Romanulu, noiembrie 1871 (Anul 15)

1871-11-25

riar­ulu Uniunea liberale, în numărulü sea de la 7 Noembre, publică UUU forte însemnată arti­­clu asupra sistemei de secrete adop­tată de guvernulu actuale. E că a­­cest articlu: ROMÂNULU 25 NOEMBRE 1871 se va primi acea convențiune, va ave­a sult an în budgetă nu numai anuitatea la suma de 367,740,000 franci, ce acestă jurnalü pretinde că cere compania, dară încă și deficitul­ ce voru lăsa cheltuielile esploatării. Ministeriul­, pentru ca erorea ce face jurnalului Românulu prin astă aserțiune se nu fiă împărtășită de publicul, care nu este inițiații în cunoscința acestoră a­­faceri, crede de datoria sea a da urma­­tórele esplicațiuni : 1. Atâta după concesiunea liniilor­ fe­rate Sucéva-Roman, art. 17 și 19, câtă și după concesiunea Strousberg, art. 15, amândouă aceste concesiuni date la 1868, supt ministeriu la Golescu-Bratianu. Statulü nu garantată de câtu anuitatea de 7 și jumătate la sută asupra capitalului kilo­metricii fișată prin concesiuni. 2. Ori­câtă de mare se fiă cifra chel­­tuielilor și esploatării, Statula nu plăteșce de câtă suma de mai susu garantată. Dacá guvernulű controleză cheltuielile es­­ploatării și cere concesionariloru reduce­rea loru, nu o face pentru a evita plata unui escedentu care nu póte privi de câtu pe companie, ci pentru ca, reducându cheltuielile, se ajungă a împuțina cifra garanției. 3. După proiectulu de convențiune ală detentoriloru de obligațiuni Strousberg, constituiți în societate de acționari, con­formă legii de l­a 17 iul­ie trecută. Sta­tul­ nu garantză societății de­câtu a­­ceașî anuitate stipulată în concesiunea Strousberg de 7 și jumătate la sută la ca­pitalul­ de 270 fr. pe kilometru, sau în totale anuitatea de 18,609,750 fr. pe nu­­mărul a întregii alți kilometre sora conce­­date, și după ce tóte secțiunile vor­ fi primite. 4. Câtu pentru cifra de 367,740,000, pe­numitulü jurnal, pretinde că se cere de companie și pentru care adaugă că vom­ avea a înscrie în budgetulu nostru un anuitate întregă fără a căuta a cu­­noace pe ce calcule este basată acéla cifră, ministeriulu crede asemenea de a sea datorie a explica că déca socieiaka acționari prin­­ j sub­ proiectă de conven de taine ’și reservă dreptulă a mări capita­lulu prin emisiune de acțiuni suplimen­tarii, acesta nu privesce pe Statula­­ ro­mână, precumü asemenea și repărțirea de către societate a anuității lăsată după con­cesiunea Strousberg nu privesce de­câtu pe acționari. (Monitor­ulu). (Comunicatu). PRESSA ANTI-PRESSA. Legiuitorii țerei au ajunsă, în fine, a se întruni, în ramură, la Adunare, pen­tru a pute lucra, și este să septemână acum­u, de Mereu rea trecută (27 Oct ), de cându au și începută a lucra adică, a asculta, și tace! Căci nu­­ putemu dce că pentru publică făcu optÜ dile alta-ceva de câtă se tacă! Miniștrii M. S. au vo­ită asta, și li s’aă făcută pe voie. Ei tre­buie te fiă satisfăcuți. Au cerută ședințe secrete, pentru a comunica planurile și proiectele d-lorit, pentru cari în adeveră au convocată estraordinariă Camerele; și e că optă zile de cândă Camera, pe câtă soima, nu ține de câtă ședințe secrete. Avemă deci mare dreptate, cândă ch­emă că ierășî prin suprindere să se vie mi­niștrii M. S. se apuce pe represintanții țerei cu cestiunea concesiunii căieloră fe­rate. Este de multă o s­temă acesta, din partea miniștrilor­ M. S., de a considera Camerele numai ca uă machină de­votată. D. Costa-Foru, fiindă senatore, a­ fostă directă inițiată la acestă sistemă de gu­­vernamente constituționale, dragă­ domne.“ „Camerele trebuie se facă voința miniștri­­­lorü M. S., și miniștrii M. S. voința... . „nu seiă cuți“ Treba Camereloră, în a­­cestă sistemă absolută, alta nu este de câtă a vota macltinamente. Dispre deli­berări și desbateri parlamentare, aceste suntă ună ce secondariu, una lasă de nu cu totulă uăsuperfluitate. De acea­a condițiunea principale a funcționării sis­temei stă în cuvântările fără șiră și fără scală de publică ale ședințelor­ secrete. Noi, ca buni și pacinici cetățiani nu suntemă, nici că putemă fi absolută în contra ședințelor­ secrete, din momentulă ce ele sunt­ prevâdute chiară și prin con­­stituțiune, și de óre­ce aă produsă atâtea resultate priviciuse dinastiei, Ense și șe­dințele secrete, ca tote deprinderile mo­narhice constituționale, trebuie și ele ori­și cumă se fie și pe placul­ publicului, trebuie se aibă rațiunea lor, de a fi, tre­buie se fie deplină justificate înaintea țe­rei, trebuie se fie tolerate și de opiniunea generale. Mai alesă pentru că desbaterile în secretă ale represintanților, națiunii, se nu neliniștescă spiritele, și se nu le iriteze, trebuie neapărată ca se se scie de toți, care este obiectulă lora, și cari suntă motivele de Stătu, motivele politice, prin cari se justifică tratarea legisla­tivă în secretă. In casur­ de faciă, mi­niștrii M. S. nici atâta grija n’am avută, ca se spune publicului motivele pentru ca­ri nă voită se trateze în secretă învo­ielile d-lorü cu creditorii lui Strousbe­g și Compania. Despre partea nostră, ne vomă abține de a conjectura ori­și ce. Nu voimă se scimă, în împrejurarea de faciă de câtă cea­ a ce guvernulu M. S. și cu represintanții țerei voră socoti că este prudinte și patriotică de a comunica și țerei, de a areta și lumii­­a lumina cea mare a bilei. DérQ déca ne resignimă astă­ felu la discrețiune forțată, și de nu căutămă a mai adauge la bănuielile publicului, to­tuși se ne fiă permisă a areta părerea nostră de refl, unde nu putem fi, îndată se destăinuimă și se dăm fi pi­blicității uă relațiune esactă și fid­me despre ședințele secrete ale Camei el ! Esprimemă aici acésta părere de refl cu atâta mai vârtosu, că acestă fóie afi fostű insi­riată grozavă, și grosolană in­sultată, de unica și sing­uraia főte bucu­­­rescană care susține politica miniștriloră M. S. cu mai multă pasiune și cu inte­resă mai particularii­ de­cât fl ori­ce altă organu alt­ presei române. Singuratica și paradosala Pressa din Bucuresci măcarfi astă-dată ne va face onore de a nu ne condemna fără a ne asculta. Suntemă și noi absoluți în ce­va; sunt­temă pentru puterile nelimitate ale presei. Căci pentru a combate abuzurile unei pu­teri esecutive neînfrânate, pentru a ține un frâft uni despotismă nedomolită încă, este și dreptă și raționa­bile ca libertatea netermurită a presei se fiă garanția drep­­turilor­ neprescriptibile ale cugetării li­bere și independinte, ale espresiunii ne­­împedecate a opiniuniloră. Dreptă acea, în câtă se atinge de indiscrețiunea foilor­ publice, în materie de destăinuiri și de­nunțări de interesă publică, drepturile pre­sei sunt­ întregi și fără îngrădire. Enseși foia Pressa, din Bucuresci, au simțită adeverul­ acestei masime cândă inconse­­cințe cu sine și, pentru a neutralisa im­­presiunea desastrofă ce au produsă în publică relațiunea ședinței secrete din 11 Marte trecută, și-au permisă a­dice că­te relatate erau neexacte ! Déri cândă cine­va negă preși­ce în contra cui­va, ore nu afirmă ceva, prin chiară faptul­ negării ? Noi credemă că da. Și în îm­prejurarea relațiunii împărtășite publicului prin foia nostră despre faimosa ședință secretă din Marte trecutu pentru abdica­rea M. S. principelui domnitoru, are Pressa n’afi foști­ totă atâta de indiscretă, celă puțină, cândă au umblată după in­­form­aiuni și le-au găsită, și le-a fi com­parată cu cele date de noi, și au rostită apoi cuvântulă că ale nóstre nu erau e­­xache, fără chiară de a dice mai multă? Nici că era trebuință de mai multe. Ci Pressa nu se mulțămesce numai cu a­­tâta; ea lasă d’uă­ parte pe deputatulă nostru indiscretă, și avea cuvântă tare pentru acesta, fiindu că și ea, discreta și onesta făiă. aă fostă nevoită se găsas­­că unu deputată alü­sefi indiscretă, carele se-i spune că nu erau­ exacte cele comu­nicate noue ! Apoi, moderata foia, vine a­­supra nostră, și ca turbată, ne împroscă cu epitetele cele mai grozave. Nerealitate, imoralitate : aceste sunt­ numai cele mai ușiore din imputările ce ne face foia reale și morale care portă frumosul­ titlu de Pressa! Noi ăștia de la Uniunea libe­rale suntemă deleali și imorali, la păre­rea Pressei, numai pentru că amă dată publicității relațiunea unei ședințe secrete, forțe importante, a Camerei­ și domnii de la Pressa, adânci politici, moderați omeni de stază, publiciști bine crescuți, patrioți nemaculați, scriptori infailibili, se facă înșiși judecătorii noștrii, ins­truiesc« procesul», se instituiescă curte de jurați, și ne condamnă ca cul­pabili de cea mai monstruosă faptă de imoralitatea de a fi publicată ună sim­plu articulă, în care fonduru principală consistea din faptulă însemnată că M. S. Domnitorulu, la 11 Martie trecutu, a fi comunicată într’ună modă insolită și anti­constituționale, ună mesagiu necualificată și necualificabile, prin care se signified, Camerei că M. S., care este decisă a ab­dica, era plecată a renunța pentru mo­menta (cuvinte scrise pe h­ârtie cu pro­pria mână a M. S.) la acestă aotă, daca Camera va tolera ună ministeriă numită numai după placidă M. S. și se va pune a vota numai de câtă budgetele și legea financiară, etc. etc! Da bine ! faptulă ab­dicării M. S., cândă s’aă publicată în foia noistră relațiunea ședinței secrete de la 17 Marte, nu era pre chiară de domeniul­ Etoliei ; nu făcea are parte integrante din analele parlamentare ale anului aces­tuia 1871? Uitaseră, se vede, nefailibilii de la Pressa că M. S. Domnitorulă însuși respundându, astă-vară la adresa I­oaei Camere, și cu multă înainte de a se des­tăinui luci­ulu prin fóia nostră, nă spusă, eu­rată și lămurită, în termini espresi, că aă fostă gata se abdice astă­ primâveră? Indiscrețiunea deră, în puntură acesta delicată ală abdicării M. S. nu eșită din chiară rostulu domnescii, la ocasiunea so­lemne a presintării adresei, prin uă de­­putațiune trasă la sorți, din partea Adu­nării actuale a deputațiloră. Imoralitatea publicării, faptului se o caute, deci, ne­maculații de la Pressa in Monitorului o­­ficiale, în cuvintele puse de înșiși mi­niștrii actuali, miniștrii pre plăcuți ai M. S. într’ună documentă autenticii și oficiale, comunicatu Camerei deputațiloru, prin organulă unei deputațiunî esprnse din sî­­niilă sefi. Noi, în faia acésta, organu te­­neru și nu pre esperimentatil, n’am fi fă­cută alta de­câtă a reproduce, în cerculu­i restrînsă ale publicității nóstre, m­ă ra­portă i­dele, câtă mai fidele s’au putută, de­și prescurtată de tată, de întrega șe­dință secretă a Camerei. Miniștrii conser­vatori au fostă destăinuită, prin rosturu domnescă numai că parte a ședinței, par­tea ce era a M. S. principelui; ară noi publiciști liberi și independinți, ne-amă făcută organulă publicării adeverului în­­tregă, și esactă pe câtă s’aă putută, ară părții ce concernea­ză represintațiune mai liberă alesă, celă puțină, de câtă cele-1- al­e de mai nainte, și acea-a ce a fi venită în urmă. (Sfîrșitulu pe mâne). m­ulă lucrărilor ei publice, ignoranța com­pletă de specialitate, în care se află ună óre­care domnă Castanovici, — nu scimu bine de ce naționalitate o fi, afară de a­­cea­a de Română,— actualele ingineră în județulu Putna ală comitatului permanente. Acestă domnă ingineră, precumv a constatată ânsuși d. Frundă, unul­ dintre puținii noștrii teh­nici superiori, nare nici ideile d’a transforma stînjenită pătrată în metru pătrată. D-sea calculeză stînjeniiă pătrată egale cu 2.24 metrii pătrați, și altele sui generis. De abusurile sale la trasarea drumu­rilor­­ județene prin vis nu mai vorbimă. Ne­amă propusă a pune în cuvinte con­­siliulü teh­nică despre acesta și a-l fi pre­veni că tóte lucrările depuse aci la co­­mitatul­ județenü de către acestă domnă suntă calculate, cumă amu disă mai susu, după sistemulă seü. Totuși e susținută la ioculă șefi de d. Nicolaide, prefectulu și am­îcuri! șefi in­timii. Cu acastă pensiune primiți, ve­rogil, d-lo redactare, salutările Unui cet­ați­anu. Focșani, 19 Noembre, 1871. D-lui redactare alu L­iariului ROMÂNULU Domnule redactare. Ne facemu datoria d’a denunța onora­­bilelui consiliu tec­nicil de la mirii­ste­ Giurgiu, 18 Noembre, 1871. UNU SCANDA­LU IN ALTARULU JUSTIȚIEI. Eupt acestu titlu am fi publicata înl-ro­­mânuru­ de la 2 cuvinte că unii d. Po­­povici, actualele procurore la tribunalul Il Vlașca, a luată 10 napoleoni unui Română săracă spre a’să scăpa d’uă acusațiune și că luase mai multă și de la adversa­­rulfl aceluia, amintindă într’altele, și des­pre sustracțiuni­a comisă totă de d-sea a unei părți din mobila Curții jurațiloră. Acestă d, procurare ca se ’și reehime­­n contra mea, interveni pe lângă judele instructore de la același tribunale spre a me cita ca calomniatore, și încă forțe de urgință, stăruindul din tote forțele a m­e depune chiară. Amă și fostă citată numai pe a treia­ di. In virtutea case a art. 1 18 din letrea de organisare judecătorescă și 493 din procedura criminale, contestândă compe­­tița jud lui inf­ructore, acesta a remasă ia inălțimea misiunii sale, declinându-șî competința și înaitândă actele la parche­­tulă Curții. Culpabilele, veitându că nu pute scăpa de justițiă, a cutezată se încerce para­­lizarea acțiunii printr’uă petițiune a sea către d. procurore geni­iale, cerândă stin­gerea acțiunii supt protestă că elă n’are nici oă pretențiune contra mea. Pe câtă de nouă, pe atâtă de s­ripsă ară fi mașima: „a pute se ierte del to­­re!e pe creditore­scu hoțul« pe păgubaș să fiă și pe denunțiatare“, ca și cândă s’ară fi constatată că există calomniă, eră nu adeverit. Justiția curții din Bucurescî, care s’a escelată în tote ocasiunile, pânâ și în cele mai grele, va limpedi și scestă mistisă tran­sform­ire de roluri. Asceptămă cu convicțiune decisiunea iei. Déca d-un ministru al­ justiției, cunos­­cândü faptele numitului procurore îlă lasă se funcționeze încă, d’atunci pene astă­­zi, și ch­iară se intre în sanctuarul­ jus­tiției tribunalului, în camera de delibera­­țiune, unde se violeze consciința magis­­trațiloru, atunci lasă ca lupulă se fiă păstorulă oiloră și dă astă­felu dreptă etloră vătămați a’și face singuri justițiă, cumă se mai vădura deja esempte. Alese Christescu. Posesorii de obligațiuni d’ale împrumu­tului naționale de 30 miliere din anul­ 1866 simtă rugați se bine­voiască a se presenta cu dânsele spre achitare la ori­care casierie generale din țară, până la 1 Ianuariu viitori! 1872, căci, presintăn­­du-se mai tărd că nu voră fi satisfăcuți de câtă după ce voră cere și obține uă constatare de parti a înaltei curți de com­­turi. Ori ce ar­ecurge din întârzierea in­o­ră, îndeplinirii acestoră formalități voru privi numai pe posesorii loră, și întru nimică pe Stată. Tuforu bolnavilor» patere și sanatate, fu­ra m­edicamente și fara cheltuială prin Hera­­lese iere diu Barry de la Londra. Nici uă bóli nu póte realsze la delicata Re­­valescibra du Barry și înlătură fără medicamente și fără chieltuială tóte suferințele de stomacű, piept­, nerve, plămâni, gâlce, flegmă, respirațiane­­i­ficile, suferințe de bășică, de rinichi, tubercu­losa, oftica, astma, tusea, nemistuirea, constipațiu­­nea, diarea, isomnia, slăbiciunea, emeroidele, dro­piele, frigurile, amețala, congestiunea la capă, mi­grena, groița chiară în sarcine, diabeta, melancolia, slăbirea, rematismul­, bulele cad­ore și gălbinarea. Estrad­a din 72.000 de certificate pentru în­sănătoșirea unor bule cari n’au putută fi vînd­­­es­­te de nici un­a altă medicamentă. Certificatula No. 57,943. Gleinach, 14 luliEL, 1867. După Dumnezeu am se mulțumescă viața mea Revalescierel divinitate în grozava’ml bula de sto­­macă și de nerve. Johann Qode. Provisorii la presbiteruia gleinach, posta Un­terbergen la Klagenfurt Gertificatum­ No. 62,914. Weskau, li Septembre, 1868. De mulți am suferă de emoroide cronice, de ficatű și de constipațiune; am întrebuințată tóte ajutorele medicale fără succesü, și așia am avut o recursă în disperarea mea la Iicvalesciera d-tele. Nu pot și se mulțămescă îndestulă lui Dumnezeu și d-tele pentru acestă deliciosu dară ale naturei, care a fostu pentru mine bunulă celă mai ne­prețuită. Franz Steimann. Mai in trîfyi’B de câtă esm­ea, Bevalesciera, fu­­trebuințată de copii și de om­cni mari, aduse un economiă ua 50 da ori prețuit! ci, ce s’ară d» a­’lif­ feiu la medicamente. 1« cutii de tinichea d’uă jumătate fontii costă fl. 1.50.— 1 fundă fl. 1.50 — 2 fun$i fl. 4.50. — 5 fun$î fl. 10.— 12 fundi fl. 20.— 24 fun^î fl. 36. — B’valesnare Ciocolată în prafâ și’a ta­blete pentru 12 cesci costă fl. 1.50.— pentru 24 da ceoe, fl. 2.50. — pentru 48, fl. 4.50.— la praf? pentru 120 ©esel, fl 10. pentru S88, fl. 20. pen­tru 576, fl. 86. Se cumpără la Barry du Barry et C­uie, la Viena Walkj­isch­gasse No. 8. — In Bucurescu la domnii Teodorescu & Atanasiu vis îl­ vin de pa­iață în colții, succesori ai d-lui I. Anghel-scu, Ed. Jul. K­issdörfer, Gustav Mats și d. Bros, far­­m­acia la Speranță, calea Mogoșteî, (Boulevard) — în Galati Marino Onrtovsch — La Iaasy la Friedrich OM, farmaciștii. — In Craiova la Promt Pold. — La Botoșani la Samuel Wohl. Și’n tot o orașiere la farmaciole cele bune și la vânzătorii de obiecte medicamentase. Cass de la Viena es­­pedulesca ori­unde, când es 1 te trimite eostolfl. V Gizante riispundatorii. F BALACEANU. TEATRU ROMANESCO Compania dramatică represintată de M. PASCALI. Joul, 25 Noembre, 1871. MARE REPRESINTAȚIE ESTRAORDINARĂ în benefic­iul­ d-lui C BALANESCU Se va juca piesa: CREDINTIA, SPERANTIA CARITATEA. Dramă în 5 acte, tradusă de d. S. Miehălescu. Inceputulă la 8 ore fise. TEATRU ROMÂNI Sala Bossel Artiștii asociați luni la 25 Noembre 1871, se va da pentru beneficiulu D-LUI STEFAN VELIESCU piesa: BASTARDULU Dramă în 4 acte de la teatrul­ Odeon din Paris, tradusă de d-na Zah­ariade. Inceputulă la 7, ore gera. Nicolae Fleva, doctori­ în dreptă și a­vocată, face cunoscută că s’a stabilită în Bucuresci. Locuința, strada modei No. 5, casa Do­­brovolski, vis a-vis de generalul­ Crețulescu. Orele de consultațiune de la 8—10 di­mine­a și de la 6—8 ore sera­­tă pianistă distinsă, care a datu con­certe în ol­aștele principale ale Germaniei, dorindă a se stabili în Bucuresci, se o­­fere a da lecțiuni de piano la personele cari au deja ore­cari cunoscințe de music­ă. A s’adresa: strada Fe,­estrăîi, No. 28.

Next