Romanulu, august 1871 (Anul 15)
1871-08-05
662 ROMANüLU 5 AUGUST!) 1871 Etă protestulu d-lui I. Deșliu, inserații în Independința belgiei de la 6 Augustu st. n., și despre care amu vorbitu septemâna trecută, cu o pasiune a depeșei ce ni se trimise de la Bruxelles: Bruxelle., 4 Augustö. Domnule redactare, Ou viin părere de refl ciții în Independința belgică, No. 214, un depeștă din Bucurescu, cu data de 1 Auguste, care dete loca unei critice injuste pentru țara mea, relativă la drumurile de ferit ale României. Nu voi discuta aprobările d-vestre; nui numai a, constata că acea depeștă, sosită din Bucuresci, presintă cesti unea ’ji litigii numai și numai în interesulö d-lorö Strousberg și consorțiloru. „Statulă română a garantată detentarilor de obligațiuni ua dobândă de 7 V2 din venitulă drumului de seră. In casă cândă acestă sondă n’ar ajunge, tesaurulă va plăti restulă. Eră, domnule, testulă fidelă ală ardeiului 15 din concesiune. Dére pen’acumu nu s’a terminată nici uă singură liniă, altele nici nu s’aă începută și cu tóte astea terminală construcțiunil a espiratu. Putema noi are plăti cu ponulă mai nainte d’a ne atinge de venitulă drumului de seră, mai nainte d’a fi în posițiune se cunoscemn deficitul ș’a regula plățile? Nu! Cine este dérè aci culpabilele? Vă lasă sarcina d’a respunde d-vostră, déré pé ie cândă drumul de seră se va termina, detentorii de cupane nu pot fi decâtă creditorii d-lorö Strousberg și consorții. Acesta tribunalele din Berlin au recunoscut-o deja, condamnândă pe acestă companiă la plata cupaneloru detentorilor. Décá garanțiele ce oferia concesiunea s’aă violată în complicitate cu Strousberg și cu Ambion, țara nu póte fi respinsă tare: ea are legile iei și ’și sobe ținâ cu onore îngagiamintele. Nu e vorba ac: d’uă, cestiune de partită, ci de interesele naționale, n’ară fi nici demnă, nici justC d a da țâra pe mânele unoră concesionar' cari nu ș’aă împlinită îngagiamintele. Câtă despre nota d-luî de Bismark decâ ea esista, țâra rasei se respunde cu demnitate amenințărilor, ale căror obiectă este. Intr’uă frumusădi adeveruri va triumfa și România va fi totodeuna cum a fostă destinată se fiă, mare și puternică. Noi contestămu dreptul de intervenim Sublimei Porți în afacerile interiore ale Igrei, întrucâtă ea ar vre se complici cestiunea Oriintelui și se compromită bunele nóstre relațiuni cu dânsa. Priimiți, ve rogă, d-le redactare, asigurarea celei mai perfecte considerațiuni Ion Dediu, senatore, cută în capitală, simtă și patru poduri de seră destinate a se aședa peste Dâmbovița în diferite punturi ale capitalei. Cu ocasiunea săpăturei fondațiilor, la podulă din calea Văcărescu, s’a descoperită un sec isoare de ape minerale fernginase, și ministerială, îndată ce a fost înșciințată de acesta, a și însărcinată pe directorele său, ca în înțelegerea cu d. ingineră Berthon, represintantele d-lui Godillot, se studieze împregiurarea și se supună resultatulă descoperirilor făcute. Astăzi, primindu-se raportul d-lui ingineră Berthon, registrată la No. 6.695, prin care se arată resultatulă descoperirilor făcute asupra aceloră isvare de apă, ministerială ’ă publică, spre cunoscința generale. (Comunicații). IsportulS d-loi inginerii Bertlinn, represintantele din concesionarii Alexis Godillot, către ch mioist,ru alu agricultureî, corasocialul și lucrăril [UNK] lord publice, cu No/09, din 11 August, 1871 Domnule ministre. Am veijuta cu plăcere interesul, ci luați la descoperirea făcută isvórelor, di ape minerali feruginase, cu ocasiunea săpăturei fondațiiloru podului de femei construită peste Dâmboviță, în calea Văcăresci. Ași fi dorită d’a ve puté adresa, câți mai în grabă, precari deslușiri asupra acestei descoperiri, dére am adăstată i cunosce mai ăntâiă avisulu persónelori competinte în asemene materie. M’am adresată doru onorabilei eforii a spitalelord, care a însărcinată pe dată pe ab'lulă seă chimistă, d. doctore Bernath, d' arialisa aceste ape. Onorabila municipalitate, informată dânsa despre acastă descoperire, a numită pe dată că comisiune a statua asupra măsurilor de luată, spre a nu lăsa se perde aceste isoare, rugându-mi totă-d’uă-dată a studia mediele ce le-aș crede mai eficace pentru a reuși a 1 concentra. [ Locurile din vecinătatea Dâmboviței, se mal cu semn adâncimea la care acest isoare s’aă descoperită, (cu mai mult 1 de 2 stânjinî mai josu de câtă părții cele mai inferiore ale stradei, și un stânjină apropo mai josu de câtă nivelulă Dâmboviței), facă acâstă operați * destulă de dificile. 1 Ună simplu puță de lemnă făcută drepti 1 în susulü uneia din părțile de unde eienesce cele mai abundiate din aceste iivóre, ar fi ineficace pentru a le pute concentra, și mai cu samă a conserva proprietățile loră. Una păță de zidă cimentată este fare necesariă pentru a evita d’a nu se ameteca apele Dâmboviței cu acelea ale acestora isvóre. Trebuie asemene printr’ună drenag de țevi de olane, cari voră fi împreunat lipindu-se cu cimentă, se se caute difritele isvóre, câtă de departe ară fi une de altele, pentru a le concentra în acela puță și pentru a asigura fotfi-d’uă-da !’ uă cantitate de apă suficiente, incașuri cândă unele din aceste isoare aru lua uă! altă direcțiune. is Prin natura sea, acestă apă nu suportă!di contrctulö aerului fără a perde uă parte! din proprietățile sale. Ur Abia scrisă apa din isvoră, care țîșnesc eI asta de limpede, se tulbură pe dată în butelii și, în câteva ore, depune un cant Pate ore-care de seră în stare de depouri gălbui, ceea ce nu este altă ceva decâtă I parosidă hydratată de seră. Acestă proprietate ne arată că puțurile ce trebuie a se construi nu trebuie a fi puțuri simple, descoperite, din cari s’arăt scóre apa prin găleți; ună asemene puță ar face d’a perde acea apă uă parte din proprietățile sale și, în loc d’a ave uă apă limpede ca aceia ce ese din isvoră, p amnă avea uă apă turbure prin depunerea unei părți a ferului. Sistemul, ce propună pentru a concentra aceste ape și a conserva tóte proprietățile loră, consistă déru a reuni prin L Jtr’ună drenagie tóte aceste isvóre într’minăl singură pură, bine astupată și ridicată cu dreptă mai sus de câtă celă mai abun L dinte din aceste isvóre. Pe bolta acestui puță se va ’nălța uă fântână cu robinete, prin cari apele, tn U ■ puterea compresiunii loră naturale, voră c curge, conservândă astă-felă récela și lim L spediciunea loră. Dére, pentru că, după cum este pro Uuibabile, compresiunea nu va suficiente pentru a rădica apele până la nivelulu solului gladies la 2 stînjini, și pentru că apele nu î. voră pute nici uă dată a se rădica la bună nivelă superiore apelor șl din Dâm ] Ibovița, fântâna va trebui înființată cu șună stânjină și jumătate mai josu decâtă părțile cele mai inferiore ale stradei.— . Va fi prin urmare necesară a se înființa Jună ală douilea puță concentrică celui Jd’ântâiă, în care se va scoborî pe trepte. J Iu celă d’ală douilea puță voră sta țameni însărcinați cu umplerea pahareloră J băutoriloră. Câtă pentru loculă de băută, elu va fi putea se înființa în nivelă cu strada,! D I într’ună cioșcă mai multă sau mai puținăI j elegante. ( I Concentrarea isverelor și construirea dublului puță simtă lucrări dificili, ce voră necesita sleiri, costisitóre cjiua și noptea, prin pompe cu putere de aburi, și solide fondații pe piloți, prin înființarea zidirii impermeabile. Deși numerósele nóstre lucrări ne lasă "" puțină timpă pentru a ne ocupa c’uă asemene lucrare, ce va cere póte mai " ‘" multă de două luni spre a fi adusă în stare bună, am consimțită cu tóte acesea d’a ne însărcina cu dânsa, în vie teresură publică avândă, machinele nóstre! 5' deja instalate la acestă punctă. l Acumă, după ce amă descrisă lucrările de esecutită pentru concentrarea acestoră isoare, vomă avea resultatele ce la dată analiza chimică. Până acuma anae îi lisa cualitative numai a putută fi terminată, D. doctore Bernath, căruia i s’a conseliată acastă operațiune, a bine-voită a de A comunica resultatele următore, autori sândule de a le publica. Intr’ună kilogramă de apă din aceste svóre este în disoluțiune 1620 miligrame e corpuri fise. Corpurile fise găsite în disoluțiune în ceste ape sântă următorele: Bicarbonată de seră; Bicarbonată de magnesie; Bicarbonată de calce; Chlorura de magnesie; Chlorura de calciumă; Sulfată de calce; Sulfată de magnesie; Carbonată de sodă; Carbonată de calce; Fosfată de calce; Aluminium (accyd hydratată); Litium (o fostă constatată spectrosconcesce); Accyd silicic. Substanță organică. D. doctore Bernath a făcută asemene câteva esperiențe asupra temperaturei acestei ape. Stă și resultatele : Temperatura esteri0ră era de 19 grade centigrade, pe când aceia a apei nu era se cată de dece grade centigrade. Reacția acestei ape este accidă. Pe dată ce analiza cuantitativă, de le care d. doctore Bernath se ocupă acumă, va fi terminată, vomă publica resultatele. Putem cu tote acestea adice, astăzií, că cuantitatea bicarbonatului de seră ținută în disoluțiune, în acestă apă este considerabile și se urcă la 984 miligrame în 1 kilogramă de apă. Comparată cu apa de Spa (isvoră din Povhon) a căreia ată și compoziția: Vedemă ea, pe când apa de Văcărescu conține 1620 miligrame de corpuri solubili, apa de apa nu conțiune de câtă 657 miligrame și că pe când apa de Văcăresc conține 984 miligrame de bicarbonată de seră, apa de Spa nu conține de câtă 71, adică cu uă diferință de 913 miligrame mai multă în apa de Văcărescu. Acestea sunt, d-le ministre, faptele constatate deja relative la aceste ape. Bine-voițî, vă rogă, d-le ministre, a primi încredințarea predistinsei mele considerațiuni. Ingineră, A. Berthon. (Monitorulă). curiese de temperatură, holera nu s’a presintat.fi de câtă supt formă sporadică. Vă scrisare particulară semnaleză nesce cașuri mai cu semn la Gers, unde vaida și frigurile epidemice numite suette seceră de la ’nceputul iernei. In mare numără de localități, mortalitatea ajunge séö întrece ’n acești mominte masimuli cifrei normale. In colo, condițiunile sanitere d- medă di, in genere suntu rele. Posta-bovină — dire Nord-Est — continuă a causa mortalitățile sale ’n cantonul Carignan; după ce seceră pe rândă în 12 comune, s’arătă ’n comuna Sailly, unde făcu 25 până la 30 de victime ’n câteva zile Acestă bule se răspândește din sată în sată, pentru că autoritățile locale nu lucrezá cu destulă severitate, până a^a n’aă făcută de câtă căteva procese verbale și nici unulă nu s’a judecată. Proprietarii de vite, din satele pe unde pestilența a ’ncepută, aă urmată a ’și lăsa animalele se âsă, și oprirea nu li s’a făcută de câtă peste mai multe dile ’n urnă. Vitele fură rădicate noptea din satele infestate și duse 30 de kilometre, fără ’ngrijire de periciulă d’a trece prin comunele unde nu există tifus; t sista carne de vite tăiate ’n asemene sate. Vitele marie de ordinară mi se agropa destulă d’adâncu, pelea nu li se tăbăcesce și multe din animale au fost desgropate. Ca modulă acesta pesta bovină iea din ce în ce mai mari dimensiuni. Bicarbonată de sodă . . . . 0,1266 Bicarbonată de potasă . . . 0,0105 Bicarbonată de calce. . . . 0,1730 Bicarbonată de magnesie . . 0,1674 Bicarbonată de seră .... 0,0714 Sulfată de sodă..................... 0,0203 Obloniță de sodiumă . . . 0,0256 Accyd silicic......................... 0,0629 0,6577 CHOLERA ȘI PESTA BOVINA. Cholera cutreieră nu numai vestulă Rusiei și fruntarea Prusiei, diare și centrulu imperiului rusă. Se scrie de la Rybinsk, în guvernemântală Jaroslaw, că cholerarea aci din di ’n di proporțiuni și mai considerabile. In Francia, cu tóte variațiunile cele VARIETATI Gazetta Medico-chirurgicale publică narare următorualui casă straordinarîi de vindecare: Străpungerea cranului ți a creierului prin imn sfredelii de pietrari, urmată de vindecare. Comunicată de Dr. I. M. Harlow din Woburn, Societății medicale din Massachusetts. Raportămă lectorilor noștri! una casă, care este unică în literatura medicale. Decă ne ară spune cineva, că ună omu, ai cărui creieri au fostă pătrunși d’nă bară de seră lungă de 3 piciore, s’a vindecată cu desevîrșire, amă crede că este ună humbungă americană; ânsă cândă văijurămă apoi desenulă ce urmază mai josul și punându-lă in comparațiune cu titula acestei observațiuni, eramii convinși că este ună adevărată humbung, și numai curiositatea ne ’mpluse a citi pamfletul. Însă abia citirămă două pagine și avem o mustrare de cugetă asupra verdictului nostru precipitată, și după ce citirămă totulă, amă simțită stima, ce datorimă verității și nu mai puteamu se refusămă admirațiunea nostră solidității și perseveranței spiritului americană, care învinge ori ce piedici spre a ajunge la ținta propusă. Dreptu exemplu demnă de imitare, de modulă cum ă trebuie să urmârescă Intre lucrările contractate cu d. Gcdillot, în anul 1865, și cari se ese FOIȚA „ROMANULUI“ DIVA Dil BilâRTE Mutu mărturii ocularii. Comitaturi centrale. — Originea ți acțiunea sea. Cum s’afundată —SS Marte la afacerile esterne. — Clement Thomas. — Montmartre. — Strada Romuriloru. — Cei doui generări — Primăria celui d'alu doilea arondisment. — Urmares) — Omenii cari se devotară pazei și priveghiării timurilor, la ’ncepută fură numeroși. Se numerau ca la doué-trei mii. Zelulă ânsa li se săbi ’ndată. Căci, pentru care folose se păstreze nesce tunuri pe cari nimeni n’avea poftă d’a le lua, pe cari nimeni nu le băga ’n semi ? Peste câte-va zile nu mai fură de câtă patru sute, peste câteva septemăni de câta șai 1) Arm o de ieri 3 Augustă, 17 leci. D. Schoelcher, plimbându-se pe mărimea Montmartre, cu d. Clemenceau, la 17 Marte, întrebase pe unii dintre acei păzitori: — Ce vreți se faceți cu artileria asta? — Pe legea mea, cetățene, nici noi nu scimă. Seamă scăpată de Prusian! și acumă le păzimă: era totu! — Sunteți dispuși a le da guvernului republice! ? — Da, artileriei gardei naționale. Nu ânse generalilor o cari aă trădată Parisulu. D. Schoelcher preveni pe d. Thiers chiarö în acea sera. A doua zi avu locă încercarea d’a le lua. Vai! dar fi mai avută puțină răbdare, puțină ’ndemănare, câte nenorociri nu s’ară fi putută înlătura! Scrți ce urmări avu ’ncercarea d’a le lua tunurile, soldații remaseră cu arma la braniu pe nălțimi până la nouă ore de diminață, mulțimea’i încongiura, îi silise se retragă și se strigă : Trâiască republica ! .... sosiră câteva batalioni din garda naționale .... se răsipiră ... s’arestâ generalele Lecomte. La zece ore și jumătate, trei grupei sau mai bine trei partite se desemnau deja : partitulu comitatului, partitulă guvernului, ună aki treilea partită în sfîrșită, revoluționară ca și celă d’ăntâiă, numai ceva mai amestecată cu elemente moderate, care prevedea deja resultatulă conflictului și avea se se sflască — dére Tu zadară, vai! — a se micșiora ’nspăimântătorele’! consecințe. Partitură comitatului se grupa la Montmartre; partitură guvernului era răsipită pe la municipalitate, pe la ministerială de interne, pe la primăria Drouot, pe la ospelulă afaceriloră esterne; al treilea partită își dedese ’ntâlnire sora la primăria celui d’al 12-lea arondismentă, în ulița Băncei. Câte-va trăsuri staționaă în facia ministerialul akceriloru esterne. Patru deputați din majoritate, triști, se plimbaă prin curte, dârida’și brațiulă. Alergaă înaintea birjeloră cari sosină, înlesniaă pe viiagiori a se da josu și ’i întrebaă c’uă voce schimbată : — Ei b’ne ?. .. Porțile cele mar bernă deschise de totă, te suiai pe scări făr’a fi oprită. Servitorii ’n livrele, neliniștiți, nu te mai întrebaă nici cum te chiamă. Rătăceau prin săli, cu capulă în josu. Suflete obosite !.. . . Căderea guvernului se scrise mai ănsteiu pe fa Ia servitorilor. Lumea intra ’nnesce salone imense, pline, ca ’ntr’uă di de serbătorre, pline de omeni în uniforme ’ncărcate de decorațiunî, generali, admirați, coloneii și oficialî de tóte gradele. D. Jules Simon vorbia la cerceveua unei ferestre, seriosa și tristă, cu admiratele Pothuau. Nesce deputați îi împresurau, silindu-se a auiii ce vorbiau. Alții s’atîrnau de bra^iulă d-lui Picard, care trecea răpede. Generalele Le Fio, în mijlocul ă unei grupe, da din umeri și’și încrucișa mânere, cu aerulă unui omă care dice : — nu potă se facă nimică! nu ’nțelegă nimică !... Din cânduri cândă, uă ușiă din fundă se deschidea și, acoperită cu lente și cu medalie, — ne’ndoita c’acele ’nchipuiri de corpuri omenesc!, formate din lemnu,