Romanulu, noiembrie 1871 (Anul 15)

1871-11-25

riarulu Uniunea liberale, în numărulü sea de la 7 Noembre, publică UUU forte însemnată articlu asupra sistemei de secrete adoptată de guvernulu actuale. E că acest articlu: ROMÂNULU 25 NOEMBRE 1871 se va primi acea convențiune, va avea sult an în budgetă nu numai anuitatea la suma de 367,740,000 franci, ce acestă jurnalü pretinde că cere compania, dară încă și deficitul ce voru lăsa cheltuielile esploatării. Ministeriul, pentru ca erorea ce face jurnalului Românulu prin astă aserțiune se nu fiă împărtășită de publicul, care nu este inițiații în cunoscința acestoră afaceri, crede de datoria sea a da urmatórele esplicațiuni : 1. Atâta după concesiunea liniilor ferate Sucéva-Roman, art. 17 și 19, câtă și după concesiunea Strousberg, art. 15, amândouă aceste concesiuni date la 1868, supt ministeriu la Golescu-Bratianu. Statulü nu garantată de câtu anuitatea de 7 și jumătate la sută asupra capitalului kilometricii fișată prin concesiuni. 2. Oricâtă de mare se fiă cifra cheltuielilor și esploatării, Statula nu plăteșce de câtă suma de mai susu garantată. Dacá guvernulű controleză cheltuielile esploatării și cere concesionariloru reducerea loru, nu o face pentru a evita plata unui escedentu care nu póte privi de câtu pe companie, ci pentru ca, reducându cheltuielile, se ajungă a împuțina cifra garanției. 3. După proiectulu de convențiune ală detentoriloru de obligațiuni Strousberg, constituiți în societate de acționari, conformă legii de la 17 iulie trecută. Statul nu garantză societății decâtu aceașî anuitate stipulată în concesiunea Strousberg de 7 și jumătate la sută la capitalul de 270 fr. pe kilometru, sau în totale anuitatea de 18,609,750 fr. pe numărul a întregii alți kilometre sora concedate, și după ce tóte secțiunile vor fi primite. 4. Câtu pentru cifra de 367,740,000, penumitulü jurnal, pretinde că se cere de companie și pentru care adaugă că vom avea a înscrie în budgetulu nostru un anuitate întregă fără a căuta a cunoace pe ce calcule este basată acéla cifră, ministeriulu crede asemenea de a sea datorie a explica că déca socieiaka acționari prin j sub proiectă de conven de taine ’și reservă dreptulă a mări capitalulu prin emisiune de acțiuni suplimentarii, acesta nu privesce pe Statula română, precumü asemenea și repărțirea de către societate a anuității lăsată după concesiunea Strousberg nu privesce decâtu pe acționari. (Monitorulu). (Comunicatu). PRESSA ANTI-PRESSA. Legiuitorii țerei au ajunsă, în fine, a se întruni, în ramură, la Adunare, pentru a pute lucra, și este să septemână acumu, de Mereu rea trecută (27 Oct ), de cându au și începută a lucra adică, a asculta, și tace! Căci nu putemu dce că pentru publică făcu optÜ dile alta-ceva de câtă se tacă! Miniștrii M. S. au voită asta, și li s’aă făcută pe voie. Ei trebuie te fiă satisfăcuți. Au cerută ședințe secrete, pentru a comunica planurile și proiectele d-lorit, pentru cari în adeveră au convocată estraordinariă Camerele; și e că optă zile de cândă Camera, pe câtă soima, nu ține de câtă ședințe secrete. Avemă deci mare dreptate, cândă chemă că ierășî prin suprindere să se vie miniștrii M. S. se apuce pe represintanții țerei cu cestiunea concesiunii căieloră ferate. Este de multă o stemă acesta, din partea miniștrilor M. S., de a considera Camerele numai ca uă machină devotată. D. Costa-Foru, fiindă senatore, a fostă directă inițiată la acestă sistemă de guvernamente constituționale, dragă domne.“ „Camerele trebuie se facă voința miniștrilorü M. S., și miniștrii M. S. voința... . „nu seiă cuți“ Treba Camereloră, în acestă sistemă absolută, alta nu este de câtă a vota macltinamente. Dispre deliberări și desbateri parlamentare, aceste suntă ună ce secondariu, una lasă de nu cu totulă uăsuperfluitate. De aceaa condițiunea principale a funcționării sistemei stă în cuvântările fără șiră și fără scală de publică ale ședințelor secrete. Noi, ca buni și pacinici cetățiani nu suntemă, nici că putemă fi absolută în contra ședințelor secrete, din momentulă ce ele sunt prevâdute chiară și prin constituțiune, și de órece aă produsă atâtea resultate priviciuse dinastiei, Ense și ședințele secrete, ca tote deprinderile monarhice constituționale, trebuie și ele oriși cumă se fie și pe placul publicului, trebuie se aibă rațiunea lor, de a fi, trebuie se fie deplină justificate înaintea țerei, trebuie se fie tolerate și de opiniunea generale. Mai alesă pentru că desbaterile în secretă ale represintanților, națiunii, se nu neliniștescă spiritele, și se nu le iriteze, trebuie neapărată ca se se scie de toți, care este obiectulă lora, și cari suntă motivele de Stătu, motivele politice, prin cari se justifică tratarea legislativă în secretă. In casur de faciă, miniștrii M. S. nici atâta grija n’am avută, ca se spune publicului motivele pentru cari nă voită se trateze în secretă învoielile d-lorü cu creditorii lui Strousbeg și Compania. Despre partea nostră, ne vomă abține de a conjectura oriși ce. Nu voimă se scimă, în împrejurarea de faciă de câtă cea a ce guvernulu M. S. și cu represintanții țerei voră socoti că este prudinte și patriotică de a comunica și țerei, de a areta și lumiia lumina cea mare a bilei. DérQ déca ne resignimă astă felu la discrețiune forțată, și de nu căutămă a mai adauge la bănuielile publicului, totuși se ne fiă permisă a areta părerea nostră de refl, unde nu putem fi, îndată se destăinuimă și se dăm fi piblicității uă relațiune esactă și fidme despre ședințele secrete ale Camei el ! Esprimemă aici acésta părere de refl cu atâta mai vârtosu, că acestă fóie afi fostű insiriată grozavă, și grosolană insultată, de unica și singuraia főte bucurescană care susține politica miniștriloră M. S. cu mai multă pasiune și cu interesă mai particularii decât fl orice altă organu alt presei române. Singuratica și paradosala Pressa din Bucuresci măcarfi astă-dată ne va face onore de a nu ne condemna fără a ne asculta. Suntemă și noi absoluți în ceva; sunttemă pentru puterile nelimitate ale presei. Căci pentru a combate abuzurile unei puteri esecutive neînfrânate, pentru a ține un frâft uni despotismă nedomolită încă, este și dreptă și raționabile ca libertatea netermurită a presei se fiă garanția drepturilor neprescriptibile ale cugetării libere și independinte, ale espresiunii neîmpedecate a opiniuniloră. Dreptă acea, în câtă se atinge de indiscrețiunea foilor publice, în materie de destăinuiri și denunțări de interesă publică, drepturile presei sunt întregi și fără îngrădire. Enseși foia Pressa, din Bucuresci, au simțită adeverul acestei masime cândă inconsecințe cu sine și, pentru a neutralisa impresiunea desastrofă ce au produsă în publică relațiunea ședinței secrete din 11 Marte trecută, și-au permisă adice căte relatate erau neexacte ! Déri cândă cineva negă preșice în contra cuiva, ore nu afirmă ceva, prin chiară faptul negării ? Noi credemă că da. Și în împrejurarea relațiunii împărtășite publicului prin foia nostră despre faimosa ședință secretă din Marte trecutu pentru abdicarea M. S. principelui domnitoru, are Pressa n’afi foști totă atâta de indiscretă, celă puțină, cândă au umblată după informaiuni și le-au găsită, și le-a fi comparată cu cele date de noi, și au rostită apoi cuvântulă că ale nóstre nu erau exache, fără chiară de a dice mai multă? Nici că era trebuință de mai multe. Ci Pressa nu se mulțămesce numai cu atâta; ea lasă d’uă parte pe deputatulă nostru indiscretă, și avea cuvântă tare pentru acesta, fiindu că și ea, discreta și onesta făiă. aă fostă nevoită se găsască unu deputată alüsefi indiscretă, carele se-i spune că nu erau exacte cele comunicate noue ! Apoi, moderata foia, vine asupra nostră, și ca turbată, ne împroscă cu epitetele cele mai grozave. Nerealitate, imoralitate : aceste sunt numai cele mai ușiore din imputările ce ne face foia reale și morale care portă frumosul titlu de Pressa! Noi ăștia de la Uniunea liberale suntemă deleali și imorali, la părerea Pressei, numai pentru că amă dată publicității relațiunea unei ședințe secrete, forțe importante, a Camerei și domnii de la Pressa, adânci politici, moderați omeni de stază, publiciști bine crescuți, patrioți nemaculați, scriptori infailibili, se facă înșiși judecătorii noștrii, instruiesc« procesul», se instituiescă curte de jurați, și ne condamnă ca culpabili de cea mai monstruosă faptă de imoralitatea de a fi publicată ună simplu articulă, în care fonduru principală consistea din faptulă însemnată că M. S. Domnitorulu, la 11 Martie trecutu, a fi comunicată într’ună modă insolită și anticonstituționale, ună mesagiu necualificată și necualificabile, prin care se signified, Camerei că M. S., care este decisă a abdica, era plecată a renunța pentru momenta (cuvinte scrise pe hârtie cu propria mână a M. S.) la acestă aotă, daca Camera va tolera ună ministeriă numită numai după placidă M. S. și se va pune a vota numai de câtă budgetele și legea financiară, etc. etc! Da bine ! faptulă abdicării M. S., cândă s’aă publicată în foia noistră relațiunea ședinței secrete de la 17 Marte, nu era pre chiară de domeniul Etoliei ; nu făcea are parte integrante din analele parlamentare ale anului acestuia 1871? Uitaseră, se vede, nefailibilii de la Pressa că M. S. Domnitorulă însuși respundându, astă-vară la adresa Ioaei Camere, și cu multă înainte de a se destăinui luciulu prin fóia nostră, nă spusă, eurată și lămurită, în termini espresi, că aă fostă gata se abdice astă primâveră? Indiscrețiunea deră, în puntură acesta delicată ală abdicării M. S. nu eșită din chiară rostulu domnescii, la ocasiunea solemne a presintării adresei, prin uă deputațiune trasă la sorți, din partea Adunării actuale a deputațiloră. Imoralitatea publicării, faptului se o caute, deci, nemaculații de la Pressa in Monitorului oficiale, în cuvintele puse de înșiși miniștrii actuali, miniștrii pre plăcuți ai M. S. într’ună documentă autenticii și oficiale, comunicatu Camerei deputațiloru, prin organulă unei deputațiunî esprnse din sîniilă sefi. Noi, în faia acésta, organu teneru și nu pre esperimentatil, n’am fi făcută alta decâtă a reproduce, în cercului restrînsă ale publicității nóstre, mă raportă idele, câtă mai fidele s’au putută, deși prescurtată de tată, de întrega ședință secretă a Camerei. Miniștrii conservatori au fostă destăinuită, prin rosturu domnescă numai că parte a ședinței, partea ce era a M. S. principelui; ară noi publiciști liberi și independinți, ne-amă făcută organulă publicării adeverului întregă, și esactă pe câtă s’aă putută, ară părții ce concernează represintațiune mai liberă alesă, celă puțină, de câtă cele-1- ale de mai nainte, și acea-a ce a fi venită în urmă. (Sfîrșitulu pe mâne). mulă lucrărilor ei publice, ignoranța completă de specialitate, în care se află ună órecare domnă Castanovici, — nu scimu bine de ce naționalitate o fi, afară de aceaa de Română,— actualele ingineră în județulu Putna ală comitatului permanente. Acestă domnă ingineră, precumv a constatată ânsuși d. Frundă, unul dintre puținii noștrii tehnici superiori, nare nici ideile d’a transforma stînjenită pătrată în metru pătrată. D-sea calculeză stînjeniiă pătrată egale cu 2.24 metrii pătrați, și altele sui generis. De abusurile sale la trasarea drumurilor județene prin vis nu mai vorbimă. Neamă propusă a pune în cuvinte consiliulü tehnică despre acesta și a-l fi preveni că tóte lucrările depuse aci la comitatul județenü de către acestă domnă suntă calculate, cumă amu disă mai susu, după sistemulă seü. Totuși e susținută la ioculă șefi de d. Nicolaide, prefectulu și amîcuri! șefi intimii. Cu acastă pensiune primiți, verogil, d-lo redactare, salutările Unui cetațianu. Focșani, 19 Noembre, 1871. D-lui redactare alu Liariului ROMÂNULU Domnule redactare. Ne facemu datoria d’a denunța onorabilelui consiliu tecnicil de la miriiste Giurgiu, 18 Noembre, 1871. UNU SCANDALU IN ALTARULU JUSTIȚIEI. Eupt acestu titlu am fi publicata înl-românuru de la 2 cuvinte că unii d. Popovici, actualele procurore la tribunalul Il Vlașca, a luată 10 napoleoni unui Română săracă spre a’să scăpa d’uă acusațiune și că luase mai multă și de la adversarulfl aceluia, amintindă într’altele, și despre sustracțiunia comisă totă de d-sea a unei părți din mobila Curții jurațiloră. Acestă d, procurare ca se ’și reehimen contra mea, interveni pe lângă judele instructore de la același tribunale spre a me cita ca calomniatore, și încă forțe de urgință, stăruindul din tote forțele a me depune chiară. Amă și fostă citată numai pe a treia di. In virtutea case a art. 1 18 din letrea de organisare judecătorescă și 493 din procedura criminale, contestândă competița jud lui infructore, acesta a remasă ia inălțimea misiunii sale, declinându-șî competința și înaitândă actele la parchetulă Curții. Culpabilele, veitându că nu pute scăpa de justițiă, a cutezată se încerce paralizarea acțiunii printr’uă petițiune a sea către d. procurore geniiale, cerândă stingerea acțiunii supt protestă că elă n’are nici oă pretențiune contra mea. Pe câtă de nouă, pe atâtă de sripsă ară fi mașima: „a pute se ierte del tore!e pe creditorescu hoțul« pe păgubaș să fiă și pe denunțiatare“, ca și cândă s’ară fi constatată că există calomniă, eră nu adeverit. Justiția curții din Bucurescî, care s’a escelată în tote ocasiunile, pânâ și în cele mai grele, va limpedi și scestă mistisă transformire de roluri. Asceptămă cu convicțiune decisiunea iei. Déca d-un ministru al justiției, cunoscândü faptele numitului procurore îlă lasă se funcționeze încă, d’atunci pene astăzi, și chiară se intre în sanctuarul justiției tribunalului, în camera de deliberațiune, unde se violeze consciința magistrațiloru, atunci lasă ca lupulă se fiă păstorulă oiloră și dă astăfelu dreptă etloră vătămați a’și face singuri justițiă, cumă se mai vădura deja esempte. Alese Christescu. Posesorii de obligațiuni d’ale împrumutului naționale de 30 miliere din anul 1866 simtă rugați se binevoiască a se presenta cu dânsele spre achitare la oricare casierie generale din țară, până la 1 Ianuariu viitori! 1872, căci, presintăndu-se mai tărd că nu voră fi satisfăcuți de câtă după ce voră cere și obține uă constatare de parti a înaltei curți de comturi. Ori ce arecurge din întârzierea inoră, îndeplinirii acestoră formalități voru privi numai pe posesorii loră, și întru nimică pe Stată. Tuforu bolnavilor» patere și sanatate, fura medicamente și fara cheltuială prin Heralese iere diu Barry de la Londra. Nici uă bóli nu póte realsze la delicata Revalescibra du Barry și înlătură fără medicamente și fără chieltuială tóte suferințele de stomacű, piept, nerve, plămâni, gâlce, flegmă, respirațianeificile, suferințe de bășică, de rinichi, tuberculosa, oftica, astma, tusea, nemistuirea, constipațiunea, diarea, isomnia, slăbiciunea, emeroidele, dropiele, frigurile, amețala, congestiunea la capă, migrena, groița chiară în sarcine, diabeta, melancolia, slăbirea, rematismul, bulele cadore și gălbinarea. Estrada din 72.000 de certificate pentru însănătoșirea unor bule cari n’au putută fi vîndeste de nici una altă medicamentă. Certificatula No. 57,943. Gleinach, 14 luliEL, 1867. După Dumnezeu am se mulțumescă viața mea Revalescierel divinitate în grozava’ml bula de stomacă și de nerve. Johann Qode. Provisorii la presbiteruia gleinach, posta Unterbergen la Klagenfurt Gertificatum No. 62,914. Weskau, li Septembre, 1868. De mulți am suferă de emoroide cronice, de ficatű și de constipațiune; am întrebuințată tóte ajutorele medicale fără succesü, și așia am avut o recursă în disperarea mea la Iicvalesciera d-tele. Nu pot și se mulțămescă îndestulă lui Dumnezeu și d-tele pentru acestă deliciosu dară ale naturei, care a fostu pentru mine bunulă celă mai neprețuită. Franz Steimann. Mai in trîfyi’B de câtă esmea, Bevalesciera, futrebuințată de copii și de omcni mari, aduse un economiă ua 50 da ori prețuit! ci, ce s’ară d» a’lif feiu la medicamente. 1« cutii de tinichea d’uă jumătate fontii costă fl. 1.50.— 1 fundă fl. 1.50 — 2 fun$i fl. 4.50. — 5 fun$î fl. 10.— 12 fundi fl. 20.— 24 fun^î fl. 36. — B’valesnare Ciocolată în prafâ și’a tablete pentru 12 cesci costă fl. 1.50.— pentru 24 da ceoe, fl. 2.50. — pentru 48, fl. 4.50.— la praf? pentru 120 ©esel, fl 10. pentru S88, fl. 20. pentru 576, fl. 86. Se cumpără la Barry du Barry et Cuie, la Viena Walkjischgasse No. 8. — In Bucurescu la domnii Teodorescu & Atanasiu vis îl vin de paiață în colții, succesori ai d-lui I. Anghel-scu, Ed. Jul. Kissdörfer, Gustav Mats și d. Bros, farmacia la Speranță, calea Mogoșteî, (Boulevard) — în Galati Marino Onrtovsch — La Iaasy la Friedrich OM, farmaciștii. — In Craiova la Promt Pold. — La Botoșani la Samuel Wohl. Și’n tot o orașiere la farmaciole cele bune și la vânzătorii de obiecte medicamentase. Cass de la Viena espedulesca oriunde, când es 1 te trimite eostolfl. V Gizante riispundatorii. F BALACEANU. TEATRU ROMANESCO Compania dramatică represintată de M. PASCALI. Joul, 25 Noembre, 1871. MARE REPRESINTAȚIE ESTRAORDINARĂ în beneficiul d-lui C BALANESCU Se va juca piesa: CREDINTIA, SPERANTIA CARITATEA. Dramă în 5 acte, tradusă de d. S. Miehălescu. Inceputulă la 8 ore fise. TEATRU ROMÂNI Sala Bossel Artiștii asociați luni la 25 Noembre 1871, se va da pentru beneficiulu D-LUI STEFAN VELIESCU piesa: BASTARDULU Dramă în 4 acte de la teatrul Odeon din Paris, tradusă de d-na Zahariade. Inceputulă la 7, ore gera. Nicolae Fleva, doctori în dreptă și avocată, face cunoscută că s’a stabilită în Bucuresci. Locuința, strada modei No. 5, casa Dobrovolski, vis a-vis de generalul Crețulescu. Orele de consultațiune de la 8—10 diminea și de la 6—8 ore serată pianistă distinsă, care a datu concerte în olaștele principale ale Germaniei, dorindă a se stabili în Bucuresci, se ofere a da lecțiuni de piano la personele cari au deja orecari cunoscințe de musică. A s’adresa: strada Fe,estrăîi, No. 28.