Romanulu, ianuarie 1872 (Anul 16)
1872-01-14
Mmiri^rainurea la Pas»gin 1 îi R nfe. 1. — FeAadfinttB, Strata folțea, No. 42.f ANULU ALU ȘTLE SPRE-țECELE,VINFRI, 14 IANUARIU 187?. EOEACE ȘI VEÎ PUTEA ABONAMENTE N CAPITALE : unu ani 48 lei; ș6ao luni 24 lei 1 trei luni 12 lei; un lună 5 lei. IN DISTRICTE : • unu anu 58 lei; șăse luni 29 lei ; • trei luni 15 lei;uă lună 6 lei. Abonamentele incepți la 1 și 1o ale lunei. . . Unu exemplaru, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru franci 20. Austria și Germania, trimestru 7 fl. arg. (18 franci) (A) Edițiunea de sera 6^Sm LUMINEZATE ȘI VEI FI ABONAREA IN BUCURESCI, la Administrațiunea isiamului. ÎII DISTRICTE. 1» corespondenții sei și cu poșta Pentru Anunțuri a administrațiiuie. A.își'trÎNT'crRî Anunțiuri, pagina' a IV, linia 30, litere — 40 bani . Inverțiuni și'reclame, pag. III, lina 2 lei — Scrisori și ori-ce trimiteri &EFRANCATE voru fi REFUSALI. — Articlele nepublicate 8« vorü arde. Pentru abonai Pentru anun' Pentru abona Pentru anunți; Net] legalu, Bocond, 7 Rue țoi, Fretsehtein și Togler. București.. H Calindaru. Iert, s’a sfârșită vacanța ce ș’au foștii data Camerele; în fapt ficnse vacanța urmerii, căci deputații lipsesc fi încă, în mare parte. Pe cât fi vedemfi abia póte pe Luni ce vor fi pute ’ncepe lucrările, atât fi de mulții dorite de guvernă și cu atâta spaimă asceptate de țară. Asceptând fi derfi completarea Camerelor ș’a îngagiamintelor și luate de guvernă către d. de Radovici, se mai vorbim și astăzi câteva minute în privința unuia din îngagiamintele luate și împlinite, adică de concesiunea ruso ungară, înregistrată sub numele de Bleichröder. Corespondința din Constantinopole a Independinței Belgice de la 16 ianuariee dă, între altele, ș’următorele deslușiri, ce credem și că este b'ne se fiă cunoscute de Români: „Constantinopole, Ianuariil. „G’uă fórte mare mulțămire s’a primit și aci, în regiunile nóstre guvernamentale, votulu Camerelorü din Bucurese!, în privința convențiunii Bleichröder. „Ceea ce preocupa mai cu stimă, și cu cea mai mare viiciune, pe miniștrii turci, este agitarea ce era pericli d’a produce în Principate respingerea convențiunii. Ministeriul și românii, care făcuse din acastă cestiune uă afacere de cabinet și, putea, retrăgendu-se, s’arunce țara în luptele artînte ale partitelor și, și la totü felule de sfâșiări din întru. Supții imperiului acestoril frici, și din causa marelui interesă ce pune Pórta la menținerea stării lucrurilorfi în Principate, marele Vizir a telegrafiat și principelui Carol.“ Asia dorit corespondința acesta ne dă uă nouă dovadă că puterea esecutivă a stăruirii și stăruiesce a spune în străinătate că tera a fost și și este bântuită „de cele mai avânte lupte ale partitelor și, de cele mai spulmentare sfîșîrări.“ Asia a vorbit puterea esecutivă la nceputulfi anului trecut și, asia a vorbiții și la sfîrșitul sei). Țara,zise ministeriului actuale în prima sra circulație, „este în facia unei prăpăstii care ne amenință din tote părțile. Desordine, tendințe resturnătorie, nimicii nu se mai respectă, și ’nvrăjbirile fratrucide au făcuții ca națiunea nostră să ajungă a se sfâșia până la sinucidere.“ Tot și la venirea la putere a cabinetului de Radovici, se publică, în tote foile străine, următorea telegramă: „Puterile sail întrunită pentru a susțină pe principele Carol al fi României care, prin stăruințele Prusiei, a luat hotărîrea d’a-și apara tronului. Dacă s’ar întâmpla a fi detronată, puterile voră lua mesuje în comună.“ Luptă ministeriului Epureanu, se publică In totă Europa ună memorandă ș’un epistolă, prin care se combătea Constituțiunea, se insuria națiunea și se vorbia de abdicare ca b ună faptă în ajună d’a se ’mplini. In ajunul ă venirii sale la putere, d. Lascar Catargi anunță oficiale Camerei abdicarea, ș’a poi, în facia acestoră acte patente, totii dumnelorană cutezată a vorbi ș’a scrie că partitele în țară lucrezi pentru resturnare, se sfîșia, și se silescă s’arunce țera în prăpastie. Planulă guvernului d’a calomnia națiunea, d’a o denegri pân’a o face se devie uă iasmă ș’uă spaimă pentru Europa, este și române bine constatată și deplină vertată și cunoscută de toți. Și cine nu scie c’ua națiune care, pe d’uă parte, este presintata d’al sei, ca tâmpită, desmățată și destrăbălată până a fi în afară d’a se „sinucide.“ erfi pe d’alta parte stórsá, prin fată feluld de abusuri, de suculă vieței séle materie, de averea iei, este otărîtă de morte, și nu mai remâne puterilor fi interesate la a iei concistă de cătri a-și alege 4>ua? Afacerea Bleichröder fu condusă totfi pe aceste note, pe acestei tip iefi. Pe d’uă parte se spuse Turciei că, retregêndu-se acestei ministerist „țara va fi aruncată în luptele cele mai arginte ale partitelorfi și perdută prin totă felulă de sfîșiări, eră pe dalta se spuse celoră 81 de bile că, de nu voră căde tóté în buzunarulă Bleichröder, desicură țara tóta va fi trecută pe suptă iataganală Turcului. In deșertă Presa și deputații spuseră și dovediră că nu póte se fiă invasiune, pentru ca se scape principii din Berlin de falimentfi și de procesă criminale; că ânsași Austria, și în fine ânsuși d. de Bismark, afi fostö siliți, în vera trecută, se dechlare oficiale c’afacerea Strousberg este cu totalii interiore și de dominiului cestiunilor și industriale; și ’n sfîrșit și că Pórta nu va interveni uădată cu capulfi, căci ea scie bine că se deschide îndată cestiunea Orivntelui, și cadă cu totul și și pentru totfi-d’anna și zidurile și Pórta imperiului Otomană. Miniștrii nu voi să se 'nțelagă și stăruiră a cere se se facă voia Namțului, căci ne taie Turcului; el bine, corespondința de mai susu dovedește, vă dată mai multă, că bietulă Turcă tremura de frică și că nu reserlâ, de cât și cândfi afla că deterămă totă ce ni se ceru, și ia scăparămă astfiferă de temerile ce-I insuflase guvernulă Radovici, în privința râutății și a că moșiei de inimă a națiunii române. AICi douilea actă de ’nregistrată, în privința concesiunii pruso-ungare, este nota oficiale a d-lui Costa-Foru către puterile străine, trimisâ în urma actului consumată de cele 81 de bile. Ce ficeaă miniștrii în Cameră și prin Pressa Iovă ? Că deputații forăsurită chiămațî a vota ’n deplină libertate. Ce spună acuma către străini în nota trimisă? „C’am luată îngagiamentă d’a susține basele unei invoirî care le părea că póte fi primită de ambele părți, și cu acestă scop îi au întrebuințată tóte mijtlocele de nduplecare. Ce diceau miniștrii în Cameră ? Că legea pe care am presintat-o isteță simplă reglementare a celei de la 7—19 luli”. Ce spună acum și prin nota din urmă ? „Afară din imensulă folosit pentru societatea acționarilor!, d’a lua în splontare ua liniă de 919 kilometre, pe chiăzășia directă a Statului d’ună interesă de societatea mai opținu âncă ună avantagie. In locu d’a fi îndatorată d’a sfîrși linia Bucuresci-Pitesci-Slatina-Craiova-Vârciorova— ceaa ce ar fi ’ndatorat-o d’a plăti interesele până la predarea acestei linie, conformă vechei concesiuni— guvernulu a opținutu, cu tóte piedicele ce ’ntâmpinâ în acestă privință, f acționarea acestei linie, după dorința espresa de către comitatul de supraveghiare din Berlin; prin acestă schimbare, societatea va avea dreptă la interesele datorite pentru secțiunea Bucuresci-Chitila-Pitesci, îndată ce va fi data în circulare liniele a. b. c. din art. 2, făr’a mai fi silită d’a accepta, pentru a fi plătită, terminarea întregei linie, de la Pitesci la Vârciorova. Prin acestă plată anticipată Statuia perde peste patru și jumătate milione.“ In urma acestoră mărturirî ale miniștrilor, despre câtă aă păgubită națiunea în favorea Nemțiloru, după ce mai enumeră ș’alte folose ce le-a dată, cumă , termenulă pentru liniele a, b, d, e, dreptulă d’a face poduri de lemnă, apoi mărturesce curată către străini c’a isbutită, cu totul oposițiunea cea mai mare, d’a da, — „pentru cuponilă de la Ianuarie „4872, care nu trebuia plătită de S tată, „după vechia concesiune, decâtă după „terminarea lucrăriloriS și predarea liniei soră, — suma de 4,760,000. Statul fi „dorit, ambza ministrulă, va plăti, pânâ „la 1 iulie, 9,520,000, mai nainte d’a „se sfîrși lucrările, și numai pentru a „veni în ajutorulă societății acționarilor și.“ Credit are cele 81 de bile că d. ministru a sfirșită cu destăinuirile oficiale, despre câtă a pirdută țera prin voința miniștriloră ș’ajutorulă bilelor sele ? Nu. Mai suntă âncă câteva și carii mergu crescendo: se le ’nregistrămă dorit și p’acelea? „In cea-a ce privește garanția ce se cerea se de societatea, guvernulă, — după e8ervările d-lui Fromm, despre greutățile ce ar fi putută întâmpina societatea, depuindă în casa Statului uă sumă îndouită de valorea de 9,520,000 franci, precumă și 'n privința amendelor, în proporțiune cu neesecutana lucruriloră, — guvernală,fică, a dobândită supuuerea tutorii garanțieloru reale, cari nu puteau fi decâtu vă temâtorie pentru societate.“ Câtă despre introducerea în articlul 17 a cuvântului de „splontare“ ministrulă spune curată, și ’n modă oficiale, c’acelă articlu n’are valóre, căci se póte suci, și nimici prin învîrtituri și fraude, astă-felă precum ă se facă cu tóte celelalte legi, și chiară cu aceaa a împrumutului domeniale. Se lăsămă cuvântul ministrului, câte arită I este vorba și mărturirea. „Introducerea acestui amendamentă apărută d-lui Fromm de natură a contraria vederile societății, și ne-a făcută reservele sale în acestă privință.“ Cumă vedemă, d. Fromm a spusă curată că nu pate priimi d’a fi oprită se dea țara Austro-Ungariei, prin cestiunile economice, conformă tocmielii de la Gastein. Și ce respunde ministrulă ? Se luămă aminte: „Ne pare cu greă se s’acorde cuvântului de „sploatare“ însemnătatea unei schimbări radicale. „Este evidente că societatea nu este nici enma oprnta d’a face se se sploateze și se s’administreze căile, în numele și supun respunderea iei, de oricare consiliu de administrare va priimi de la densa mandată d’a administra și sploata linia.“ Sperămă că de tate va putea fi acuzată ministrută, déra nimine nu va zace că, d’astă dată celă puțină, n’a fostă clară, și n’a spusă, limpede și curată străiniloră, cumă se ocolescá și se sucescă legea, pentru a da căile ferate companiei austro-ungare. Elă face și mai multă. Se legă prin înscrisă o’asia va esplica, va susține și va aplica legea, fără măcară a mal „catadlicsi“ se se facă că ’ntrebă pe Cameră și că cere aprobarea celor 81 de bile. E că propriele sele cuvinte din nota oficiale : „In acestu sensu amă dată esplicări in sînnia Senatului ș'amu respunsu d-lui Fromm.“ Dumnezică, domni miniștrii, se vă ție în 8Înulă Senatului ș’ală d-luî Fromm,fiindă c’acolo vă este loculă și fiindă că nu ne dați de câtă ceaa ce meritămă s’avemă. In Adevĕrulu de la Iași, No. 4 de la Si Ianuariu, citim urmatórele : Noi, Primul si procurore pe lângă tribunalul județului Iași, c’tămă pe d. Gheorghiu Constantinescu, girantele responsabile alu pianului „Adevĕrulu“ se binevoiescu a se presinta Luni, în 3 Ianuarie, înaintea parchetului nostru într’uă afacere ce’să privesce, pe la orele 12 meridiane. Dată la parchetă, în 2 Ianuariă 1872. Prim procurere (supt surisfi), Buicliu No. 10. Ieri, după ameni, domnu Dembisky, de naționalitate polonă și distinsă de semnatare, care lucra caricaturile (ziarelor) umoristice din Bucurescî, a fostă luată din atelierul și litografică ală d-luî Baer și arestată de agenții polițienesc, pentru ca ar fi, 13 cuvinte, se fiă transportată peste fruntarie. Socia și patru copii, ce se zice că are, îl rămână în Bucuresci. Paris, 16 Ianuariel. Ună Prusiană a fost asasinată la Luneville. Poliția francese caută cu activitate pe culpabili. Supt scripțiunea patriotică pentru liberarea teritoriului pare a lua mari desvoltări. S’a fi ținută întruniri în mai multe orașie pentru a protesta ’n contra imposition pusă asupra materieloră de prima necesitate. Corespond, particulară a ROMANULUI Viena, 14 Ianuariel, 1872. Interesulü politică se"concentrază acuma asupra resultatuluî ce’Jă avu desbaterile generali și speciali în ambele camere ale Reichsratului, privitore la proiectele de adresă ca respunsă la mesagiul imperatului, proiecte presintate de comisiunile alese pentru elaborarea lor. Era prenaturale ca adresele proiectate se fiă ună resunetă fidele ale mesagiului rostită cu ocasiunea deschiderii nouei sesiuni. Sîmburile ambelor adrese este: îngagiarea imperativă adresată guvernului actuale d’a susține cu orice preță constituțiunea decembristă și pretenția la declarațiune că numai elementală germană este capabile și îndreptă d’a fi purtătorulă legitimă ală ideieî de Stată austriacă, în puterea căreia ’șî arogă totă d’uădată supremația asupra celorălalte elemente negermane ale imperiului. Vedemă deci repetindu-se aceașî comediă nerușinată ce se juca supt direcțiunea cabinetului civile Giscra- Herbst, ci ună resultată atâtă de miserabile. Aceașî partită saa mai bine disă aceașî clică, care se numesce „fidele constituțiunii“, revenindă la putere, demonstră din noă că nici chiară încercarea de federalism, făcută de Hohenwart, n’a fostă în stare a face mai prudinți și mai toleranți facia cu justele pretensiuni de autonomie ale naționalităților conlocuitore. El aruncară din nuoă mânușia loră nespălată în facia oposițiunii federaliste, închipuindu’și, în orbia și fanatismulă loră, că prin acesta voră reeși a intimida elementele nemulțămite. Cu ocasiunea desbaterilor, asupra proiectelor de adresă se putură case convinge că oposițiunea este tare determinată a remcepe lupta cu puteri reînnoite în contra unei sisteme de guvernă care pretinde de la ea uă perfectă renunțare și să negare de sine în favorea unei minorități care, dacă se află astă-ijhi la putere, are se mulțămască numai intrigiloră; și conspirațiuniloră întreprinse în scursură alegeriloră, prin cari énse d’abia ’șî putu asigura că majoritate relativă în parlamentă. Este cunoscută că noulă cabinetă Auersperg-Lasser-Unger, pentru ca se paraliseze influința politică a Bidemilor, primi în programa seamă puntă prin care se promite Polonilor, concesiunile pretinse în resoluțiunea loră. Acastă promisiune avea se amăgescă pe Poloni ca se intre în Reichsratt și se susțină politica guvernului actuale. După îndelungite conferințe și negoțiațiunî, guvernulă reeși în fine a ’ndupleca pe Poloni se intre în cursa ce le pusese, și astă-feră ’l văsturămă pe Poloni reintrăndă în parlamentul vienese, pe care cu trei ani înainte 'să părăsiseră protestăndă solemnă în contra terorismului decembristiloră centralist. Polonii case, ca uesce politici practici ce suntă, își făcură reservele loră și intrară în parlamentă numai cu orecari condițiuni. Unul din puntele condiționale este resoluțiunea prin care el pretindă autonomia Galitziei pe basa cea mai largă a egalei îndreptățiri. Mesagiul tronului promite că pretensiunile lor se vor lua în considerațiune seriosă. Nu trecu énse multă timpă și Polonii se vedură din nuoă încetați și desamăgiți în așteptările loră, căci proiectată de adresă, presintată camerei deputaților, specifică, că realizarea pretensiunilor cuprinse în resoluțiunea polonă se vor fi începe de la introducerea alegerilor directe și în Galitzia. Acestă pauză, asupra căruia urmă să desbatere forte înfocată, clarifică situațiunea. Polonii nu voră se scie nimica și nu voră concede, vă dată cu papulă, introducerea alegerilor directe în Galizia, fiindăcă prin acesta s’ară asasina cu propria-le mână. De acea a aă și combătută pretensiunea centraliștilor și, la votarea adresei, au votată în contra. Astăfelă Nemții se véd fi espuși periclului d’a fi părăsiți câtă mai curând fi de Polonii indignați. Eadă cu acestă eventualitate, care implică căderea cabinetului actuale, guvernul adoptă tactica d’a isola pe Poloni ș’a trage în parte’i pe deputații Tirolului, Voralbergului, Dalmației, Triestului, Gorzului și Istriei, pentru ca aste fele se facă imposibile să după secesiune ale acestor elemente din parlamentulă austriacă, precumă fusese acea de pe timpul cabinetului civile, când acești deputați, conduși de baronul Petrino, părăsiră Reichsratură protestândă. Este însă forte probabile că aceste aspirațiuni nu vor fi fi încoronate cu resultatură dorită, fiindă că aceste elemente suntă cu multă mai solidare prin însăși posițiunea loră, de câtă se se arunce în brațele sugrumutore ale Nemților și. Puși într’uă astăfelă de alternativă, de figură că vor fi preferi a se retrage într’uă pasivitate oposiționale, asemenea Bohemiloră și Româniloră din Transilvania.