că voră fi întărită întru câtă va acea fibră atâtă de necesariă unei națiuni care are firma voința d’a trăi. Numerală indiferințiloră se va micșora, celăpucinu acumă cândă vodă ce fructe înveninate dă criminala indiferință de drepturile" și datoriile sale, și decisiunile celoră deprinși și din treată a lucra, voră fi se sperămă sprijinite de acumă nainte de uă voință mai neînduplecată, mai coragiosă. Prin alegerea ce voră face dumineca viitóre, cetățianii capitalei nu voră avea numai a desemna șese persane cari se ocupe totă atâtea locuri în represintațiunea țerei, ci mai cu semă a se pronuncia în facia României și a sumei întregi între regimele neromănă de corupere și de teróre ce ne-a domnită în timpă de doui ani, și intre funcționarea francă și morale a unui regime romănescu și cu adeveră constituționale. Le-a plăcută bâtele și cetele de făcători de rele cari bântuiaă fără rușine în aminesa mare orașiele României ? le-a plăcută destrămarea în financie? le-a plăcută vijurile de la străinii ce ne despuie? le-a plăcută persocutările inchisitoriale, întemnițările cu sutele, torturările și asasinatele din 1869 și 1870? n’aă de câtă a nu merge la votă, n’aă de câtă a lăsa pe bande se pună biletele cu grămada în urne, n’aă de câtă a se intimida de amenințările asurde ce se respândescă numai pentru a intimida și a opri astăferă pe cetățianî de la e sercițială drepturiloră loră. Dacă cetățianii Bucuresciloră voră slăbi în facia drepturiloră și datoriiloru loră, voră readuce ei înșir regimele bâteloră, ală injurieloră străiniloră, ală torturiloru ș’ală măceluriloru. Alegăénsu cugete că pe lângă perderea libertățiloru, pe lângă reîntronarea coruperii, a imoralității și a desfreului despotismului deghisată, suntă cestiuni din cele mai mari, din cele mai vitali, pentru că îngagiază și generațiunile viitore cari ascuptă uă grabnică, morală și românescă resolveze cestiunile relative la căile ferate. Nu este decâtă pre cunoscută purtarea regimului căzută în acestâ mare cestine; se scie cumă eră a pusă la disposițiunea puțintelui Strasberg, fără nici uă garanție și contra disposițiunilor precise ale concesiunii, capitaluri imense garantate de statură română: se screasemine cumă concesionarulă a fostă lăsată a face nesce lucrări cari sunt ă uă adeverată batjocoră pentru țară; se scie de ce pericolă suntă amenințate acumă capitalurile imense ale României lăsate la disposițiunea d-lui Strasberg se scie în fine, grație relațiunii d-loră Donici și Frunză, cumă de la consciințiositatea, de la simți mântură de romănismă ală celora ce voră lucra în numele statului română, aternă ca țara nostră se aibă căi ferate bune, sigure și solide, cari se facă banii ce ne costă, sâă uă adevărată batjocoră, ca cele ce ne-a construită pân’acumă d. Strasberg. Nu mârgă dură la voiă cetățianii capitalei, intimideze-se de ridicole amenințări, dacă voiescă ca acésta mare cestiune, care este astă«țu pendinte naintea Camerei, se se resolve după cumă voiescă cei cari de doui ani aă permise totulă inviolabilelui lorăd. Strasberg. Ș’aci este tocmai loculă se relatămă un faptă ce s’a ’ntămplată la uă stațiune a căiei ferate Strasberg. Ni se zice că mai mulți călătorî Români, ne mai putândă suferi insolența cu totulă prusiană a unui impiegată ală acestei căi ferate, și facându’i pre cari oservări, Prusianulă a respunsă înjurându’i în limba lui; d’acia urmată cârtă ș’apoi bătaie, din care Prusianulă n’a ieșită tocmai ca compatrioții lui la Sedan și Metz. In urma acestei împrejurări se zice că d. Strusberg, seă represintanții d-sele, aă intentată procesă călătorilor Români și că avocatură d-lui Strusberg în acestă procesă ală unui Prusiană inspirite contra unoră Români indignați va fi d. V. Boerescu, fostul ministru în 1869 și 1870. Cine mai vro astă-feră de miniștrii ș’astă-felă de aperători ai interesurilor și demnității Romănilor, nu mergă la votă, plece’și capulă suptă bâta bandelor. Spirile ce ne vină astă-și’ din Francia suntă bune: eroipii luptători de luptă comanda lui Garibaldi ș’a fiului seă, aă respinsă pentru a treia oră cu mare succesă atacală orașului Dijon, și eroulă-apostolă ală seclului al- XlX-lea a vedută fâlfăindă d’asupra laurilor, cari împodobescă betrăna-î frunte, ună drapelă inemică, luată de junele- și domnul fiu. Neobosiții și agerii liberi-trăgâtori aă repurtată ună strălucită succesă prin sfărîmarea podului pe Mosella ală cărei ferate Nancy-Toul Acestă succesă va întrerupe circulațiunea pe mai multă timpă, și va tăia pe acea linie comunicarea trupelor prusiane din Francia cu Germania. Câtă de esperți și de puteri ce trebuie se fi devenită acești aperători ai Franciei pentru a putea pătrude și isbuti astă-feră, chiară în mijlocul liniilor prusiane! Demisiunea generaliului Trophu este ună faptă seriosă negreșită presiunea opiniunii publice însă care a provocatu-o este proba cea mai nedubitabile despre demisiunea eroică a armatei și poporațiunii din Paris de a face sacrificiemense, silințe uriașie ca și resurseale acestei unice capitale pentru a sfârîma cerculă de focă ce o împresura. In curândă se ne asceptă mă dură la mari și teribile lovituri în acea parte. Celelalte trupe se ducă pe la Dunkerque la armata generaliului Faidherbe. Trupe noue sosescă pe fiecare di la Cherbourg. Es tragemă urmatorele, dintr’un coresondință adresată Ziarului angles © Daily Telegraph, de către corespondintele seă: 10 ianuarie. La 9 ore dimineța, aripa dreptă a Francesilor, care se aflaă înnaintea orașiului le Mans și la est, a fostă fără veste atacată de către uă ante-gardă prusiană, ieșită dintr’uă pădure ce era la estrema stângă a Francesilor. Acesta era un ante-gardă a armatei principelui de Mecklembourg, care de mai multe zile venia cu răpezjiciune spre le Mans. Ante-posturile sunară alarma: atunci regimentele francese de infanterie afură aședate în linie de bătălie, artileria, împinsă nainte prin deschisăturele făcute prin ruperea rândurilor, și cavaleria luă posițiuni avantagiose, la drepta și la stânga. Că mai perfectă liniă n’ar fi putută se fi formată de către cea mai bună armată din lume. Artileria avea munițiuni prea îndestulătore, infanteria asemene, trenurile de aprovisionare erau aședate în urmă și furgonele la mijlocü. Totulă ura gata pentru a întreprinde măcelulă, și opera sângerândă a dileî începu. Câmpul de bătălie era formată dintr’uă vale, și inamicii ocupau de ambele ei părți nebunie ce erau faciă ’n faciă. Linia francese, în formă de jumătate cercă, se ’ntindea pe uă distanță de doue spre«zece mile pe costa unui dâlă ce domnia asupra unei văi acoperite de zăpadă, în grosime de doue-spre-zece degete. Oă stâncă înaltă era ocupată de Frances! la optă-deci de piciore înălțime. Prusianul avea de cealaltă parte oă posițiune aprope analogă. Puțină după 9 ore, Prusianul începură oă canonadă furiosă, dintr’uă pădure ce era aprope de extrema loră stângă, lângă care era așetiată oă putere imensă de cavalerie. Acea pădure ascundea posițiunea Prusianilor, și trupele lor erau grămădite acolo în mare uumerit, cu scopulă evidente d’a ocoli și lua din pasta drepta generalului Chanzy. Prusianii își stabiliseră artileria c’uă dibăciă rară, în nesce mici păduri care se htindeau d’a lungulu întregei linie de bătălie, pe care și-o aleseră, și cândă tunurile loră începură a trage. Francesii cari s’aflaă în nescA posițiuni mai espuse, respinseră cu vigore la foculă loră. Prusianii tragea cu uă mare presiune. Lupta între ambele artilerie dăinui pene căndă munițiunile începură a lipsi în partea Prusianiloră. Ordinea d’a păși nainte fu dată apoi infanteriei, și Francesii, operândă u revoluțiune totă atătă de răpede, se ’naintară pe tota linia, se apropiară de Prusian și întreprinseră contra soră în vale dă luptă învierșiuiață. Prusianii deferă probă de caragială soră obicinuită. Francesii se purtară ca nesce bravi și traseră cu nu mai puțină impetuositate de cătă iurâlă. Stânga Francesiloră începu a slăbi spre amiazî. Cnrpulă de mobili nu’șî soră păstra posițiunea’ și Francesii începură retragerea loră spre Le Mans. Morții acoperiră pretutindeni pământul; zăpada era roșie de sânge, și măcelulă fusese teribile. Mai multă de cătă 1500 de bravi cari ieșiseră dimineța din oraș să, năcă* «Iută pe câmpulă de bătălie. La cinci ore Independința Belgică de 27 Ianuarie conține următorea depeștă telegrafică : Cherbourg, 16 Ianuarie. 50 de mii de omeni au mersă se întărască armata lui Chanzy, JOUI, 14 IANUARIU 1871. luministate ȘI vei fi ABONAREA ■:i Administrațiunea diariului. IN DISTRICTE, la corespondenții sei și cu poșta. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. 1.A PARIS Pentru abonamente : la d. Darras-Hallegroin, Rue de l’ancienne comedie, 6. Pentru anunțiurt: la d-nil Órain, Thomas et C-nie Rue Lepeletier, 2S. I.A. VIENA Pentru abonamente : la d. G. R. Popovici, Pleischmarkt, 16 Pentru anunțuri: la d-nii Haasenstein și Vogler Neuermarkt, 11.