Romanulu, martie 1872 (Anul 16)
1872-03-01
ANÜLÜ ALÜ ȘfiSE-SPBE-pECELE. VOESCE ȘI VEI PUTEA ABONAMENTE N CAPITALE : unii ani 48 lei; țiEe luni 2* lei; trei luni 12 lei; un lună 6 lei. IN DISTRICTE : unii ană 68 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei; un exemplaru, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru franci 20, Austria și Germania, trimestru 7 fl. arg. (18 franci) ANTNITUEÎ Anunțiuri, pagina a IV, linia 30 litere — 40 bani, aserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisori și ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor fi REFULATE. — Artielele nepublicate se vor arde. CLUBULU UNIUNEA LIBERALE. Jouî, 2 Martin sau ore de dimineță, începândă votarea celor trei membri, cari urmeză se completeze consiliulu de administrațiune ale clubului, d nrî membrii în genere sunt fi anunțați prin acesta. AdarPi»traliuDca ín Pasagiull ILnichuc, No. 1. — Redacțiunea, Straja Colțea, No. 42. MERCUR, 1 MARTOT 1872. eubuikezA-te Și ve! Fi abonarea IN BUCURESCI, la Adminîstrațiunea pariului; IN DISTRICTE, la corespondinții sei și cu>oști Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. T.A. PARTI Pentru abonamente: la d. Darras-Hailegrain, Bas de l'ancienne comedie, 6. Pentru anunțiun: la d-nii Drain et llicoud, 7 Ro» ■ Rochechouart, LA VIENA. Pentru abonamente: la d. B. G. Popovici, Fielt« marist, 15. Pentru anunțiuri: la d-nii Haasenatefn fi Vagi Neuermarkt, 11. Bucuresci, % Âncă și arestare. Ni se face cunoscută de la Brăila că fostul președinte de tribunale, d. I. G. Stoenescu, a fostă arestată. Acestă fostă președinte este acuzată că ’n procesulă criminale ală d-lui Vrăbiescu, ar fi falsificată tragerea la sorți a Jarațiloră. D. Stoenescu a respinsă acusarea printr’u lungă dare de sumă cea făcută publicului; în ori ce casă ensa, nu s’ar fi putută are se se facă procesulă făr’a s'aresta preventivă celă care este pate nevinovată ? Nu s’ar pute óre semu ne jucămă cu libertatea individului ? Și d. V. Boerescu, care apără în acestă procesă pe d. Vrăbiescu, n’ar fi bine are se apere și libertatea individuale, atât de nesocotită și maltratată la noi ? Încă uă violare a Constituțiunii în privința libertății presei. Uniunea liberale face cunoscută că Gazetta de Bacău a fostă suprimată și numerele sale reținute de către poliție. „Confiscarea foiei și secestrarea ’giranteler la Bacău. Se vede c’acolo nu este ca la Iași, acolo justiția și administrațiunea viețuiescă într’uă perfectă armoniă Acestă perfectă armoniă, domneete și la Galați. Ni se scrie că mai de-ună^i, d. prefectii află că diariulö Qardistulu civică, are suptă tipară că dare de sfimă despre cele intemplate la Ismailu. D. prefectă se duce la tipografia diariului și cere manuscriptulă acelei dări de somn. Tipografulă n’are uriimă se se facă apărătorulă legalității și dă manuscriptul ă. Dup’acesta, d, prefectă se duce la domiciliulfl redactorului, și să silesce a se ’nvoi și elă se nu se mai publice acea dare de semn ce o anunțase deja publicului. Asta se fiă are? Nu cunoscemă faptulă de câtă precumă ni s’a relatată, déra este demnă de tote actele guvernului. Uniunea liberale, vorbind și despre ordinul ministrului către Comune, d’a da în întreprindere strîngerea veniturilor ă loră, după ce arăta violarea independinței Comuneloru, tjice: „D-lă Guste a închiriată aceste desbateri, după ce a arătată cu esemple pratice și cu cifre avantagială modulul de administrare a lașilor, cu aceste demne și înțelepte cuvinte. Déru apoi, d-loru, care ar fi misiunea nóstră în comună cândă amu da totul în concesiune , nam mai arè nimicii de făcută; afară numai de a ne transforma întrunu barou de înregistrare pentru contractele de concesiune, séu a ne aduna sera spre a chiblui ce trebuie se facemii pentru procesele și daunele ce ne voru causa concesionarii!....“ Și pentru ce d. Guști se miră de sortea ce guvernulu pregătesce Comandoră?Ce feră ? Nu seîeducă dumnelui că „îngagiamintele luate“ ceră, se se dea treptată totală în concesiune ca astă-felă s’ajunge să firesce și fără salturi la deplina cesiune a națiunii române ? Albina din Pesta ne mai dă, înnoseă de la 24 Februarie, următorulă aconvertismentă : „piarulă ”. Politica, carele se crede a fi bine informată, ne aduce spirea, că în 4 luna c, s’a rupt scrisă la Viers ună contractă, prin care Societatea de calea ferată austriacă s’a nnvagiată pentru construirea și splontațiunea căieloră ferate române, cu acea condițiune ca administrațiunea acestei întreprinderi se fiă încredințată acestei societăți în restimpă de 40 de ani. — Asia dela Austriacii vom ave cea mai bună ocasiune pentru a se încuiba în România.“ Uniunea liberale de la 24 Februarie face cunoscută încă ună faptă patriotică și omenescil ală d-lui Tell. E că cumă vorbesce d îsulă <Jiane : „Ministrulă iconoclastă și dărâmătoră de școli, ministrul, persecutorii de profesori, Tell, a găsită ună altă mijjlocă spre a’șî realisa dorința sea de a ruina totalminte instrucțiunea poporului română. „Cu scumpetea care există d-sea a redusă hrana elevilor, prin internatele publice — licee și scala de fete — la 50 bani pe zi, cu acestă mirjlocă elevii, fete și băieți, fugă de prin sculele din Iași, și cândă noră mai fi elevi atunci va cere, negreșită, ca inutile și neproductive, suprimarea catedraloră și a cursurilor pentru motive de economiă .. . “ Și după ce vorbesce și de persecutările presei, Uniunea liberale iaice ca închisiare : „Presa ve supără d-loră miniștrii, déru atunci nu faceți fapte rele și trădători de țară; căci decâ v’ară fi purtarea bună ce v’arăposa vorbele siaktiloră ! „Vă siliți a face asta ca se nu mai fiă nici vă garanțiă în justițiă; vă siliți se probați Românilor, tuturoră că nu trebuie se mai spereze în protecțiunea legale a nici unei instituțiuni independinte. Bine faceți; și acel puțini carieraăinerți se vor alinia în șirurile oposițiunii imense care a cuprinsü totă țara: „înainte! nainte , loviți pe toți cu nelegiuirile veslie și cu forța de care diopuneți: „Noi eterodoxii cari nu suntemă fanatici ai dinastiei, ne bucurămă și ne veselimu și vii Jicema demâncă vă dată: Go ahead, nevermind /... o ainte fără frică! Alföld (jiariu ungaro-jidovescu în no. 38, luând o motivă de la profanațiunea ce făcură Jidovii la Ismail, et& cumü vorbesce despre noi : „In Europa orientale se află unu teritoriu, întocmai ca și ună loc șioră, ce în fiecare curte a unei case private este destinată pentru gunoie, necurățenii și lepădături] care au timpulă trecentă în spurcăciune și pestilenție, inspiră cea mai nesuferibilâ scârbă și puterea domesticitor”. „Cu ună asemene boü se póte asemăna Statulă asia numită România liberă ! „Acesta este adevaratul o termină teehnică despre libera România, — urmeză apoi ca se facemă caracteristica despre caracterulu, virtutea, morala și aspirațiunea poporului din pretinsa libera România. . fie este și cumu este Românulu ? „Natura seă provedința a concentrată în Europa orientală, unde se află Statulă României, — tóte mestecăturile păcatului, totă realu, murdăria și netrebnicia omonimii! „Românii țăranii, cari în privința culturei sunt o asemine animaleloră și cu mișeii, cu lașii de caracter fi, cu miserabilii lor, conducători, formeză una cuiba spurcată, a căruia țintă și de visă este : hoiiă, spurcăciune, crudelitate, desmoralizare și duritate. „Acestă depravată și hacetica poporu este agaida cea mai urîciosă ce infecteza corpulu Europei civilisate și care ar trebui stîrpită din rădăcină, prin orice Stată mai puternică care ar satisface cerințelor universali ale omenimii civilisate. (A) Edițiunea de sera Ce felii este caracterul poporului din România ? „Este cela mai prăpădită, decăfutu, lașiu, și inertă. Poporul: acesta este mai degradată decâtă țiganii noștri unguresci, migranțî cu corturile, cari în asemănare cu gureșii acei de Români, simtă cei mai virtuoși și mai eroici--- „Ce este eroismulu Româniloră.? „Este uă turmă dobitocăscă,—uă ciurdă lașiă care nici cândă, în vr’ună resbelă seriosă, na dată dovedi de eroismă: ba ce e mai multă, scimă din esperiință; că pentru nimicirea unei astufetă de turme — mă regimentă de husari unguresci d ai noștri, e de ajunsă, cari o ară împrăștia ca venturi pulberea! „Dară Românii, ce e dreptă, totă aă ună modă eclatante de eroismă și anume: a persecuta pe Unguri, a masacra și ucide pe emigranți, a măcela iu modă barbară pe bieții Ebrei, — căci astăfelă de fapte crudele convină cu simțulă lară de umanitate! „Din Statulă, asia numită România,— precumă le place a o numi, din Ji în -ji auijimü cele mai scârbase și grețase fapte, cari numai de la acei bandiți lași, sau mai bine de «di rasă sălbatică se potă ascepta. „Ce trebuie Româniloru? „Sclaviă și lanțuri ferecate trebuie poporalul din România, nu constituțiune și libertate, care o folosesce numai spre uciderea Ebreiloră, spre măcelăria femeilor și bâtioților fl or Vitorii,aoinurea lor și I ® (Din Albina de pe Uniunea liberale). Corespondința particulară a ROMANULUI Viena, 28 februariel, 1872. Atâtă natura omenescă câtă și instinctulă animale se apără în contra pericoleloră ce-i amenință esistența. Animalulă, lipsită de armele spirituale, fiind iraționabile, este silită a se lupta cu armele forței fisice. Umilă, favorisată de provedința, mai adauge âncă, pre lângă armele fisice, și pe cele spirituale, prin ajutorul« cărora este în stare avaria uă luptă intensivă atâtă în contra neajunsuriloru și periclelor’ elementare, câtă și ’n contra aceloră ce se ntâmpină ’n societatea omenască. Acesta lege naturale se manifestă în totă puterea și violența iei în lupta de esistința a partitelor politice din lumea ntrega. Privindă din acestă punctă de vedere lupta constituționale intre factorii politici ai imperiului austro-ungară, ea este un luptă de esistință, ce corespunde și este totălădată cea mai nemerită ilustrațiune a teoriei lui Darwin, aplicată la politica naționalitățiloră. Elementele negermane și nemaghiare ale imperiului austro-ungarü auată invagiate în lupta de esistență contra Nemțiloră și Ungurilor, cari, împărțindă domnia între dânșii, se amenință, esistința propriă, ca factori politici. Pactură dualistică a fostă și este atentatulă celă mai infernale și mai scelerat ce s’a comisă vr’uă dată în contra drepturiloru divine ș’a moralei publice în vr’unflatată. Acestă monstru cu două capete se îngrașiă de șase ani de dile din sudarea și sângele Slavitoră ș’alfi Româniloră și se prepară a’I înghiți cu desăvârșire, Esistința nefiindu’i ânnă garantată, ci din contra amenințată în totă momentulu d’a fi sfărîmată din partea naționalitățiloră nemulțămîte, este pre firescu ca Nemții și Ungurii, îngrijiațî da viața lui, se’lu înconjure câtă se póte cu mai multe fortificațiunî, pentru ca se potă resiste atacuriloră adversarilor, cari ne ’neoteză a’i suprimna fundamentală, așceptăndă momentule favorabile în care, concentrăndu’șî tóte puterile, se’lu nimicască. Este ună principlă nediscutabile ală tacticei că, vrând și a te susțină într’uă posițiune strategică atacată din afară, n’ai de făcută altă dacâtă d’a observa ș’a studia planul ce urmăresce inamiculă ș’a-ți concentra puterile spre punctele amenințate. Apărătorul, deci depinde [de la contrariulă se’i atacă posițiunea în modă ofensivă. Cumă aranjis] cu altă ocasiune, planulă federalismului este d’a înainta în modă concentrică în contra sistemei dualistice pe care o asemanămă cu un citadelă, a o incungiura, a pisola și în fine a o constrînge se capituleze după oă luptă mai multă sau mai puțină eroică a celor asediați. Milolacele de violare ale dualismului prin federalismă este pasivitatea, cu alte cuvinte resistența pasivă și abținerea perfectă a elementului slavă și română de la așa numitura constituționalismă aici imperiului austro-ungarD. Acesta este unica tactică posibilă ce trebuie urmată, daca Slavii și Românii voiescă se-și véija realisate dorințele de autonomia și aspirațiunile loră de libertate individuală. Numai prin astăfelă de mirifice vori pute continua cu succesă lupta foră de esistență în contra monstrului dualistică, care trebuie înăbușită și sugrumată prin propriile sale arme. Urmândă unei astăfelă de tactice, care la aparință pare a fi defensivă, în realitate însa se schimbă în ofensiva cea mai neresistibile, naționalitățile astăzi sugrumate și împilate voră constrînge pe Nemți și jis Uurjui, a pu ittaî Ca,a. . a.a da sânge posițiunea loră isolată și a reclama ajutorulă Slavilorfi și ală Româniloră, cândă voru fi amenințați de unii perieni esterne. Pentru sosirea acelui momenta, nu aă se fie îngrijiați nici Slavii, nici Românii din imperiul austro-ungară, deorece, grație comitelui Andrassy și a guvernelor dualistice, se află pe calea cea mai scurtă și mai bună de a încurca imperiul p într’una rebelă orientale. Pentru ca se se convingă despre acesta nu aă decâtă se studieze cu atențiune mișcările și pregătirile militare ce le face Rusia, se dea notiță despre relațiunile amirabile ce există actualrainte între împâratură rusescă și sultanulă din Constantinopole și în fine pe lângă alte multe simtome ce jacă în atmosfera politică a Oriuntelui, se iea in considerațiune rivalitatea ce există între Rusia și Austro- Ungaria în privința puntelor de joncțiune ale drumurilor de seră cu România, care suntă totă atâtea punte strategice de cea mai eminentă importanță, în casută unul resbelă austro-rusescă. Este secretă publică că viitorul câmpu de resbelă pe care se va decide sortea imperiului austro-ungară intr’ună resbelă orientale, voră fi Principatele dunărene. Despre acesta suntemă a visați prin generarele Fadejeff care a că r „România este glacială naturale pentru defileurile Carpaților transilvani. Acolo deci se va decide și despre sortea dualismului, precumă s’a dec'să la Solferino și Sadova sortea absolutismului.“ Comilia. Constituțiunea—dire d-sea — recunoște în adevăr numai camerei dreptul ă d’a vota bugetulB chiăltuieleloră, dară nu este mai puțină adevărată că senatulă voteză legi de venituri, și câră se știe cumă acele venituri se chiăltuiescă; altă felă ară fi ca uă corpă se adune și alUilă se dispuie, și mai cu semă cândă se suprimă chiăltuieli de interesă generale, precum sculele normale, și se întrebuințază banii în chiăltuieli de nici uă însemnătate . Îi trebuieșce situațiunea avândă se anunțe câteva interpelări. D. I. Manuilă combate susțiindă că votarea bugetului este numai de atribuțiunea camerei. D. Ministru de resbelă, promite că guvernul va aduce acea situațiune. După acesta senatură desbate indigena [UNK] tură d-lui colonelă Herța . D. I. Manu arată că acestă domnă este organisatorele artileriei și inventatorăele transformării pușciloră. D. Veșliu susține că nu este prudinte a se atinge asemenea centiuni de amfire propriă a oficiăriloră noștrii. Vorbindă astăfelă pate că ară veni altulă se’să combată și éra s’ară lovi ună pmnă în demnitatea sea, pe cândă nu este presinte se se apere. In asemenea casă se urmSră pe camera Belgiei unde nu are locă nici uă disensiune, ci numai urna otărasce. Puindu-se la votă se primesce cu 2 treimi a voturiloră. Se voteză și indigenatule d-luî Vallah, precum și ală d-lui colonelă Stamps. D. Deșliu, susținută și de Senată ca guvernulu, chiarß în sesiunea acesta, se SIEFUI& pt; lang«* auuuünd a ou wu» iv=vw privitóre la alegerea Mitropoliților și a Episcopilor, ca prelații noștrii se nu mai trăască supt amenințare de distituire. D. Costa-Foru, ministru, respunde că nu póte sili pe Adunare, dorit cară dori și guvernulü votarea legii, și rea actă de acestă dorință a senatului manifestată prin d. Deșliu, SENATULÜ Ședința de la 26 Februarie, 1872. După aprobarea samariului ședinței președinte, d. Deșliu cere ca guvernul să aducă ua situațiune de rectificările făcute de Adunare asupra bugetului pe 1872, avândă a face orecare observațiuni asupra chieltuielelora cerute și votate din nooă de către Adunare. AOUNIREA DEPUTAȚILORU Ședința de Luni, 28 Februarie, 1872. Presintî 81 deputați la deschiderea ședinței, supt președința d-lui C. Nanu, vicepreședinte. După îndeplinirea formalităților cotidiane : Din ședința de Sâmbătă fiindă rămasă fără efectă scrutinulă votării în privința rectificării pensiunii văduvei reposatului generale A. Macedonsky, se precede la votă și rectificarea pensiunii, astfel o cumă s-a regulată de comisiunea pensiunilor, și se respinge cu 50 bile, contra 23; rectificarea d-nei Elena Davidescu se respinge asemenea cu 53 bile, contra 17 șiuă abținere. Se procede la alegerea unui secretară în locul d-lui Pavlache Angelescu, numită prefectă la Ismailă și, d-lă Petre Millo, întrunindă majoritatea de 44 voturi, din 81 votanți—în contra d-lu At. Moscona care obține 35 voturi— se proclamă ca secretară ală biroului. Se continuă cu desbaterea proiectului pentru modificarea legii organizării armate din 1868. Raportorele comitatului de delegați, d. Const. Blaremberg, dă citire art. I și susține legea, în contra d-lui G. Manu, care a combătută și combate mănținirea milițielor și gardei, șaretă că nu numai Prusia are armată naționale, ci tote Statele, afară de Statele papale până mai demânt, D. G. Manu propune ună amendamentă de a se desființa milițiele, instituțiune nouă întrodusă din Prusia și care, în