Romanulu, aprilie 1871 (Anul 15)
1871-04-22
VCESCE ȘI VEI PUTE ABONAMENTIS IN CAPITALE: unu anu 48 lei; șese luni 24 lei * trei luni 12 lei; 1 lună 5 lei. IN DISTRICTE : unu anu, 58 lei; șese luni 29 lei* trei luni 15 lei; un lună 6 lei. «"Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei ! Unu exemplaru 20 lesni. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) • ANTINȚTTJRÎ AnunțutcT, pagina IV, linia 30 litere — 40 bani Ineferrțitm^și reclanșe, pag. III, linia 2 Iei — — Scraff^frișjjrorLce .-trimiteri NEFRANCATE vor fi U EÎ'tJÎAP&l; —.Artidele nepublicate se vor arde. < Adminte frațiunea In Pasagrufu Somani«, Ș». 1. — ac<U<?(iunort Strada Colțea, îVo. 42. ) ANULU ALU CINCI-SPRE fLECELE JOII, VINERI 22, 23 APRILE 1871. SUBHNEZATE ȘI VEI FI A. 33 IN BUCURESCI, IN DISTRICTE, Pentru Pentru abonam Pentru et C nne Pentru abonamente, laTi'^HST Popovici, Fleischmarkt, 15 Pentru anunțturi: la d-nil Haasenstein și voller Neuermarkt, 11. Din causa serbiítorii de azi, diariului nu va apare de câtü Duminicii. București, 21 Priari Plor ar fi 1871 Neluăndă nici uă parte la luptele dileî și privindu tote partitele de la noi, c’mă odată cu totulu desinteresatü, suntemă, póte, în posițiune d’a vedé mai bine de câtfi ce în luptă. In ori ce casă, omulü, și mai cu sema unu organü publicü, avendu datoria imperiosă d’a spune cea-a ce crede că este ín interesulu publicu, vomü apune cea-a ce credemu, remâindu ca partitele se cugete ș’apoi se facă cea-a ce vorű crede că este bine a face. Guvernulu și partita sea acasă necontenită pe membrii tutoră celora-1alte partite că voiescu desordinea și resturnarea Costituțiuni! ș’a tronului. Plecându d’aci guvernulu merse pena ordina a nu se permite nici unei partite d’a propaga idicele sale. Oricinej va face propagande, Zică do. miniștri aginților, puterii esecutive, se fiă arestați. Totu în acestă timp, guvernulu sparse dulapul, care conținea actele acusatore în contra bandeloră și a unora din capilară, déru aresteza necontenitil pe cetâțianiî bătuți de bande și merge pen’a chiăma ’naintea judecatoriloru de instrucțiune pe ânsuși d. Simeon Michălescu, ș’a’lă chiăma nu ca simplu cetățiană, ci ca fostil prefecții â S Poliție!. In facia acestora acte, intrebarea pe guvernă și partita sea: ce scopii se urmăresce? Voiescu dd. miniștri! în genere și in parte dd. Florescu, Crezulescu, Tell, Costa- Foru, gruparea tutorii partitelor în giurula Constituțiuni! ș’a Tronului, produsulu celui de căpeteniă ală Revoluțiuni! de la 11 Fevruarie? Dec’acesta este dorința și voința loru, déc’acestu a este scopulu ce urmărescu, modulu celu mai shcurü pentru isbândă se fiă pre acela d a acusa ș’a lovi cu sete și cu ură tote partitele ? DD. miniștri! sciu că situațiunea preside a Occidintelui ș’a Oriintelui este din cele mai amenințiătorie pentru Statură română. Ii întrebăm fi dérit : mijiloculu celu mai bunu d’a puté se scapäme de invasiune, de cuceriri’ și celu mai puține de retrunchiare, de revenirea la doua Principate și două Domn!, se fiă őre d’a divisa națiunea ín facia strainiloru, séu d’a uni tóté partitele ș’a le pune in facia străinului, într’uă mână cu legalitatea și în cealaltă cu arma apărării? Intrebămă pe do, miniștrii: interesulu românismului cere ca dumneloru se spusă străiniloru că țara este în anarchiă, și într’uă anarchiă pene la sinucidere, și că tote partitele s’au întrunită pentru a resturna Tronulu? sau, din contra, se spune că tóte partitele sunt întrunite pe teremuru legalității și că divisiunile și luptele ce se vede suntu numai pe teremurü principieloru de stabilitate, cu singura osebire că unii vorű se mergă mai iute ș’alții mai încetă? Intrebămă pe do. miniștrii — și întrebămă nu pentru a critica, ci spre a ne lumina cu toții — cumă óre ar procede, decă ar voi invasiunea, robirea Statului română, Imperatorilor și Austrieî sau Rusiei, sau celü mai puțină revenirea la vechiele doua domnii, și la vechi! domn! Sturza, Cuza, Bibescu? Intrebămă pe dd. Miniștrii, dacă acuzații de dumneloru, ca conspiratori contra Tronului, Ion Ghica, Ion Bratianu, Nicolae Ionescu, Michail Cogălniceanu, Ștefană și Nicolae Golescu, & & &, suntu aceia cari aă pusă în desbaterile publice abdicarea Principelui Domnitoru, séu décá, din contra, acștia suntu miniștrii cu cu memorandură și mai cu semn epistola cu pricina, publicată cu dinadinsură, cu precugetare și cugetare în tota Europa ? Intrebămă pe d. Lascar Catargi, decă aceia, pe cari îl acusă dumneloru că conspiră contra Tronului, séu dumnelui însuși a făcută cunoscută fostei Camere abdicarea Principelui domnitoru? Ii intrebămă âncă, ce sară fi ’ntâmplata, decă cei acosați de dumnelorű, ca doritori de rescule și revoluțiuni și ca conspiratori contra tronului, ară fi intrată în ziua de 11 Martie, în ședință publică, ară fi dechlarată că iéa actă de abdicarea ce și l’a anunțată oficiale sară fi procesă îndată, după glăsuirea articoilor 84, 85, și 86 ai constituțiuni!? Și l’acastă ’ntrebare îi rugămă și ’i conjură să se cugete bine și se spună apoi cine a dată dovedi pipăite de moderațiune, de ’nțelepciune și de iubire pentru tronă? Acusatorii sau acusații? D. Lascar Catargi sau majoritatea fostei Camere? DD. miniștrii actuali acasă pe cei carii au publicată una manifestă, prin care chiamă pe toți a sa ’ntruni pe teremuri legale, pentru a menținâ Constituțiunea, legalitatea și ordinea. Acela apelă dumneloru îlă numescă fructură unei coalițiuni pentru resturnare. Noi, cari n’amă luată nici uă parte la nici uă lucrare făcută în țară în timpă de 8 luni, avemă dreptulu și datoria se scuduimü puțină pe doi. miniștrii, ca, desceptândă inteligința, logica și patriotismul ălară, se-i facemü se cugete asupra unei alte întrebări . Pe ce dreptu bănuiescă și acasă întrunirea diferitelor apartite, făcută în lumina cea mare și cu declararea că ea se face numai pentru apărarea Constituțiunii, pentru menținerea produseloră revoluțiunii de la 11 Fevruarie, cândă ministerială actuale este ela însuși compusă de omeni ale căroră principii și fapte au fotu cu totul opuse, și căndă coalițiunea ministeriale s’a făcută în secretă și programarea este forte întunecată și încurcată, și partea ei cea mai puțin obscură este cu totulă în contrazicere cu faptele? Cu ce drepții se spune cele ce s’au disă din acestă parte contra d-soră Cogălniceni, Ion Ghica, Ion Bratianu și Nicolae Ionescu, și uită, dd. Lascar Catargi și Mavrogheni, c’aă disă și publicată, au decretată și decretă: „Art. 1. TrimitemQ în judecata înaltei Curți de justiție și Casațiune, pentru violări de Constituțiune și de legi, și pentru risipă de bani publici, pe miniștrii fostului Domnă din 14 Iulie 1865 și anume pe bd. Nicolae Cretzulescu, generală Florescu etc. etc.“ Bănuielă pentru bănuială, acusare pentru acusare, temere pentru temere, coalițiunea, care are guvernul în mână, nu este mai grava și nu póte inspira temeri mai mari decătu coalițiunia care declară că nare altă misiune, decâtă d’a lupta pentru menținerea fructelor, revoluțiunii de la 11 Fevruarie? Ș’acum, intorcându-ne către partitele a carora delegați au publicată și subscrisă mă apelă către țeră, pentru apărarea Constituțiunii și mănținerea legalității, îî intrebămă : ce facă și unde suntu? Déca membri! aceloră patru partite s’aă întrunită ș’au făcută unu apelă către țară, negreșită că ei au vedutu mă peliclu, venindă din întru séu din afară, séu mai dreptu, din întru și din afară. Ei bine! Acelă periclu înlăturatu-s’a prin simpla publicare a unui manifestă, seu mai dreptu a unei simple dări de stimă despre lucrările Adunării desființate ? Credi dumneloru că publicarea unei simple dări de somn este d’ajunsă pentru a înlătura periclele carii că silită aceste patru partite a se întruni? Credit dumneloru că, 11 urma publicării acelei dări de somn, nu mai dă nici uă detoriă de împlinită, numaî aă a combate saucelu puțină a constata nici uă ilegalitate, nici una adasă, nici uă cursă? Credi dumneloru că puterea esecutivă, lăsată singură în facia națiunii și națiunea în fația puterii esecutive, nu vorű aluneca, nici una nici alta, nu va merge nici una nici alta pre departe, ’nu’ulta sensu seu intr’altulu? Credu dumneloru că, lăsândă națiunea, în perioda electorale, fără uă lumină de totu minutulă, făr’uă speciale direcțiune pentru fiecare actu, și lăsândă guvernulu fără nici uă seriosă întâmpinare pe calea legale, ș’aă împlinită misiunea și către națiune și către guvernă ? Deci credu astă-felă și nu se ’nceta, atâtă mai bine pentru noi toți; décâ éase s’amăgescă, atunci suntemă siliți se constatămă cu durere că guvernulu aruncă națiunea în prăpastie, printr’uă acțiune ilegale și furiosâ, și membrii celoră patru partite ajută pe guvernă, printr’uă neacțiune din cele mai fără exemplu, chiară în timpi normali. De câtuva timpă Monitorulu publică forte dese ori numiri în garda naționale din capitale sau din județe, de coloneii, comandanți, căpitani, etc., în locul ă celoră ce se aflau în funcțiune. Articlul 18 ală legii goarde edice: „ Numirea și alegerea la grade se face „pe trei anî.“ Intrebămă dorit , în virtutea căriî legi s’a schimbată, coloneii comandanți și căpitani numiți pe trei ani? Intrebămă: este are acesta că dovadă de respectă ale legalității și constituțiunii, care confirmă și menține legea gardei ? Intrebămă ce ar face guvernul, deci oficialii destituiți în modă ilegale și inconstituționale ară refusa d’a părăsi comanda la care au fost numiți pe trei ani și pe care nimine nu le-o pote rădica penă atunci, de câtă urma unei sentințe judiciare? Cine ar fi în asemene casă resvrătitorulă, resturnătorulă ? Oficiărulă, care ar apăra legea, sau guvernulű care o sfășiă? Punemă întrebarea, lesândă ca d-nii Miniștri!ensií se respundă, puteri mai întinse asupra tuturoru delegațiunilor, nu va fi responsabile de cătr către comună. Membrii comitatului sunt: Antoine Arnaud, Léo Merlet, Ranvier, Pyat, Charles Girardin. Formațiunea comitatului s-a adoptată cu 45 voturi, contra 23. Serviciului telegrafică ală UOMAXI LII. Versailles, 2 Mai.—In prima sară, negoțiurile de capitulare la fortulă Issy au fost definitive rupte. Canonada a reîncepută. La Lyon era câteva tulburări care a fostă răpede supreme. La Thiers (orașiă în departamentală Puy-de-Dôme) asemene rescolă, însă nu gravă; culpabilii au fost arestați. Alegerile provințialî au dată resultate favorabile partitei republicane conservatorie. Cluseret a fost revocată de comune, arestată, și înlocuită prin Rosel. Cecilia a fost numită comandante ală fortului Issy. Eri s era canonadă mai vină, pe totă linia de la Porta Maillot péné la Montmartre. Patisula este consternată. Florenze, 2 Main. — Demonnstrațiunea proiectată la Roma pentru aniversarea lui 1849 n’a reușită. Guvernul a descoperită nesce rnișele de uneltirî străine spre a turbura pacea. London, 2 Main.—Comuna a adoptată crescerea impositului asupra venitului. (Servițiulă privată ală Monitorului). Versailles, 4 Main. — In urma rumperii negocierilor, canonada a reîncepută în centru fortului Issy, și se asigură că este acumă forte vită. In Adunare, Picard confirmă că la Lyon au avută loc turburari, că prefectură Valentin a fost rănită și că ordinea s’a restabilită; asemenea au fostă tulburari, deră fără gravitate, în orașial Thiers (Auvergne); pretutindeni culpabili au fost arestați. Picard c^ice că nu pate acumă se atribuie unu caracteră alegeriloră, deorece însemințările sunt încă incomplete; aceste alegeri încă sunt de natură a liniști pe Cameră și pe țară. Paris, 2 Masă. — Diar.ulă oficiale ală comunei decretă organisarea imediată a unui comitată de salută publică, compusă de 5 membrii, numiți de comună prin scrutini individuale. Comitatul va avea EPISTOLĂ către REDACTORII DIARULUI „ PRESSA “ Domni redactori, Ați bine-voită a reproduce apelul meu către părinții de familie. Reproducându-le, ați mersă cu frățietatea penală precede despresiunile cele mai bine-voitore și lingușitore pentru mine. Oricâtă de nemeritate ară fi laudele ce mi-adresați, sclindă că ele suntu sincere și că numai iubirea frățască le-a esigeratu, ve rogu, primiți spresiunea simțimintelor mele de gratitudine. Acesta datorie de inimă și personal e împlinită, totuși nu suntü achitată, cândă vorbescă cu nisce barbați politici ca durano-vostru, atâtă de ’nsemnați și putericî, din mai multe ponturî de’vedere. Dovada că’mi cereți mai multă, este că, dintr’uă cestume cu totul personale, ați voită a face uă cestiune generale și politică, pe care ați întinsu-o asupra unei partite întregi. Ca bărbați politici, profitându de cei mai mici incidinți, diceți, intre altele: „Noi amu considerată totudeuna, pe drepta séa nedreptă, pe d. C. A. Rosetti ca sufletulă, ca inima partitei roșie. Dérü ce remâne corpulă, cândă inima pléca Nu vé vomă face poticnitatea pentru dumne vóstra întrebare: de ce ne numiți Roșii, nici décá, fiindü noi Roșii, primiți ca voi se fiți albii României? Trecemu peste tote aceste lupte de cuvinte străine, și fără aplicare la noi, și venimă la partea esențiale a cestiunii. Acei pe carii îi numiți Roșii, contribuii-aă ei, și încă în modulă cela mai puterică, la arderea regulamentului organică, la resturnarea domniei regulamentarie și la distrugerea protectoratului esclusivă ală Rusiei? Suntü ei acei carii, plecândă de la arhondologie și Căpitan Costache, ajunseră, printr’uă luptă fără curmare și necontenite acuzări, încriminări și ’ntemnițâri, la Revoluțiunea de la libevruarist și la Constituțiunea de la 30 Iuniu 1866? Déci nu le recunosceți nici ună merită pentru lucrările loră în țară ș’afară din țară, decă eî n’am avută nici ună merită în cele patru mari evoluțiuni și revoluțiuni ale României, în trecutulu pătrară de seclu, spuneți cine și cumă se-a făcută tóte aceste și pentru ce al nostru fură persecutați, eșilațî și ’ntemnițați de tote guvernele, române și străine, câte avurămă de la 1848 și pâne astăzî ? Dacă sunteți de părere că tóte actele cele mari s’aă făcută de către voi ș’amicii voștri politici, spuneți: cumă se face că ne-ați numită și ne numiți încă vă partită? Cumă se face că de la 1857, și pene mai deună» di, membrii acestei partite fură totudeuna aleși de către capitala Bucurescî? Oe la 1857, la 1858, și suptă totă Domnia lui Cuza, totă poliția d-lui Simeon Mihălescu a votată în Bucurescî pentru noi și pentru ai noștriî? Neputéndu nega faptele, veți dice — cumă diceți de cătă-va tipu — că națiunea, vedendu faptele nóstre cele rele și comparăndu-le cu faptele vóstre cele bune, vedendu că noi amă lucrată numai pentru interese personale și voi numai pentru binele publică, vedendu că noi amă speculată averea publică și neamă îmbogățită, pe căndă ai voștrii avuți că venită și săraci aă ajunsă a fi, nea părăsită acumă, și de bună voie, în cunoscință de causă și, cu fericire, s’a aruncată iată în bradele vóstre! Admitemă c’asta este. In acestă casă case cu, ce dreptate și eu ce logică diceți, că plecăndă eu din țeră, ieți cu mine „sufletulă și inima partitei roșie ?" Cumă pate cineva se ia sufletulă unui cârpă, care de mai mulți ani dechiarațî că este șiremăne mortă? Ancă ceva. "Déc’amú fostă noiuă partită — s’acésta ați recunoscutu-o, numindu-ne partita roșie — pe ce temeiu ziceți că, lipsindă ună singură omr, acea partită perde sufletulă și inima iei? Partita protivnică nouă, partita albă, scu verde, scü fistichie, — căci nu seiü ce colore voiți s’aveți — partita ordinii, cumă o numiți, perde ca are și sufletă și inimă, plecăndă unulă din membrii iei ? Noi credemu că nu. Oricare dintr’ai dugpnevóstrá ar pleca, fiă domnulă Boerescu sau d. Tell, fiă d. Dumitru Ghica sau Nicolae Cretzulescu, fiă d. Lacar Catargiscu d. Generală Florescu, fiă d. Costa-Foru sau principele Grigorie Sturdza, noi nu voma zice c’ați perdută nici sufletulă, nici inima, nici capulă. Și sciți pentru ce ? Fiinducă, pentru onórea din mĕvóstra și fericirea țerei, nu voimă a crede că sunteți nesce corpuri grupate in jurul unui omu, era nu în jurul unei ideie. Sunteți destulă de învățați ca se scrți că partitele, carii s’aă grupată în jurul unui omu, au fostă partitele principilor legitimiști, orleaniști, bonapartiști, etc etc. Partitele cari s’aă grupată în jurul unei idei, unoră principie, au fostă partitele vechiului regime și, partita poporului, partita aristocratică și partita democratică ect., ect. Istoria v’a spusă asemene că partitele principilor, ca și partitele străinului, partitele cari s’au grupată în jurul unui omă, unui principe, s’aă stinsă cu omulă, cu principele, cu familia pentru care lucraă: din contra, partitele carii se grupeza în jurulă unei idei e souală unoră principie, își potă schimba denumirile, se potă reforma, darii nu se potă stinge. Vedeți în Enginera partitele Whigs și Tomi, protestante și papiste; în America republicanii și democraticii; ín Francia partita revoluțiunii ș’a contra-revoluțiunii, a mișcării ș’a resistenței, a celoră cari voru se mârgă nainte ș’a celoră cari voră se dea napoi, tote aceste partite aă perdută în cale — prin felurite morți — omenii soră cei mai însemnați, cei mai puternic și mai sperimentațî, și cu tote acestea ele, când fi mai tari, cândă mai slabe, vă mersă nainte. Puneți dorit, domni redactori ai Pressei, puneți mâna pe fruntea și pe consciința vostră, și spuneți: pe ce teme să ne numiți pe noi partita unui individă și pe voi a unui principiu? Pe noi partizanii unoră candidați la domnie și pe voi ai unei ideie? Multe și felurite acuzări ne ați făcută, dérü numai servitorii drapelelor. Sturza, Cuza, Bibescu nu ne puteți numi. Le lăsămu dorit, domni redactori, în interesuli generale și conformă demnității personale, se lăsămă acusările deșarte, și se ne combatemă ca nișce inamici sinceri și reali. Dacă noî séű voi suntemă uă partită, ai căreia aderențî sunt grupați în jurul unei ideie, omenii potă peri, dar nu și ideia, nu și partita. Dacă, din contra, suntemă grupați în jurulă unui omu, acela omă nu pate fi de câtă unu principe, și partita aceaa va peri, căndă va peri și omulă iei, principele iei. Partita din care facă parte, Z’ce^ ne* contenită că este părăsită de totă țara. Ei bine, de este astă-felă,ea a perită cu mine și prin mine; ea a perită atunci, căndă eu, „sufletulă și inima iei,“ eramă în corpul ă iei. N’aveți déja cea mai mică logică. Zicându că ea pere prin plecarea mea. Din contra, déca ea este perdută, cumü ziceți, iu timpulă câtă amü fostă în corpul ă iei, va redobândi viață, aruncăndu micaărticică a iei, care a contribuită s’o ducă la scădere, și ’n curéndu puterea principiilor, îi va reda vechia iei putere și splendore. Aceste Zise, ve rogă se primiți frățesci de unele salutări și urările cele mai sincere, ce facă ambeloră partite, se lupte faciă n fâdă, fiăcare pentru principiele ieidérii... lupta se le fiă leale, căci numai atunci aceste lupte vor fi roditore și bine facétorie pentru România, atâtă d’amărîtă în trecută, ș’acumă atâtă d’aprópe de gura prăpastie!. C. A. Rosetti.