Romanulu, iunie 1871 (Anul 15)
1871-06-25
.Administrațiunea in Pasagiuli Româniiî Alo. !. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. ANULU AL CINCI-SPRE DE CELE VOE80E ȘI VEI POTIE ABONAMENTE IN CAPITALE : unu anu 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; 1 lună B lei. int i-ktemr^CTE : unui anu, 58 lei; șase luni 29 lei. IN DISTiv- trei luni 15 lei^ ug. luna g lej A knnamentala ^CGPU la 1 Și 16 ale liniei Abonamentele.^ 2Jben, francia, Italia și Anglia pe trimis*111 , Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. v 10 • ANTINȚITIKÎ Anunțiuri, pagina IV, linia 30 litere — 40 bani inerțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile si ori-ce trimiteri NEFRANCATE voru 6 REFULATE. — Articole nepublicate se voru arde. SERVIȚII TELEGRAFICII AKU ROMMUNIJ1. London, 6 Iulie. Ambasadorele engelă de la Petresburg, d. Buchanam, va înlocui la Viena pe lordulu Blomfield care se retrage. Lordul Loftus se duce la Petresburg, și Russel la Berlin, Paris, 6 iulie. Cea mai mare parte din candidații propuși de către Uniunea liberale au fost aleși. Gambetta a fost alesă la Paris și la Marsilia. Candidații partitei legitimiste și bonapartiste au cădută pretutindene. Bucuresci, *î ntindă trebuință astăzi se trecemă fruntariele, ne vomă oprimă momentu Austria. Ministerul actuale are nenoroîncirea d’a nu fi pe deplină și ’n modă clară nici pentru dualismă nici pentru federalismă. Pe d’uă parte dechlară că va mănține Constituțiunea dualistă, ci pe d’alta se silesce a ’mpăciui pe Croați și pe Bohemi, făcându-le orecare concesiuni, acordândule orecare drepturi, ca cele spre exemplu ce acordă Polonilor. Ca totă omulă, ca tote guvernele cari umblă pe două poteci, guvernul actuale este combătută de dualiști și puțină susținută de federaliști. Astăfelă, Camera deputaților, după ce să ținu multă timpă numai prin credite lunare, acumă îi refuză împrumutură cerută de 6ț> de milione fiorini, pentru acoperirea deficitului bugetară. Raportarele comisiunii s-a servită cu următorea conoidorațiune. „Atitudinea ministerialui actuale și temerile ce desceptă în poporațiuni acestă altitudine, în privința menținerii Constituțiunii, impună Camerei imperiasa datorie da nu pune la disposițiunea guvernului mai multe fonduri decâtă ce o va trebui neapărată pentru conducerea afacerilor”.“ Aceste considerări fură adoptate de 87 de deputați contra 56, și guvernul se va găsi silită se convoce Camera mai de timpuriu spre a-i cere din i oă mijlace pentru a-și prelungi cistința. t In acestă timpă presa reacționarie, ne găsindă d’astă-dată că este în interesul« iei d’a ataca Romănia și a inventa bande bulgare și ucideri de israeliți, ne mai putendă apoi se susție acumă că Romănia armeza, se organiseza, se pregătesce și devine ună arsenale, aruncă oă mulțime de calomnii asupra bunei și bravei Serbie. Ea spune între altele că se face uă mare lucrare spre a sili pe principele Miliai se abdice și se puie pe fronti ună principe imperiale ală Rusiei. Adevĕrulu însă, celă puțină pentru astă dî, este, că Serbii, nu au cea mai mică poftă de principe străină— esem piere n’aă fostă atrăgătorie pentru dânșii — și că din contra, se pregătesc« a da guvernală principelui Milan, la 22 Augustă, când ese din neversnicie. Se mergă principele, pe calea naționale a Miloșiloră, și se nu se temă de calomniele presei austriace, sicuru fiindă că Serbii soluse pe domnii cei buni precumü aă mănite diu că sciți s’alunge pe cei carii urmăresc« politica străinilor», doreManifestarea uriașii a Franciei, făcuse se cutremure din temeliile sale. Tronul imperiului germană, Gazeta Germaniei, Norduri, aretă curată ca nici în visă nu-și putea închipui lumea politică din Berlin, un asemene minune. Dovada cea mai pipăită a turburării și a spaimei ce produse asupra Prusiei acestă manifestare este că disa gazetă fu atâtu de coprinsă de deliriu în câtă dice că se nedrepta Prusia a fostă acuzată „ca impusă Franciei uă indemnitate de resbelă care coverșia sorginții acestei țări:“ Câtă de mare trebuie se fiă delirială cândă ajunge a câta se scuze jaful« prin asemenea argumente! Ce ar dice judecătorele cândă celă acusată c’a jăfuită pe cineva ar respunde: —Nu este adevărată că l’amă jăfuită, fiindă că vedeți, elă are âncă uă mare avere. Ș’apoi aceste cuvinte cu care Prusia se apără, nu spună, în modulă celă mai clară, că scopul ă ce a urmărită n’a fostă a ’nvinge pe Napoleone ci a ucide Francia ! Turbarea se manifestă încă și ’n altă modă. Gazeta critică pe Francia că n iocă d’a ’ntrebuința averea iei cu economie, ea o cheltuiesce organisându puterea armată, ba încă mărindu-o cu 900.000 de omeni. Acesta dovedesce, dice prusacul, că Francia voiesce a și relua predomnirea iei în Europa. E nostimă în adeveră domnuță prusacă. I se pare că spune lumel uă noutate cândă dice că Francia voiesce a’și redobândi locului ei. Ba mi, deci! Credută-aă are domnii Prusaci, c’aă sfîrșită cu Francia fiindăcă, prindendu-o dormindă în corupțiune, aă bătută-o, aă arsă-o ș’aă despuiatu-o cu cincispre dece miliarde? 1) Cumu ? Dară, strălucită viță a casei de Brandebourg, de la Cornitele Conrad de Hohenzollern și pen’acumu, n’ai putută âncă se cunosc în acea electricitate a Franciei, ce uneori îi dă acea grațiă puterică, ș’alte ori produce acele spresiuni, ce ’ncremenescă și scuduie lumea întregă? Și decă n’ai fostă în stare a ’nțelege efectele electricității, cumă învățata, atâtă de multă învățata Germaniă,climă dire d. Michelet, „nu scie âncă ceea ce pote citi în cinci sute de cărți de istorie, de drept«, de statistică? Consultă, docă Germaniă, pe naturalist!, consultă physiosoligia, silescete se ’nvețî și tură dată ce este unitatea organică. Ună singură poporă o are. Francia. „El nu mai este poporulu în care circulațiunea este răpede și deplina; ună singură medulară nu se póte despărți. Suvenirile cele puterice ale trecutului, marea tradițiune comună, frățiele militare, au restrensa legămintele nóstre. Toți părinții noștril au combătută, aă suferită și adeseau perită împreună. Sufletul« comună este în fii loră.“ Urmările formidabile ce face Brancia, dice Gazetta, „trădau cugetări de resburare, intențiuni belicase.“ Multă inteligință i-a trebuită nâmțului ca se facă s’acésta descoperire. Multă naivitate în adevĕru d’a crede că Francia n’o se-șî reabiliteze onorea, n’o se-și reie miliardele de care fu despuiază, n’o se-șî reie mai cusumă, acei doui fii naturali ai iei, Assasia și Lorena! Dacă Prnsa voia pacea, trebuia s’o facă, îndată ce a cădută imperatorele. Dacă voia pacea, trebuia s’o facă îndată, cerendă mimai că simplă despăgubire de cheltuielele făcute, și nimica mai multă Ea din contra a răpită, a jăfuită, a arsă ș’a smulsă două coste din corpul Franciei. Ea n’a voită pacea cu Francia ci uciderea Franciei. Ură a vouă, ură va avea. Yentă asemenată furtună va culege. Și éca că deja i s’aă dată patru mari și prime avertisemente, Anteiu, eroismul« cu care aă luptată insurgenții, și puterea cu care guvernul ă a asediată ș a luată Parisul în doue luni. Ală douil’ea. Unirea tutorii partitelor naționale, pentru a face se triumfe Republica contra monarhiei. Al treilea: manifestarea puterii și unității Franciei prin versarea în 6 ore a cinci miliarde de franci. Alți patrulea. Strasburg și Metz. Al-1) Cinci miliarde au mâncatu armatele germane; cinci miliarde au cheltuitu Francia cu resbelulfi,și cinci miliarde ale contribuțiunii. sasia și Lorena, sărăcite, ruinate, arse și cădute în sclavia Prusiei, supscriseră la împrumuturi naționale alu Franciei, cea d’autéiu optu-spre dece și cea d’a doua done-deci de milione. — Nu ve mai daăr nici uă despăgubire, le dise înfuriată, d. de Bismark; supscriți, le mai dise, supscriți că voiți asemănea prusaci, și le voiu despăgubi de tóte perderile. — și ei respinseră supscriindă la înprumuturi naționale ale Franciei. La luptă deră, domni prusați, la luptă crâncenă căci acumă aveți a lupta cu dreptatea și cu Republica. Acestă actu de devotament«, de patriotism«, de înțeligintă și de coragiă politică ale cetățianilor, mari și mici din Strasborug și Metz, făcută luptă tunulu Croup și asoluta dorină a prusacilor«, ne conduce, prin legea contrastelor«, la romănii noștri în afacerea Strousberg. Suntem« uă națiune liberă ș’autonomă și ’ndurămă a face pe brânci suptă pulberea rădicată prin bătaia din picior» a d-lui de Radovici. Avemă tratate, garantate de șapte puteri. Avemă în avantagiulu nostru a loră rivalitate — mai ensumă căndu este vorba de domnia Dunării ș’a guriloruiei. — Avemă în favórea nostră onorea și dreptul«, și tremurăm î naintea domnului de Radovici care susține falșiulă, hoția, coțcăria, cumnua disti d. Carp. Avemă unu contractă, aveml mii de dovedi că noi l’amu pădiu și Strousberg cu principii germani și cu d. Ambron l’aă violată, și ne-au furată, și ’n aeastă stare de lucruri ce vedemă ? mai toți Românii, comercianți, proprietari, magistrați, ingineri și legiști, se pitulescă și tacă de frica d-lui de Radovici, apărătorele oficiale ală coțcarloră, ș’acesta, atunci cândă Statulă este forată cu 160 de milióne, desonoratu, de către miniștrii în facia națiunii ș’a străiniloru, și îmbrâncită de către guvernulă Prusiei a dă țera în mâna loră prin emanetarea tutor« moșieroru iei. In facia unei situațiuni atâtă de durerosă pe câtă este rușinosă și periculosă, putemu dice că Românulu ș’a împlinită datoria. Cestimea este lămurită, celă puțină pe câtă ne efeară puterile. Amă spusă asemene ce este de făcută, ca se ndreptămu, pe câtă va fi cu putință, reulu făcută de către ministrulă Ghica-Boerescu, eră nu se ne afundăm« cu totulu. Amă spusă că totă ce avemă de făcută este simplă: este, se stămă în dreptu, în lege, în concesiune. Cu tóte aceste, câte-va cuvinte încă, uă formulare mai clară, ca se nu remne umbră de nedumirire. VINERI, 25 IUNIU 1871. IAUfiNEZATE ȘI VEÎ FI .^BON^BEA. IN BUCURESCÎ, la Administrațiunea diariurii. IN DISTRICTE, la corespondinții sei și cu p«șta . Pentru Anunțiuri a se adresa la admiinistrațiune. ' . TIJV. PARIS Pentru abonamente : la d.. Darrag-Hallegrain, ‘ Rac de l’ancienne comedie, 5. . Pentru anunțiuri: la d-nil Drain, Thomas et C-ni Rue Lepeletier, 23. LA VIENN’A. Pentru abonamente : la d. B. G. Popovicî, Fleisclmarkt, 15. Pentru anunțiuri: la d-nil Haasenstein și Vogt Neuermarkt, 11. Considerândă că ministerială care a subscrisă adtulă de concesiune este totă acela ce a lăsată pe concesionari se calce necontenită concesiunea, și se sustragă depositulu Statului română de la Berlin, acelă ministeriu se ftă îndată trasă la respundere. Considerândă că conformă art. 7 alin. 2 și art. 15 alin. „6 dobândile vor fi plâtite în timpurî construcțiunii de concesionari“, guvernul ă se nu mai discute ună momentu asupra acestei ces iunî, ci s’o primescu ca bine și definitivamente resolvată de către arbitrii, do. Vernescu și Plagino. Considerândă că conform art. 27 din concesiune, singura autoritate competinte a judeca neî nțelegerile dintre părțile contractante suntu arbitrii, guvernulă română s’aplice, în câtă îlu priveșce, sentințele deja date de arbitrii, și se supună judecății for c cestiunile ce ară mai fi neresolvate. Se aplice apoi, în câtă îlă privesce sentințele, făr’a admite apelă nici amănare, după cumu îi dă dreptu convențiunea. Considerândă că conformă Art. 24 alin. 2 „Concesionarii nu vor fi putea nici uă odată se se prevaleze de vre uă protecțiune străină, în cmte stațiunile cată „s’ar rădica între denșii și guvernulă „românii în privința concesiunii de faciă, “ guvernulă se respingă orice, ingerință străină, se nu recunoscă concesionariloru dreptul ă d’a apela la tribunale și autorități străine, se nu recurgă em ensu șî la asemeni autorități pentru a nu da proteste și tóte „contestațiunile ce s’aru rădica între ambele părți“ se le privesc” ca definitivamente respirate de către arbitrii. Considerândă că sustragerea depositului română de la Berlin este una faptă ce iese din categoria contestațiunilor prevedute de art. 24 și 27 din concesiune, că eașiî concesionarii nu contestă ca să luată mai multă decâtă ceea ce pretindă că li se cuvinea, o guvernulă română se urmărască pe cale criminale pedepsirea culpabililor și restituirea depositului, în suma ce se va constata că ’n adeveră trebuia să fiă. Considerândă că conformă art. 6 și 23, „la casă cândă terminu pentru începerea și terminarea construcțiunii ară „trece și întârziarea ar urma încă șase „luni, fără se fiă justificată prin causă „de forța majoră, recunoscută de tribuna„lulu arbitrar«, concesiunea se va anula,“ guvern să se anuleze concesiunea. Considerândă că Statulă Romănu trebuie se plătescă ceea ce i s’a dată, îndată după anularea concesiunii, se numască uă comisiune pentru evaluarea lucrărilor și tutorii materialelor aduse pentru casele ferate. Acestă omisiune va fi compusă de Romăni competing și de străini, Englezi Francesi și Germani, asemeni competing și două integritate recunoscută: ecitatea cere a se numi asemeni străini, căci din momentul ce concesiunea se anuleza, lucrările deja făcute și materialurile deja aduse privesc și pe detentorii străini, a căroră capitală este îngagiată, și trebuie prin urmare a le da cea mai deplină satisfacere. După evaluarea făcută de comisiune, și numai pentru suma constatată ca înrebuințată, Biaxuiu romanii va urma a plăti detentorilor acele 7 la sută, stipuate prin concesiune, pe baza căreia ei au cumpărată obligațiunile. Pentru diferința ce se va găsi între suma întrebuințată și cea luată de pe obligațiuni, România neputendă avea nici oă răspundere, căci nu ea a ’ntrebuințat-o, detentorii își voru căuta cu concesionarii, și totă d’uă dată, constituindu-se în societate de acționari, conformă art. 14 din convențiune, și dândă bune și reale garanții României, voru putea se urmeze, decă se va conveni, construirea căiloru ferate. Acesta este legea, acesta este dreptulă, asta dejulată se facă Camera, asta va cere națiunea se facă Camera, Prusia, decă voiesce se scape pe principii compromiși, pe principii coțcarî, cumu îi numesce d. de Carp, se le dea bani ca se’i pună ’n posițiune da trece de onești; de nu, sei lase se s’afunde, căci nu credemă că d. de Bismark cugetă că România s’a îngagiată a plăti pe toțî principiî prusiani coțcarî. Români, neamă împlinită datoria. Acumă împliniți-ve p’a vostră, séu culcați ve cu domnii miniștrii,’suptă talpa cioboteloru d-luî de Radovici. ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Mercuri, 23 Iuniu, 1870, Președința d-lui D. Ghica. Presintî 85 domni deputați. După formalitățile cotidiane. D. ministru de financie citesce mesagiulu domnescu prin care re ’nainteză camerei proiectulu de lege pentru aședarea a 15 persone la pensiune. D. ministru de resbelu citesce espunerea de motive și mesagiulu prin care se ’nainteză proiectulă de lege pentru „regularea posițiunei oficiăriloru “ D. N. Negrea vogă pe d. ministru de financie se escludă din tabloulu moșieloră ce s’asigură pentru datoria flotante, publicată prin Monitorii, unele moșii din districtulu Putna, pentru care esiste deja pendinterna precesă între stată și comuna Focșiani. D. Ventura atrage atențiunea d-lui ministru de interne asupra șicaneloră ce se pună comunicațiuniloră călătorilor« între Bucurescî și Brăila, din causa nepotrivire! orelor« între drumul de seră’ Strasberg și vaporelorü de pe Dunăre. D. prim-ministru explică că guvernul ă s’a ocupată de acesta cestiune. Companiele de vapore au respinsă că nu pote schimba orele nici face vr’uă ’nlesnire pâne la Septembre, din causa lipsei de personale. In urma acestora s’a ’nsărcinatu direct orele poștelor« se se ’nțelegă cu compania drumului de ferit, deca potă schimba orele trenului. De nu se va face nici cu acesta vr’uă ’nvoielă, guvernul va pune la disposițiunea călătorilor« unulă din vaporele sale spre a ’nlesni cu modulă acesta circulațiunea între Bucurescî și Brăila. Se continuă cu ordinea bilei. După câteva esplicațiuni, se pune la votă amendamentulu rămasă nevotată din ședința de ieri, prin care se fisăză mașimulă tasei de jugăritu la 10 bani pentru perechia de vite de la carele încărcate. Resultatulă este : &2. votanți, $7 bile albe pentru, 35 bile negre contra. Amendamentul« dară se primesce. Art. 43 se retrage de guvernă. De la art. 44—74 inclusivă se primesc nemodificate. La art. 75 s’adauge tasa de 50 bani de metru pentru stradele nepavate, după propunerea d-lui generală Vlădoiană. Se primesce ca adausu la art. 76 amendamentulă d-lui Ionide, d’a se tasa și stradale cu petre cubice, deră necanalisate, cu câte 1 leu nou și 50 bani de fiecare metru. D-niî Agarici și Leon Eraclide propună a se admite ca articulă nou masimală unei tase de 2 lei nouă la sută asupra mărfurilor« ce se consumă ]n comună. D. prim-ministru combate acesta tasă, c^nu prin admiterea iei se impieteza asupra vămiloru și cu montuu acesta, venturile statului voră scăda. D. Muruzi și L. Eraclide susțină amendamentulă, ca una din cele mai drepte tase de impusă din partea comunelor«. D. Sutzu, ca membru din comitatul« delegațiloru, aretă motivulă care a făcută pe comitat« d a respinge amendamentul«, opinând« că, admitendu-se acestă amendament«, se omoră totă comercială. D. Moscuna susține amendamentul« d-loră Agarici și Eraclide presintândă luptă amendamente d’a se intercala rasă și pentru lucrurile și mărfurile de tasă, pe cari le specifică. D. ministru de finance arata că fisculă prelevă 7 la sută pentru mărfurile ce se introducă: ce se va face cândă s’o înființa tase și de comune? Cu câtă se va mări și adauge tasa vămilor, cu atâta contrabanda se va încuragia și, ca ministru de finance, în cea a ce ’să privesce e contra acestui amendamentă. Discnsiunea se 'nchide. Amedamentulu d-lui Agarici și Eraclide se respinge. La articlulă pentru lasa vinulă din comune d. Negri, propune a se specifica ca tasa de 50 bani pentru vadra de vină muoă se se ia numai de la vinulu ce se consumă la cârciumi. Se primesc. Articlele următore se primescu nemodificate. Art. 83 — 85 se retragă de guvernă. De la art. 86 — 92 se primescă nemodificate, art. 93 se suprime. La art. penultimă d-na G. Brătianu rugă pe guvernă a retrage acestă articlu ca unulă ce este în contradicțiune cu acesta lege care se numesce de masimum fiindă forțați mai târziu a vota și alte rase comunale; la art. care prevde, ca legea de faciă se se puie în aplicare de la 1 ianuariă 1872, d. Popovici presintă un amendament d’a se suprime acestă articlu pentru motivul că suntă alte diferite tase înființate ,prin anume proiecte de legi și altele arendate pe mai mulți ani prin contracte. După diferite doră neînsemnate discnsiuni la care iau parte d-nn: Agarici, Muruzi, Sutzu, M. Costache și I. Fetii,